Beneficiary’s appeal rejected: EU rural development co-financing contract termination and full aid recovery upheld for artificial eligibility fragmentation of greenhouse project.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anularea Deciziei nr. 16888/08.05.2015, prin care a fost respinsă contestaţia formulată de reclamantă şi înregistrată la AFIR sub nr. x/08.04.2015; anularea procesului-verbal de constatare neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare înregistrat la AFIR sub nr. x din data de 02.03.2015, privind proiectul "Înfiinţarea unui complex de sere pentru tomate ecologice", ce face obiectul Contractului de finanţare nr. x/03.08.2011, beneficiar S.C. A. S.R.L., a tuturor actelor care au stat la baza acestuia, precum şi a actelor subsecvente, cu consecinţa stingerii creanţei AFIR în cuantum de 2.614.868,26 Ron şi a penalităţilor de întârziere; obligarea pârâtei la continuarea executării contractului de finanţare, astfel cum acesta a fost modificat prin Actul adiţional nr. x/09.03.2012 şi Actul adiţional nr. x/15.11.2013, precum şi obligarea pârâtei la prelungirea duratei de implementare a proiectului cu o perioadă egală cu cea a soluţionării definitive a prezentei cauze.

În motivare, s-a arătat, în principal, că măsura rezilierii Contractului de finanţare, cu consecinţa recuperării integrale a ajutorului financiar nerambursabil, reprezintă consecinţa unei greşite aplicări a prevederilor legale relevante în cauză (art. 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011), întrucât, în realitate, nu au fost create condiţii artificiale de eligibilitate, în vederea obţinerii finanţării nerambursabile în cadrul măsurii 121 şi în scopul depăşirii plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil, şi a fost dispusă de către pârâtă cu încălcarea prevederilor contractuale şi legale privind "neregula", respectiv în lipsa oricăror dovezi privind producerea unei pagube.

În subsidiar, s-a arătat că măsura constituie un exces putere publica, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în condiţiile în care AFIR şi-a invocat propria turpitudine (culpă) în sancţionarea reclamantei, a încălcat principiile comunitare ale securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, precum şi prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul 65/2011.

Structura de control avea obligaţia de a face: în primul rând, o interpretare corectă a noţiunii de "condiţii create în mod artificial", în conformitate cu interpretarea obligatorie a articolului 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011, data de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi pusă în aplicare de Comisia Europeana; în al doilea rând, de a verifica dacă, în mod concret, în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de norma comunitară anterior menţionată, prin corecta aplicare a Notei Directoare pentru auditori; în al treilea rând, de a verifica dacă, în mod concret, în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de norma comunitară anterior menţionată, prin corecta aplicare a Deciziei CJUE pronunţată în cauza Slancheva sila EOOD.

În drept, au fost invocate prevederile art. 46 si urm., art. 50 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, art. 20 lit. b) pct. ii, art. 26 din Regulamentul 1698/2005, art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, art. 178 alin. (2) C. proc. civ., art. 1517 C. civ.

1.2. Prin cererea adiţională formulată la data de 01.09.2015, reclamanta a solicitat: anularea Deciziei nr. 16888/08.05.2015, emisă de către pârâta AFIR, prin care a fost respinsă Contestaţia formulată de reclamantă şi înregistrată la AFIR sub nr. x/08.04.2015; anularea Procesului Verbal de Constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, înregistrat la AFIR sub nr. x din data de 02.03.2015, privind proiectul "Înfiinţarea unui complex de sere pentru tomate ecologice", ce face obiectul Contractului de finanţare nr. x/03.08.2011, cu consecinţa stingerii creanţei AFIR în cuantum de 2.614.868,26 RON şi a penalităţilor de întârziere; anularea următoarelor acte care au stat la baza Procesului Verbal de Constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare: documentul indicat de AFIR în Procesul-verbal sub denumirea "Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă B.. nr. 43223/16.12.2014"; Proiectul Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare emis de AFIR la data de 17.02.2015; anularea următoarelor acte subsecvente Procesului Verbal de Constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare: cererea pârâtei AFIR din data de 12 martie 2015, adresată C. de plată a Scrisorii de garanţie bancară de restituire avans nr. 699/16.07.2012; orice alte acte subsecvente, care vor fi emise de către pârâtă până la momentul soluţionării prezentei cauze; cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară emiterii Procesului Verbal de constatare a neregulilor, în sensul obligării pârâtei: să continue executarea Contractului de finanţare nr. x/03.08.2011, astfel cum a fost acesta modificat prin Actul adiţional nr. x/09.03.2012 si Actul adiţional nr. x/15.11.2013, şi să restituie către reclamantă suma de 1.794.867,8 RON, încasată de AFIR prin executarea Scrisorii de garanţie bancară de restituire avans nr. 699/16.07.2012, emisă de C.; să prelungească durata de implementare a proiectului de la 41 la 49 de luni precum şi cu o perioadă egală cu cea a soluţionării definitive a prezentei cauze.

2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1797 din 27 mai 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Soluţia a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

Din motivarea hotărârii recurate rezultă că instanţa de fond a reţinut incidenţa în cauză a prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, condiţiile artificiale constând în "fragmentarea unei investiţii mai mari în mai multe investiţii mai mici, în vederea depăşirii plafonului măsurii".

În realitate, instanţa de fond a reţinut în mod greşit existenţa în cauză a indicatorilor de fraudă menţionate în documentul Comisiei Europene, intitulat Nota directoare pentru Auditori nr. 22 având ca subiect crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD/pentru proiectele de investiţii.

Pe de altă parte a reţinut în mod greşit existenţa în cauză a elementului obiectiv şi a celui subiectiv astfel cum au fost acestea identificate şi explicate în Hotărârea din 12 septembrie 2013, pronunţată în cauza Slancheva Sila EOOD cu nr. C-434/12 CJUE.

Hotărârea este pronunţată cu încălcarea normelor de drept material care reglementează principiul irevocabilităţii actelor administrative individuale, ca fiind şi expresia unui exces de putere publică, în sensul art. 2 alin,(1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 în condiţiile în care, prin emiterea procesului-verbal, autoritatea a încălcat drepturile reclamantei.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale avea obligaţia legală de a verifica condiţiile de eligibilitate înainte de acordarea ajutorului, acesta fiind şi sensul art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, care prevede că "fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale nu se efectuează nicio plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".

Potrivit textelor legale comunitare şi naţionale (art. 5 alin. (2) şi (3) din O.U.G. nr. 13/2006) rezultă că verificarea existenţei condiţiilor artificiale trebuie să se realizeze de către autoritatea competentă, anume Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, înainte de efectuarea plăţilor către beneficiari, tocmai pentru această autoritate are obligaţia legală de a verifica îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, înainte de efectuarea plăţii către beneficiari.

În acest condiţii, măsura aplicată de AFIR constând în rezilierea contractului de finanţare şi recuperarea integrală a ajutorului nerambursabil întruneşte elementele unei exercitări abuzive a dreptului de apreciere, constituind un exces de putere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, având un caracter disproporţionat în raport cu împrejurările pe care s-a întemeiat şi cu interesul public urmărit, toate acestea pe fondul propriei culpe a instituţiei publice chemate să verifice existenţa sau nu a unor condiţii artificiale.

În consecinţă, susţine recurenta a intrat în posesia unor drepturi câştigate odată cu intrarea în circuitul juridic civil a finanţării, drepturi care nu mai pot fi afectate de AFIR, căruia îi revine culpa pentru neobservarea şi necenzurarea acestora.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Recurenta-reclamanta A. S.R.L a supus controlului instanţei specializate, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, Decizia nr. 16888/8.05.2015 prin care AFIR a respins contestaţia formulată, fiind menţinută măsura de reziliere a contractului de finanţare şi de constituire a debitului în cuantum de 2.778.038,06 RON, consemnată în procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/2.03.2015.

În fapt, prin contractul de finanţare nr. x/03.08.2011 reclamantei i-a fost acordat un ajutor financiar nerambursabil de 3.263.396 RON reprezentând 60% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru implementarea proiectului "Influenţarea unui complex de sere pentru tomate ecologice", astfel:

- Suma de 1.631.698 de RON, reprezentând un avans de 50% din valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil a fost plătit subscrisei în luna august a anului 2012;

- Suma de 984.045,05 RON, reprezentând tranşa I din valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil;

- Suma de 457.374,92 RON, reprezentând tranşa II din valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil, cu privire la care reclamanta a depus o cerere de plată, respinsă de AFIR prin CRFIR 6 Nord Vest - Satu Mare;

- Suma de 1.821.976,03 RON reprezentând ultima tranşă din valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil.

Astfel cum rezultă din Studiul de fezabilitate, care este anexa la Cererea de finanţare, prin proiect s-a urmărit crearea unei noi capacităţi de producţie de legume certificate biologic, prin construirea unui complex de sere de legume. Conform Studiului de fezabilitate, proiectul de investiţii are următoarea structura:

- construcţii noi: sere, spaţiu tehnic, centrală termică, bazin vidanjabil, drum de acces şi platforme betonate, împrejmuire;

- cu dotări specifice: instalaţii încălzire, instalaţii ventilare şi climatizare, sanitare, electrice;

- echipamente şi utilaje tehnologice cu montaj: sistem complex de irigare, centrală termică cu combustibil pe biomasă;

- achiziţii bunuri: autoutilitară frigorifică, tractor echipat cu încărcător frontal, freză, remorcă de împrăştiat gunoi, utilaj pentru plantat răsaduri.

Potrivit prevederilor Contractului, părţile au agreat acordarea unor plăţi în avans referitor la cheltuielile eligibile cu realizarea proiectului sus-menţionat, cu condiţia furnizării de către reclamantă în beneficiul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a unei scrisori de garanţie bancară care să acopere 110% din suma solicitată în avans, în valoare de 1.794.867,80 de RON. Pe cale de consecinţă, în data de 16.07.2012, reclamanta a ordonat C. emiterea Scrisorii. Scrisoarea a avut o perioadă de valabilitate iniţială până la 04.11.2013, care a fost prelungită prin trei amendamente succesive, până la data de 03.04.2015 .

Ulterior punerii Scrisorii de garanţie la dispoziţia Autorităţii Contractante, aceasta a efectuat plata către reclamanta contestatoare a avansului în cuantum de 1.631.698 RON şi, de asemenea, în urma verificării şi aprobării dosarului de plată aferent tranşei I, AFIR a efectuat plata sumei de 983.170,26 RON, reprezentând tranşa I din finanţarea nerambursabilă.

În urma primirii adreselor înregistrate la AFIR sub nr. x/20.08.2014 şi y/20.08.2014, prin care Direcţia Control Antifraudă a informat asupra faptului că a fost finalizat Raportul de control nr. x/11.08.2014 privind verificarea proiectului "Înfiinţarea unei sere de producţie legume ecologice" în satul Ciocaia, oraş Săcuieni, judeţul Bihor, beneficiar S.C. D. S.R.L., şi prin care s-a concluzionat necesitatea transmiterii raportului la DNA/DLAF, AFIR a decis suspendarea plăţilor pentru toate cele nouă proiecte şi a procedat la efectuarea unui control documentar şi pe teren.

Urmare a reverificării proiectelor, la data de 17.02.2015, AFIR a emis Proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, prin care a constatat că reclamanta şi ceilalţi opt beneficiari au creat condiţii artificiale în vederea depăşirii plafonului măsurii (800.000 euro) şi un avantaj nejustificat în favoarea unui grup format din reprezentanţii legali/asociaţii unici ai celor 9 firme (inclusiv S.C. A. S.R.L.) cu proiecte similare din locaţia Ciocaia şi domnul E. (asociat cu 49% în S.C. Prodbiorom S.R.L., alături de ceilalţi 9 beneficiari), fapt ce contravine prevederilor art. 4 par. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (15) din O.U.G. nr. 66/2011, reclamanta a formulat un punct de vedere faţă de constatările cuprinse în proiectul procesului-verbal, prin care a solicitat Autorităţii Contractante să constate că pretinsele nereguli reţinute de structura de control a AFIR în sarcina sa, în calitate de structura verificată, sunt rezultatul unei greşite aplicări a prevederilor legale naţionale şi comunitare, cu relevanţă în prezenta cauză şi, pe cale de consecinţă, să nu aprobe proiectul procesului-verbal.

Respingând observaţiile reclamantei, AFIR a emis Procesul-verbal ce face obiectul prezentei acţiuni, nr. x/02.03.2015, prin care a dispus rezilierea Contractului cadru nr. x/03.08.2011, datorită încălcării prevederilor contractuale de către beneficiar, pe perioada de valabilitate a acestuia.

De asemenea, la data de 11 martie 2015, pârâta AFIR a solicitat C. plata Scrisorii de garanţie bancară de restituire avans, trimiţând în acest sens Adresa înregistrată la bancă sub nr. x/27.03.2015; plata Scrisorii de garanţie bancară a fost efectuată de C. către AFIR în luna iunie 2015.

La data de 08.04.2015 - în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011 - reclamanta a înregistrat la AFIR sub nr. x contestaţie împotriva procesului-verbal .

Prin Decizia nr. 16888 din 08.05.2015, pârâta AFIR a respins contestaţia formulată de reclamantă, fiind menţinută măsura de reziliere a Contractului de finanţare şi de constituire a debitului în cuantum de 2.778.038,06 RON.

Răspunzând punctual motivelor de recurs, încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Art. 4 alin. (8) Regulamentul UE nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltarea rurală prevede că:

"Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".

Prin Hotărârea din 12.09.2013 pronunţată în cauza C-434/12 Slancheva Sila EOOD, CJUE a statuat că:

"(1) Art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de-al doilea element este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate.

În această privinţă, instanţa naţională se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

(2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată, în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinse pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare."

Înalta Curte constată că obiectivul general al Măsurii 121 (criteriul obiectiv), respectiv creşterea competitivităţii sectorului agricol, printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie, nu poate fi considerat împlinit în cauză având în vedere legăturile reclamantei cu celelalte opt societăţi beneficiare ale finanţării, precum şi legăturile acestora cu numitul E..

Scopul de a creşte producţia de legume prin scăderea resurselor utilizate nu poate fi atins, raportat la obiectivul general al Măsurii 121, decât dacă serele construite sunt destinate producerii eficiente şi competitive a legumelor ecologice, ceea ce presupune o concurenţă veritabilă între cei 9 beneficiari şi, de asemenea, o concurenţă loială faţă de ceilalţi beneficiari ai măsurii respective.

Or, în cauză relaţiile de afaceri şi proiectele existente între reprezentanţii legali ai celor nouă beneficiari îi împiedică pe aceştia să fie reali competitori pe piaţă.

Astfel, sediul social este acelaşi pentru 8 dintre cele 9 societăţi, situat în Oradea, str. x, în cadrul F. iar reclamanta deţine spaţiul pentru sediul social în baza contractului de comodat x/13.10.2010 încheiat cu S.C. G. S.A. reprezentată de dl. E..

Amplasamentul celor 9 sere este în extravilanul sat Ciocaia, Oraş Săcuieni, judeţul Bihor, parcela cu nr. cadastral x, care înainte de dezmembrare în cele nouă loturi aferente celor 9 sere, a fost în proprietatea dlui. E..

Data înfiinţării firmelor este 15.10.2010 (S.C. A. S.R.L, S.C. H. S.R.L., I. S.R.L., J. S.R.L., K. S.R.L., L. SRL), iar data depunerii celor 9 proiecte este aceeaşi, anume 29.10.2010.

De asemenea, data semnării contractelor este aceeaşi 3.08.2011, mai puţin pentru S.C. L. S.R.L. care este 4.08.2011.

Serviciile de consultanţă au fost contractate cu S.C. M. S.R.L. pentru toate cele nouă firme.

De asemenea, cele 9 societăţi aflate în discuţie s-au asociat în N., având ca obiect principal de activitate comercializarea producţiei societăţilor membre, ceea ce conduce la concluzia cum, de altfel, a reţinut şi judecătorul fondului, că au existat acţiuni coordonate între reprezentanţii legali ai respectivelor societăţi ceea ce a determinat afectarea competitivităţii.

Referitor la elementul subiectiv, în raport şi de concluziile CJUE în cauza Slancheva Sila, autoritatea pârâtă a evaluat în mod corect că reclamanta nu poate îndeplini obiectivul general al Măsurii 121, care este reprezentat de creşterea competitivităţii sectorului agricol, concluzionând că împreună cu ceilalţi 8 beneficiari a creat "condiţii artificiale" în scopul depăşirii plafonului.

Prin urmare, instanţa de control judiciar, luând în considerare toţi indicatorii menţionaţi şi elementele descrise în procesul-verbal dedus judecăţii, reţine că au fost create în mod artificial societăţile beneficiare ale finanţării nerambursabile, în mod real urmărindu-se fărâmiţarea unei investiţii mai mari cu scopul depăşirii finanţării maxime nerambursabile în cadrul Măsurii 121.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L împotriva sentinţei civile nr. 1797 din 27 mai 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 aprilie 2019.