Legality of administrative withdrawal of transport safety psychological accreditation and judicial reviewability of responses to preliminary complaints

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 19.02.2016 sub nr. x/2016, reclamantul Cabinet Individual de Psihologie A., reprezentat legal de A., psiholog, a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Transporturilor şi a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

- anularea Notificării nr. x din 07.07.2015, emisă de Ministerul Transporturilor - Serviciul Medical, privind aplicarea sancţiunii de retragere a Certificatului de agreare nr. x din 26.05.2014 şi implicit a Notei nr. x din 16.06.2015;

- anularea Adresei nr. x/02.09.2015, emisă de Ministerul Transporturilor - Serviciul Medical, privind respingerea plângerii prealabile;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 102 din 20 mai 2016, Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul Cabinet Individual de Psihologie A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor .

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 102 din 20 mai 2016, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamantul Cabinet Individual de Psihologie A. şi pârâtul Ministerul Transporturilor.

3.1. Reclamantul Cabinet Individual de Psihologie A. a declarat recurs, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi în rejudecare, admiterea în totalitate a acţiunii.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul-reclamant a susţinut că hotărârea este dată cu aplicarea greşită a legii, prima instanţă dând o greşită interpretare normelor juridice aplicabile împrejurărilor de fapt şi de drept reţinute pe baza probelor administrate.

În acest sens, recurentul-reclamant a arătat că instanţa de fond a reţinut eronat următoarele aspecte:

- afişarea la loc vizibil a certificatului de agreare

Certificatul de agreare pentru examinări psihologice pentru personalul din siguranţa transporturilor si tarifele practicate nu sunt afişate la loc vizibil-art. 6, lit. (1) din Anexa nr. 1 a OMT nr. 1262/2013.

Certificatul de agreare a fost afişat la data controlului in interiorul cabinetului loc vizibil, iar tarifele, la vedere, pe masa de lucru a personalului. Legea nu impune ca planşele fotografice sa conţină o data inserata astfel încât din acest punct de vedere instanţa a fost subiectiva acordând prezumţia legalitate doar procesului-verbal încheiat de reprezentanţii intimatei.

- deţinerea in proprietate a aparaturii

Absenta dovezilor de deţinere in proprietate a aparaturii - art. 3, alin. (1), lit,e) si lit. i), pct. 11 din Anexa nr. 1 a OMT nr. 1262/2013 coroborat cu pct. 4 din Anexa nr. 1 b a OMT nr. 1262/2013.

Aparatura, ansamblul pedalier si manetele, testele, programele de evaluare psihologică a personalului cu responsabilităţi in siguranţa circulaţiei, probele psihologice si instrumentele informatizate, folosite de A. sunt deţinute in baza Contractului de comodat încheiat intre S.C. DUAL S.R.L. Botoşani, aparatura fiind cumpărată pe societate.

Toate acestea au fost prezentate şi la data verificării iniţiale în vederea avizării si obţinerii Certificatului de agreare nr. x/26.05.2014 si au fost considerate de comisia abilitata a pârâtei ca fiind valabile şi îndeplinind condiţiile cerute de ordinele ministrului în acest scop.

- neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a încetării contractului individual de munca a angajatului B.

Încetarea contractului individual de munca a angajatului B. începând cu data de 01.05.2015 a fost comunicata Ministerului Transporturilor si Infrastructurii - Direcţia Medicala - Bucureşti cu adresa din 15.04.2015 aşa cum a fost înregistrată în registrul de corespondenta al unităţii.

Recurentul-reclamant a învederat că a realizat comunicarea adresei prin fax si nu a ştiut că va fi necesara o confirmare atâta timp cât în registrul de corespondenţă al unităţii este înregistrată corespunzător.

- extrasele tip Regis privind pe angajatul B.

Instanţa de fond da dovada de subiectivism, interpretând eronat extrasele de tip Regis depuse la rubrica ACTIV deoarece in extrasul 30.04.2014 este inserat "DA", însă în extrasul din 08.05.2015 este inserat NU.

- completarea Registrului unic de evidenta a examinărilor In mod contrar celor reţinute de instanţa Registru unic de evidente a examinărilor este completat legal, integral si corect la toate rubricile aferente atât pe prima pagina cat si pe a doua pagina.

- necomunicarea către angajator a unui exemplar de pe avizul psihologic Instanţa de fond nu a avut in vedere ca avizul psihologic se înmânează în dublu exemplar persoanei care a fost examinată, iar formularul alb ii prezintă persoana testata la firma unde reuşeşte să se angajeze, sau este deja angajat.

- întocmirea si eliberarea de către A. a avizelor psihologice aferente examinărilor efectuate de B.

Instanţa, prin rolul sau activ, avea posibilitatea,pentru cazul în care nu era pe deplin lămurită să solicite informaţii suplimentare, ori în speţa s-a demonstrat încă o data subiectivismul acesteia si hotărârea părtinitoare dată doar în favoarea intimatei.

- dovada comunicării către Ministerul Transporturilor - Compartimentul Medical a deţinerii treptei de specialist (cerinţa ce nu este cuprinsa in procesul-verbal ce a stat la baza întocmirii notei şi a aplicării sancţiunii")

In speţă, în conţinutul procesului-verbal din 26.05.2015 ce a stat la baza întocmirii Notei privind sancţiunea aplicată, nu exista inserată nerespectarea unei astfel de condiţii.

Hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, instanţa înţelegând greşit că trebuie să se facă proba datei la care a fost comunicată obţinerea treptei de specialist către intimată, cerinţă ce nu este cuprinsă în niciunul din actele intimatei.

Recurentul-reclamant precizează că a pus la dispoziţia persoanelor care au efectuat verificarea absolut tot ceea ce i s-a cerut. Nu poate fi vorba de niciun refuz din partea sa în a arăta toate documentele solicitate.

Ministerul Transporturilor nu poate interzice în mod absolut exercitarea unei profesii într-o specialitate profesională sau exercitarea unei competenţe profesionale, ceea ce prin Notificarea nr. x din 07.07.2015 se realizează în mod abuziv.

Certificatul de agreare, care a fost in mod abuziv retras, face obiectul unui act administrativ individual semnat de către Ministrul Transporturilor, retragerea acestuia prin aprobarea unui referat este inadmisibilă şi in afara oricărei logici juridice şi tehnici legislative.

Deosebit de cele arătate, recurentul învederează că depune şi procesul-verbal încheiat la data de 17.05.2016 de organele de control ale intimatei, privind verificarea menţinerii condiţiilor care au stat la baza agreării si a respectării reglementarilor legale privind efectuarea examinărilor medicale si/sau psihologice pentru persoanele cu funcţii care concura la siguranţa transporturilor, din care rezulta îndeplinirea şi respectarea reglementarilor legale în domeniu.

3.2. Prin recursul întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâtul Ministerul Transporturilor a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.

În motivarea recursului, pârâtul a susţinut că, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, întrucât a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, schimbând astfel natura juridic a actului dedus judecăţii.

Recurentul-pârât a susţinut că adresa din 02.09.2015 contestată în cauză, nu întruneşte cerinţele impuse de lege pentru fi considerată un act administrativ, întrucât nu dă naştere, modifică sau stinge un raport juridic.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de reclamantul Cabinet Individual de Psihologie A. şi pârâtul Ministerul Transporturilor sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

II.1. Soluţia asupra recursului formulat de reclamantul Cabinet Individual de Psihologie A.

Prin Notificarea nr. x din 07.07.2015, reclamantul a fost încunoştinţat că, potrivit Notei nr. x din 16.06.2015, aprobată de conducerea ministerului a fost dispusă aplicarea sancţiunii de retragere a Certificatului de agreare pentru examinări psihologice pe siguranţa transporturilor nr. 314 din 26.05.2014, pe o perioadă de 4 ani, în baza art. 5 lit. a) şi f) coroborat cu art. 4 lit. b) şi c), art. 3 lit. a) şi b) şi art. 2 lit. c) din Anexa nr. 1 a OMT nr. 1263/2013 pentru aprobarea Normelor privind procedura de aplicare a sancţiunilor administrative de suspendare sau retragere a certificatului de agreare, în cazul constatării nerespectării criteriilor şi condiţiilor privind acordarea acestuia, raportat la art. 6 lit. a), c), g), i), l) şi m) din Anexa nr. 1 a OMT nr. 1262/2013 pentru aprobarea Normelor privind procedura de agreare a unităţilor medicale şi psihologice în vederea examinării personalului din transporturi cu atribuţii în siguranţa transporturilor.

Curtea de Apel Suceava a respins cererea reclamantului de anulare a Notificării nr. x din 07.07.2015, emisă de Ministerul Transporturilor - Serviciul Medical, privind aplicarea sancţiunii de retragere a Certificatului de agreare nr. x din 26.05.2014, a Notei nr. x din 16.06.2015 şi a Adresei nr. x/02.09.2015, emisă de Ministerul Transporturilor - Serviciul Medical, privind respingerea plângerii prealabile, opinie împărtăşită de către instanţa de control judiciar.

În privinţa motivelor de recurs, referitoare la afişarea certificatului de agreare la loc vizibil, completarea Registrului unic de evidenţă a examinărilor, necomunicarea către angajator a unui exemplar de pe avizul psihologic, se observă că acestea se circumscriu unor situaţii de fapt ce nu pot fi verificate de instanţa de recurs, aceste motive neîncadrându-se în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu vor fi analizate.

Referitor la nedeţinerea în proprietate a aparaturii medicale, se observă că recurentul nu neagă existenţa unui contract de comodat, ceea ce exclude proprietatea, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond. Totuşi se acreditează ideea că aceleaşi documente au fost avute în vedere şi la eliberarea certificatului de agreare, însă eliberarea acestuia fără îndeplinirea cerinţelor legale nu a făcut obiectul cenzurii instanţei, iar la acest moment nu poate constitui un argument pentru nelegalitatea măsurii adoptate prin actele contestate în prezenta cauză.

Înalta Curte constată că sunt nefondate şi criticile recurentului referitoare la lipsa dovezii de comunicare a încetării contractului de munca a angajatului B., întrucât potrivit art. 249 din C. proc. civ. " Cel care face o susţinere în cursul procesului, trebuie să o dovedească". Împrejurarea omisiunii de dovedire a susţinerilor sale, aşa cum de altfel recunoaşte şi recurentul, reprezintă un argument de legalitate al sentinţei, iar nu de subiectivism al acesteia.

Cu referire la susţinerea potrivit căreia greşit s-a dat valoare probatorie menţiunilor din procesul-verbal ce atestă că au fost întocmite şi eliberate avize psihologice de către recurent, aferente examinărilor efectuate de psihologul B., se observă că şi sub acest aspect sunt puse în discuţie aspecte de fapt ce necesită o cenzură nepermisă de lege instanţei de recurs.

De asemenea, sunt nefondate criticile recurentului-reclamant referitoare la faptul că Ministerul Transporturilor nu poate interzice în mod absolut exercitarea unei profesii într-o specialitate profesională sau exercitarea unei competenţe profesionale, în cauză nefiind vorba de o interzicere a exercitării unei profesii ci despre condiţionarea exercitării unei profesii de îndeplinirea unor condiţii prevăzute de lege.

Înalta Curte constată, în acord cu instanţa de fond, că deficienţele consemnate în procesul-verbal, cele care au determinat măsura retragerii certificatului de agreare se subsumează în cea mai mare parte neîndeplinirii criteriilor şi condiţiilor prevăzute pentru obţinerea certificatului de agreare pe toată durata valabilităţii certificatului, împrejurare ce justifică retragerea certificatului pe o perioadă de 4 ani în conformitate cu dispoziţiilor art. 5 lit. a) din OMT nr. 1263/2013, dar şi pe nerespectarea obligaţiei de a nu înlocui psihologii desemnaţi la agreare, fără aprobarea Direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor.

Susţinerile recurentului-reclamant referitoare la procesul-verbal încheiat la data de 17.05.2016, sunt lipsite de relevanţă juridică, câtă vreme acest proces-verbal nu face obiectul prezentului dosar şi nici nu a fost administrat ca probă în faţa instanţei de fond, astfel că nu va fi analizată relevanţa acestui act.

Reţinând, aşadar, că aplicarea sancţiunii a fost efectuată în conformitate cu dispoziţiile din Normele aprobate prin OMT nr. 1263/2013 pentru aprobarea normelor privind procedura de aplicare a sancţiunilor administrative de suspendare sau retragere a certificatului de agreare, instanţa de control constată că sunt nefondate criticile recurentului-reclamant

II.2. Soluţia asupra recursului formulat de pârâtul Ministerul Transporturilor

Pârâtul Ministerul Transporturilor a contestat hotărârea de fond, apreciind că în mod greşit prima instanţă a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, întrucât actul contestat nu este act administrativ.

Contrar celor susţinute de recurentul-pârât, Înalta Curte constată că adresa din 2.09.2015 constituie un răspuns la plângerea prealabilă şi ca urmare este suspusă cenzurii instanţei de contencios administrativ cu atât mai mult cu cât conţine clarificări referitoare la aspectele reţinute în Nota nr. x/16.06.2015, act administrativ a cărui contestare face, de asemenea, obiectul prezentului dosar.

Aprecierile recurentei în sensul că adresa în discuţie nu produce, prin ea însăşi efecte juridice, nu naşte, modifică sau stinge raporturi juridice, nu pot fi primite, în condiţiile în care, din copia acesteia, aflată la dosar fond, rezultă că reprezintă un răspuns la plângerea prealabilă formulată de petent, aşa cum a şi fost intitulată.

În acest context, fiind emisă în conformitate cu prevederile art. 7 din Lg. 554/2004, nu poate fi separată obiectiv de actul administrativ pe care îl confirmă, astfel că ea este supusă cenzurii, aşa cum a stabilit şi prima instanţă.

Înalta Curte constată, în acord cu cele constate de judecătorul fondului, că excepţia inadmisibilităţii acţiunii este nefondată, aşadar, nu va fi reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticile avansate de recurentul-pârât fiind neîntemeiate pentru considerentele expuse.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursurile formulate de reclamantul Cabinet Individual de Psihologie "A." şi pârâtul Ministerul Transporturilor împotriva sentinţei civile nr. 102 din 20 mai 2016 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de reclamantul Cabinet Individual de Psihologie "A." şi pârâtul Ministerul Transporturilor împotriva sentinţei civile nr. 102 din 20 mai 2016 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 mai 2019.