Renewal of special work condition permits; administrative refusal due to lack of prior valid permit and late application

Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2015 din 20.07.2015, reclamantul Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. "Matei Balş" a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Inspecţia Muncii şi Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti, obligarea pârâţilor la reînnoirea avizului de încadrare în condiţii deosebite de muncă a reclamantului, pentru perioada 2013 - la zi, respectiv pentru anii 2013, 2014 şi 2015 şi până la data pronunţării hotărârii.

Prin sentinţa civilă nr. 8641/03.12.2015, Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2015 din 12.02.2016.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1146/2016 din 6 aprilie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Teritorial De Muncă Bucureşti şi a respins acţiunea formulată de reclamantul Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. "Matei Balş" faţă de acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

A admis acţiunea formulată de reclamantul Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. "Matei Balş", împotriva pârâtei Inspecţia Muncii.

A obligat pârâta Inspecţia Muncii să reînnoiască reclamantului avizul de încadrare în condiţii deosebite de muncă pentru anii 2013, 2014 şi 2015.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei atacate a formulat recurs pârâta Inspecţia Muncii, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, invocând cazul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A susţinut recurenta că, pentru reînnoirea unui aviz, reclamantul trebuia să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute de H.G. nr. 246/2007 şi specificate la fiecare modificare avută în vedere pentru fiecare an de valabilitate al unui aviz de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite.

La data solicitării reînnoirii avizului pentru anii 2013, 2014, 2015, respectiv la data de 23.03.2015, textul aplicabil în vigoare era cel prevăzut de art. 1 din H.G. nr. 246/2007 modificată prin H.G. nr. 1173/2014, text de lege care prevede că la data solicitării reclamantul trebuia să deţină un aviz pentru anul anterior, aviz pe care reclamantul nu l-a deţinut.

A mai susţinut recurenta că, potrivit disp. art. 2 lit. a) din H.G. nr. 246/2007. solicitarea de reînnoire a avizului de încadrare în condiţii deosebite a fost depusă tardiv, cu depăşirea termenului de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii, şi nu după 90 de zile, aşa cum a depus-o reclamantul.

Pe e de altă parte, a susţinut recurenta că petitul acţiunii este inadmisibil, întrucât pe toată perioada de timp pentru care a solicitat acordarea avizului de încadrare în condiţii deosebite, nu a efectuat niciun demers de a-şi obţine un atare aviz şi nici nu a normalizat condiţiile de muncă.

În consecinţă, a solicitat să se reţină că Inspecţia Muncii nu a avut şi nici nu are o bază legală pentru a reînnoi avizul de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, răspunsul transmis reclamantului fiind justificat.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului formulat de Inspecţia Muncii în ceea ce priveşte fondul cauzei şi menţinerea hotărârii atacate ca temeinice şi legale cu privire la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti.

Intimatul-reclamant Institutul Naţional de Boli Infecţioase prof. Dr. Matei Balş a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, anularea recursului ca nemotivat, în temeiul art. 489 alin. (2) coroborat cu art. 496 C. proc. civ..civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea în tot a sentinţei atacate ca temeinică şi legală.

Recurentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de reclamant şi admiterea recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Cu privire la excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul Institutul Naţional de Boli Infecţioase prof. Dr. Matei Balş, Înalta Curte constată că cererea de recurs cuprinde menţiunile prevăzute de art. 486 C. proc. civ., motivele de recurs se circumscriu criticilor de casare invocate, astfel încât nu există motive care să atragă nulitatea recursului, excepţia invocată de intimat fiind neîntemeiată.

Analizând criticile invocate prin cererea de recurs, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat şi îl va respinge pentru următoarele argumente:

Reclamantul Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. "Matei Balş" a solicitat, prin cererea de chemare în judecată, reînnoirea avizului de încadrare în condiţii deosebite de muncă pentru anii 2013, 2014 şi 2015.

Pentru anul 2012, reclamantul Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. "Matei Balş" a solicitat Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti reînnoirea avizului de încadrare în condiţii deosebite de muncă. I.T.M. Bucureşti, la acea dată instituţia competentă să emită avize, a refuzat.

Reclamantul a atacat în contencios administrativ refuzul I.T.M. Bucureşti de reînnoire a avizului de încadrare în condiţii deosebite de muncă pentru anul 2012, contestaţia făcând obiectul dosarului nr. x/2012 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, soluţionat irevocabil prin decizia civilă nr. 4684/05.06.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost admisă acţiunea reclamantului şi a fost obligat ITM Bucureşti să reînnoiască avizul de încadrare în condiţii deosebite de muncă pentru anul 2012.

Decizia a fost pusă în executare de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti în anul 2014, prin Avizul nr. x/01.09.2014, după care Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. "Matei Balş" a solicitat pârâtei Inspecţia Muncii (instituţia competentă începând cu anul 2013 să emite avizele de reînnoire a avizelor de încadrare în condiţii deosebite de muncă), prin cererea înregistrată sub nr. x/23.03.2015, reînnoirea avizului de încadrare în condiţii deosebite de muncă pentru anii 2013, 2014 şi 2015.

Inspecţia Muncii, prin adresa nr. x/15.04.2015 a comunicat reclamantului refuzul de a emite avizul solicitat, invocând prevederile art. 1 din H.G. nr. 246/2007, modificată şi completată prin H.G. nr. 1173/2014. Pârâta Inspecţia Muncii a avut în vedere că reclamantul nu a deţinut la data de 31.12.2014 un aviz valabil de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite şi faptul că reclamantul nu a realizat până la acea dată măsurile necesare în vederea normalizării condiţiilor de muncă.

Nu poate fi primită critica recurentei potrivit căreia dispoziţiile prevăzute de art. 1 din H.G. nr. 246/2007 nu au fost respectate de către reclamantă, deoarece la data 23.03.2015 (data depunerii cererii de acordare a avizelor pentru anii 2013, 2014, 2015), reclamantul nu deţinea un aviz valabil pentru anul 2013, 2014, 2015, ci doar pentru anul 2012.

Cât timp pârâta-recurentă a pus în executare decizia de executare a instanţelor privind emiterea avizului pentru anul 2012 în anul 2014, ca urmare litigiului soluţionat irevocabil de instanţele de judecată (Decizia civilă nr. 4684/05.06.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal), nu se poate reţine culpa reclamantei.

Dispoziţiile art. 1 din H.G. nr. 246/2007, astfel cum a fost modificată şi completată prin H.G. nr. 1173/2014 prevăd că:

"1) Începând cu data de 1 ianuarie 2015, avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite acordate, valabile până la data de 31 decembrie 2014 inclusiv, pot fi reînnoite potrivit metodologiei stabilite în cuprinsul prezentei hotărâri. (2) Prevederile prezentei hotărâri se aplică numai angajatorilor care deţin la data de 31 decembrie 2014 avizul de reînnoire şi care nu au realizat până la această dată măsurile necesare în vederea normalizării condiţiilor de muncă pentru locurile de muncă încadrate în condiţii deosebite. (3) Perioada de valabilitate a avizelor reînnoite potrivit prezentei hotărâri nu poate depăşi data de 31 decembrie 2015".

Este nejustificată critica recurentului în sensul că reclamantul nu deţinea un aviz valabil pentru anul 2013, 2014, 2015, cât timp demersurile făcute de reclamant au fost practic refuzate de pârâta-recurentă, reclamanta apelând la soluţionarea litigiului, din anul 2012, la instanţa de judecată, fapt ce a condus la inexistenţa succesivă a avizului şi pentru anii 2013, 2014, 2015, din culpa recurentei, până când conflictul dintre părţi a fost soluţionat irevocabil pe cale judecătorească în anul 2014. Criticile recurentei evocă în fapt, propria culpă, punând în seama reclamantei nedeţinerea avizului pentru anii 2013, 2014, 2015.

Nu este fondată nici critica recurentei potrivit căreia petitul acţiunii este inadmisibil, întrucât, pe toată perioada de timp pentru care a solicitat acordarea avizului de încadrare în condiţii deosebite, reclamanta nu a efectuat niciun demers de a-şi obţine un atare aviz şi nici nu a normalizat condiţiile de muncă.

S-a reţinut, prin decizia civilă nr. 4684/05.06.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, specificul din unitatea spitalicească a Institutului Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. "Matei Balş", critica privind normalizarea condiţiilor de muncă fiind vădit nefondată, câtă vreme, după cum s-a reţinut, faţă de caracterul permanent al situaţiei existente cu privire la condiţiile de muncă la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. "Matei Balş", nu existau măsuri tehnice apte să ducă la normalizarea condiţiilor de muncă, măsurile propuse fiind cu îndeplinire succesivă şi permanentă.

Nu este fondată nici critica recurentei potrivit căreia reclamanta nu a fost respectat dispoziţiile art. 2 lit. a) din H.G. nr. 246/2007, întrucât solicitarea de reînnoire a avizului de încadrare în condiţii deosebite a fost depusă tardiv, cu depăşirea termenului de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii.

Termenul de formulare a cererii de reînnoire a avizului de încadrare în condiţii deosebite, în sensul art. 2 lit. a) din H.G. nr. 246/2007, trebuia verificat de către recurentă-pârâtă la momentul soluţionării acesteia; or, pârâta a soluţionat fondul solicitării, respingând-o ca neîntemeiată, şi nu ca tardivă, critica invocată fiind neîntemeiată.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru aceste considerente în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-reclamant. Respinge recursul formulat de pârâta Inspecţia Muncii împotriva sentinţei civile nr. 1146/2016 din 6 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 aprilie 2019.