Recovery of rural development aid for artificial fragmentation of investment project to circumvent minimum aid cap

Şedinţa publică din data de 12 aprilie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată, reclamanta Societatea A. S.R.L., a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii Şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, solicitând anularea Procesului Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat în data de 24.04.2015 privind proiectul x din 18.04.2011 având ca titlu "Achiziţionarea de utilaje pentru pregătirea terenului", precum şi a Deciziei de soluţionare a Contestaţiei formulate de SC. A. S.R.L. nr. 23962 din 02.07.2015.

A precizat că suma contestată reprezintă creanţa bugetară în sarcina societăţii A. S.R.L., stabilită prin Procesul Verbal de constatare: 840.623,51 RON, defalcată astfel: suma nerambursabilă plătită de APDRP: = 840.623,51 RON din care, contribuţie din fonduri UE: 672.498,81 RON; contribuţie publică naţională: 168.124,70 RON.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 412 din 3 octombrie 2016, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta Societatea A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţa civilă nr. 412 din 3 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal reclamanta Societatea A. S.R.L. a declarat recurs.

În mod neîntemeiat instanţa de fond considera ca nefondate apărările în ceea ce priveşte dovada faptului că nu a existat o intenţie şi o conduită frauduloasă a acesteia pentru accesarea finanţării nerambursabile.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, respectiv că Societatea B. S.R.L. nu putea beneficia de finanţare nefiind în categoria de solicitanţi eligibili fiind înfiintate în acest sens trei societăţi distincte: S.C. A. S.R.L., S.C. C. S.R.L. şi II D., este de reţinut că în ceea ce priveşte Societatea A. S.R.L. pentru achiziţia buldoexcavatorului Caterpillar 428E2 şi a autogrederului Caterpillar 120M, obiect al finanţării nerambursabile a fost perfectat Contractul de credit invest nr. 53/29.07.2011 încheiat cu E. S.A, contract de credit care a fost depus la dosarul cauzei.

Împrumutul, în valoare totala de 270.250 EUR a fost utilizat pentru achiziţia utilajelor, contractul fiind în curs de derulare.

Instanţa de fond în mod repetat face referire la constatarea unor similitudini între proiectul recurentei şi alte trei proiecte, invocând faptul că "Conduita celor patru entităţi constituie o încălcare a fişei măsurii 312, a dispoziţiilor legale şi comunitare care reglementează "ajutorul de minimis" şi a urmărit depăşirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 de euro de care poate beneficia un solicitant în decursul a trei ani fiscali, prin crearea de entităţi juridice de către o altă societate, în speţă - S.C. B. S.R.L. care nu putea beneficia de finanţare nefiind în categoria de solicitanţi eligibili".

Instanţa de fond în mod greşit a ţinut cont de aceste aspecte.

Punctual, toate proiectele analizate, au fost verificate şi aprobate de către autoritatea contractanta, atât din punct de vedere al documentaţiei administrative, cat şi din punct de vedere al achiziţiilor efectuate, după ce a aprobat la plată sumele respective, declarând proiectul eligibil, şi a făcut plata efectivă.

De reţinut că susţinerile instanţei de fond potrivit cărora: "Curtea reţine că încă de la data semnării contractului s-au săvârşit nereguli şi s-au produs consecinţe în sensul accesării fondurilor nerambursabile în folosul unei persoane ce nu mai avea dreptul la o astfel de finanţare şi al depăşirii plafonului maxim de finanţare" sunt complet eronate atâta timp cat Ia momentul la care s-a făcut verificarea şi s-au aprobat spre plata sumele, toate documentele reverificate acum s-au aflat Ia dispoziţia şi sub controlul intimatei, fapt ce face ca opinia ulterioara a acestora sa contravină însăşi opiniei exprimate în momentul aprobării plăţii, ceea ce înseamnă oarecum invocarea unei culpe proprii şi implicit crearea unui prejudiciu cert beneficiarului plăţii, a cărui afacere a fost declarată eligibilă pentru ca prin refuzul ulterior afacerea în sine să fie desfiinţată, mergând până la ajungerea în faliment.

Instanţa de fond invocă ca motiv de respingere a cererii de chemare în judecata ca exista în cauza de fata un ansamblu de similitudini intre cele patru societăţi care probează tocmai faptul ca acestea au fost create pentru a permite depăşirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 de euro stabilit de măsura 312.

Ori acest lucru este complet fals atâta timp cât toate prestaţiile au fost reale iar plăţile au fost efective, aspect care a fost implicit recunoscut de structura de control. În acest context, astfel că nu se poate vorbi despre crearea unui avantaj vreunui terţ.

Terţul în cauza. Societatea B. S.R.L. a plătit pentru toate serviciile prestate. Preţul plătit este un preţ de piaţa, fiind îndeplinite toate exigentele fiscale.

În ceea ce priveşte susţinerile instanţei de fond potrivit cărora există relaţii de rudenie între asociaţii şi administratorii celor patru societăţi (S.C. A. S.R.L., S.C. C. S.R.L., II D. şi S.C. B. S.R.L.), dispoziţiile Codul fiscal permit existenţa unor raporturi juridice între persoane afiliate, singura cerinţă fiind ca prestaţiile să fie reale iar preţurile să fie preţuri de piaţă.

În ceea ce priveşte elementul obiectiv, a fost atins obiectivul contractului de finanţare.

Societatea A. S.R.L. desfăşoară o activitate complexă, independentă de altele întrucât alcătuieşte un flux tehnologic individual: lucrări de pregătire a terenului ce corespunde codului CAEN 4312, mai exact:

- curăţarea amplasamentelor în vederea realizării de construcţii noi;

- lucrări de mutare a pământului: excavaţii, umplere, nivelarea şi împrejmuirea amplasamentelor, săparea şanţurilor, eliminarea pietrelor;

- pregătirea şantierelor pentru realizarea de construcţii noi: îndepărtarea surplusului de pământ şi alte lucrări de dezvoltare şi pregătire a şantierelor;

- executarea drenurilor pentru amplasamentul clădirilor;

- executarea canalelor de scurgere (şanţuri) pentru terenuri agricole şi forestiere.

În concluzie, arătura este un flux tehnologic în sine, este o activitate pe care societatea A. S.R.L. o desfăşoară în mod independent, fără să depindă de alte utilaje agricole, cum greşit apreciază instanţa de fond.

În ceea ce priveşte afirmaţia structurii de control ca agenţii economici indicaţi în Procesul-verbal de constatare, îşi asigura reciproc cofinanţarea, aceasta este total nedovedită.

Societatea B. S.R.L. nu este singurul beneficiar al serviciilor prestate de către recurenta. S-a dovedit prin înscrisurile anexate la dosar (contracte de prestări servicii) că există şi alţi beneficiari persoane fizice şi juridice.

Or, proba unei practici abuzive a Beneficiarului unei finanţări nerambursabile impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 iulie 2005, Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03, Rec, p. 1-7355, punctul 39 şi jurisprudenţa citată). - a se vedea Curtea Europeana de Justiţie C-434/12 din 12.09.2013.

In cazul de fata, nu sunt întrunite cele doua elemente:

- Nu exista elementul subiectiv pentru ca nu a existat o conduita şi o intenţie de fraudare, în sensul obţinerii, pe nedrept a finanţării nerambursabile;

- Nu exista elementul obiectiv, obiectivul finanţării nerambursabile fiind atins, întrucât prestam servicii utilizând utilajele achiziţionate, în baza contractului de finanţare, pentru persoane juridice şi persoane fizice diferite.

Fără să se indice concret care au fost condiţiile artificiale create, autoritatea contractanta ajungea în cuprinsul procesului-verbal la concluzia ca exista doar o serie de coincidente în derularea celor trei proiecte finanţate, fapt ce conduce autoritatea contractata spre concluzia ca ar fi create condiţii artificiale în vederea acordării avantajului financiar şi pe baza de logica, fără trimitere la texte legale, ni se spune ca am încălcat prevederile contractului de finanţare în acest mod, fapt ce permite autorităţii contractante retragerea sprijinului financiar acordat

Este în mod evident o simplă prezumţie nedovedită a organului de control.

Aşa cum am mai afirmat, toate proiectele au fost verificate şi aprobate, atât din punct de vedere al documentaţiei administrative cat şi din punct de vedere al achiziţiilor efective de către autoritatea contractanta, aceeaşi care azi, constata nereguli după ce a aprobat la plata sumele respective, declarând proiectul eligibil, şi a făcut plata efectiva.

Mai mult decât atât, faptul că s-a transmis prin comodat spaţiul pentru organizarea sediului social pentru trei posibili beneficiari ai măsurii 312. nu poate fi considerata o fracţionare artificiala a spaţiului atâta timp cât nu exista în ghidul măsurii 312 nicio prevedere care să interzică acest lucru, după cum, în procesul-verbal aflat în faza de proiect şi nici în cel definitiv, nu se indica ce norma de drept a încălcat sau ce obligaţie contractuala incidenţa spetei noastre ar fi încălcată cu privire la locul de implementare.

În ceea ce priveşte recurenta, aceasta nu se încadrează în dispoziţiile mai sus menţionate întrucât a trecut de faza verificării proiectului şi nu au fost stabilite condiţii create artificial, plata ajutorului a fost făcuta de mult, realizarea proiectului fiind terminată şi făcută în conformitate cu clauzele contractuale şi regulile din Ghidul Solicitantului în vigoare la data accesării fondurilor europene.

Faptul că, în speţă, consultantul este unul şi acelaşi pentru solicitanţi nu contravine în niciun fel prevederilor europene în materia analizata şi chiar dreptul naţional nu conţine nicio reglementare care sa interzică ca un singur consultant sa aibă mai mulţi clienţi în cadrul activităţii sale.

Din aceasta cauza, explicaţia cum ca memoriile justificative ale celor trei entităţi sunt aproape identice, şi ca aceasta ar reprezenta o condiţie artificiala, este de înlăturat deoarece, este logic şi evident ca un consultant nu trebuie sa-si modifice nici caracterul, nici scrisul programului atunci când lucrează cu mai mulţi beneficiari, fiind de notorietate ca atunci când, în calitate de consultant lucrezi cu mai mulţi beneficiari care accesează acelaşi tip de program, sa foloseşti în măsura în care nu dăunează, date, informaţii şi explicaţii din documentaţiile întocmite anterior, şi este normal să-ţi foloseşti aceleaşi caractere ale scrisului pentru a-ti simplifica munca.

Nu este permis ca autoritate contractantă, sa vii ulterior şi să afirmi că este vorba de copiere a proiectelor şi că din această cauză se creează o condiţie artificială în obţinerea avantajului nerambursabil.

Concluzionând, nu putem fi de acord cu opinia organului de control, care tratează condiţiile artificiale, fără să le indice, atâta timp cât obiectul implementării există şi este determinat, achiziţia utilajelor este efectivă şi reală, sursele de finanţare sunt dovedite şi nu au caracter ilicit, nu este nicio normă de drept încălcată în desfăşurarea activităţilor reglementate.

Se impune sublinierea că Autoritatea Contractanta (A.P.D.R.P. România) nu şi-a îndeplinit obligaţia menţionată la art. 8 alin. (3) din Anexa I - Prevederi generale la contractul de finanţare nr. x/18.04.2011 potrivit căreia:

"Autoritatea Contractanta va soma cu termen beneficiarul să remedieze deficientele identificate. Beneficiarul are obligaţia de a realiza, la termenele specificate, remedierea deficientelor identificate, implementarea recomandărilor rezultate în urma misiunilor de control ale Autorităţii Contractante si/sau CE. În cazul în care deficientele nu sunt remediate în termenul acordat sau beneficiarul nu procedează la demararea operaţiunilor de remediere în maximum 30 de zile calendaristice de la somare Autoritatea Contractantă va proceda la recuperarea integrală a contravalorii ajutorului financiar public nerambursabil plătit."

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de reclamantă, a apărărilor din întâmpinare, precum şi a normelor legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Instanţa de recurs, în deplină consonanţă cu instanţa de fond, apreciază că reclamanta împreună cu celelalte trei entităţi juridice a operat în cadrul unui grup economic mai mare, constatându-se elemente comune între societăţile beneficiare de finanţare ce au fost nominalizate în procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare contestat în prezentul dosar.

Aşa cum a constatat şi judecătorul fondului, există elemente comune între solicitanţi acestea fiind rude între ele, care conduc la concluzia că există premisele creării de condiţii artificiale pentru a beneficia de plăţi prin depăşirea plafonului maxim alocat pentru realizarea proiectelor în acelaşi timp. Altfel spus, că solicitanţii au procedat la fracţionarea artificială a unui proiect de investiţii, încercând în acest fel să depăşească plafonul maxim de sprijin financiar.

Este eronată afirmaţia reclamantei că intimata şi-ar întemeia opinia pe culpa proprie şi, respectiv că ar fi creat un prejudiciu beneficiarului, în condiţiile în care opinia ulterioară contravine opiniei iniţiale exprimate în momentul aprobării plăţii.

În primul rând, trebuie subliniat că în ipoteza în care beneficiarul unui astfel de proiect comite nereguli în diferite etape ce ţin de selecţia sau implementarea proiectului, neobservarea acestor nereguli la data la care au fost săvârşite nu constituie un motiv de exonerare de răspundere a beneficiarului faţă de autoritatea contractantă .

Art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede că autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene este abilitată să procedeze la constatare a neregulilor şi la întocmirea proceselor-verbale de constatare a acestor nereguli şi de stabilire a creanţelor bugetare prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20, 21 din acelaşi act normativ, atât pe parcursul perioadei de monitorizare, când constată că proiectul nu respecte cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile, cât şi la finalul perioadei de monitorizare, când constată că indicatorii/obiectivele proiectelor finanţate din fonduri europene şi sau fonduri publice naţionale aferente acestora nu au fost realizate integral sau au fost realizate parţial .

Rezumând, fie că autoritatea contractantă avea sau nu avea posibilitatea să observe neregulile dintr-o fază incipientă a derulării proiectului, controlul ulterior efectuat este perfect legal, având ca bază juridică dispoziţiile legale mai sus citate, iar beneficiarul proiectului este răspunzător pentru neregulile comise .

În ceea ce priveşte critica sentinţei instanţei de fond pe care o face reclamanta în legătură cu concluzia judecătorului fondului că în cauză s-a demonstrat existenţa unui ansamblu de similitudini între cele patru societăţi, care demonstrează societăţile în cauză au fost create pentru a permite depăşirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 euro stabilit de măsura 312, instanţa de recurs găseşte că aceasta este neîntemeiată pentru motivele care urmează.

Art. 4 alin. (8) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 65/2011 privind Normele de aplicare a Regulamentului CE 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi ecocondiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru Dezvoltare Rurală prevede că:

"Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Prin Hotărârea din 12.09.2013 pronunţată în cauza C - 434/12 Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, CJUE a statuat că:

"1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare."

În mod indiscutabil, aşa cum a argumentat şi judecătorul fondului, în speţa de faţă sunt întrunite cele două elemente la care face referire instanţa europeană în hotărârea mai sus arătată.

Instanţa de control judiciar reţine că, în temeiul pct. 2 din Anexa la Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural", Schema de ajutor de minimis urmăreşte realizarea unui obiectiv general - care vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale (conform fişei tehnice a Măsurii 312) -, a unor obiective specifice, respectiv crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural; creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole; crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi, precum şi a unor obiective operaţionale, respectiv crearea de micro-întreprinderi, precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spaţiul rural; reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.

Art. 52 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 - în baza căruia a fost solicitat ajutorul financiar nerambursabil pentru proiectul recurentei - are ca obiectiv susţinerea măsurilor de diversificare a economiei rurale şi cuprinde ajutoarele pentru înfiinţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor, în scopul promovării spiritului antreprenorial şi consolidării mediului economic.

Contrar celor susţinute în recurs, reclamanta nu a fost sancţionată deoarece există relaţii de rudenie între asociaţii şi administratorii celor patru societăţi, învederând că dispoziţiile Codul fiscal permit existenţa unor raporturi juridice între persoanele afiliate. Sancţionarea reclamantei s-a produs însă pentru că pe baza acelor elemente comune s-a demonstrat crearea unor condiţii artificiale pentru a beneficia de plăţi prin depăşirea plafonului maxim alocat pentru realizarea proiectelor în acelaşi timp.

Mai precis, s-a demonstrat că solicitanţii au procedat la fracţionarea artificială a unui proiect de investiţii, încercând în acest mod să depăşească plafonul maxim de sprijin financiar.

În altă ordine de idei, existenţa elementului subiectiv presupune intenţia beneficiarului de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condiţiile necesare pentru dobândirea acestuia.

Pe aspectul analizat, prezintă relevanţă cele statuate de CJUE în Hotărârea din 12.09.2013:

"Astfel, fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanţa menţionată pentru a stabili caracterul artificial al creării condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică şi/sau personală dintre persoanele implicate în operaţiunea de investiţii respectivă.

Existenţa acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coluziuni care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiţi investitori candidaţi la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiţii sunt identice şi când există o legătură geografică, economică, funcţională, juridică şi/sau personală între aceste proiecte" (paragrafele 40, 41 din hotărâre).

De asemenea, în Nota Directoare pentru Auditori nr. 22 data de 10.10.2013 emisă de Comisia Europeană - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală s-a arătat că, pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal şi real al cererii de finanţare; adică, elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condiţiilor create în vederea obţinerii de finanţare FEADR sunt legăturile juridice, economice şi/sau personale între persoanele implicate în investiţia respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna şi situaţia în care mai mulţi investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice şi prezintă legături geografice, economice, funcţionale, legale sau legături de ordin personal.

Înalta Curte reţine că, în speţa prezentă, se regăsesc indicatorii de fraudă nominalizaţi în nota directoare:

•Indicatori externi, fizici

- Locurile de implementare ale proiectelor sunt situate în aceeaşi localitate - jud. Dolj.

- Sediul social al celor patru societăţi este identic, acelaşi cu locul de realizare al investiţiilor.

- Firmele A., C. şi II D. au încheiat contracte de comodat cu aceeaşi societate B. S.R.L..

•Indicatori funcţionali-legali.

Există legături de rudenie între reprezentanţii asociaţiei celor patru entităţi juridice; astfel, doamna F. este asociatul unic şi administratorul societăţii reclamante din prezenta cauză, de asemenea este asociat împreună cu soţul său, G., al B., societate în care deţine şi poziţia de administrator; domnul D. este director economic al B., iar întreprinderea individuală care îi poartă numele are sediul la aceeaşi adresă cu celelalte societăţi în comuna Apele Vii; în fine, domnul H. este ginerele I.; este adevărat că nu există o interdicţie expresă că relaţiile de acest tip ar împiedica accesarea fondurilor europene în cadrul măsurii 312, însă chestiunea trebuie analizată prin raportare la elementele obiective şi subiective, care, interpretate coroborat, aşa cum au procedat în cazul de faţă organele de control, pot conduce la concluzia obţinerii unui avantaj necuvenit.

•Indicatori de afaceri, financiar-contabili

Aceste societăţi desfăşoară activităţi identice, aşa cum rezultă fără dubiu din examinarea codului CAEN principal - 4311, veniturile totale obţinute de reclamantă rezultă din prestări servicii către B., persoanele din conducerea oricăreia dintre aceste societăţi exercită un control efectiv al celorlalte firme, urmare a poziţiilor deţinute în acestea, ceea ce în opinia instanţei supreme demonstrează o acţiune coordonată între firme controlate de membrii aceleiaşi familii, în scopul creării unui avantaj nejustificat pentru B. ce nu mai avea dreptul la o astfel de finanţare depăşindu-se plafonul maxim de finanţare.

În fine, reclamanta formulează o ultimă critică vizând neaplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Anexa 1 - Prevederi generale la contractul de finanţare numărul x/18.04.2011, ce stipulează că autoritatea contractantă somează beneficiarul finanţării se remedieze deficienţele identificate în maxim 30 de zile de la somaţie, iar în caz de ne remediere se procedează la recuperarea integrală a contravalorii ajutorului financiar public nerambursabil plătit

Aşa cum precizează intimata în întâmpinarea formulată, acest text legal este inoperant în cauză, având în vedere că deficienţa constatată este una structurală, viciind în întregul său finanţarea - crearea de condiţii artificiale - ce nu mai poate fi remediată ulterior în condiţiile prescrise în aret. 8 alin. (3) din Anexa 1.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte conchide că nu este întemeiat motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) unu pct. 8 din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 din acelaşi act normativ, coroborat cu art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Societatea A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 412/2016 din 3 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2019.