Simultaneous holding of mayoral office and school board membership violates statutory incompatibility despite mandatory representation in public institutions

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. x/2015, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva Raportului de Evaluare nr. x din 2.03.2015 emis de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), prin care a solicitat anularea acestuia şi constatarea faptului că nu se află în incompatibilitate.

Prin Sentinţa nr. 2378 din 9 decembrie 2015, Tribunalul Dolj a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. x/2015.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 262 din 8 iunie 2016, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Agenţia Naţională de Integritate, având ca obiect anulare act administrativ.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile atacate a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, invocând cazul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul a susţinut că în hotărârea atacată nu se face vorbire despre primul motiv de nelegalitate invocat de către reclamant, şi anume cel referitor la legalitatea numirii primarului în funcţia de membru în consiliul de administraţie al instituţiei şcolare. Astfel, a susţinut recurentul că pentru a putea fi numit membru în consiliul de administraţie al şcolii ca şi reprezentant al primăriei era obligatorie existenţa unui act administrativ de numire a acestuia, ori o dispoziţie a Primarului, ori hotărâre a Consiliului Local Amărăştii de Jos, însă un astfel de act nu a existat niciodată.

Deciziile de desemnare de către Liceul Amărăştii de Jos prin care ar fi fost desemnat ca membru în consiliul de administraţie, despre care se face vorbire în Raportul A.N.I., nu îmbracă forma legală a unui act administrativ emis de Instituţia Primarului sau Consiliul Local.

Recurentul a mai susţinut că nu a avut cunoştinţă de numirea sa în consiliul de administraţie a Liceului, nefiind anunţat prin nicio adresă oficială.

De asemenea, recurentul a făcut trimitere la dispoziţiile art. 89 din O.G. nr. 49/2014, care au modificat art. 96 alin. (2) din Legea învăţământului, potrivit cărora se reglementează expres obligaţia primarului de a fi membru în consiliile de administraţie ale unor instituţii publice, dispoziţie care este una specială şi derogă de la regula dispoziţiilor art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003 care este o regulă generală.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata A.N.I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de către intimată.

La data de 5 octombrie 2018, a fost ataşată la dosarul cauzei Decizia Curţii Constituţionale Române nr. 319 din 10.05.2018, prin care s-a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de A. şi B. privind art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile invocate de recurent în motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nefondat şi îl va respinge pentru următoarele considerente:

Instanţa de fond a aplicat corect dispoziţiile legale situaţiei de fapt reţinută în prezenta cauză.

În raportul de evaluare contestat s-a reţinut că în perioada 2009 - 2011 (pentru mandatul 2008 - 2012) şi în perioada 2012 - 2014 (pentru mandatul 2012 - 2016) reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate, deoarece a deţinut simultan atât funcţia de primar al comunei Amărăştii de Jos, jud. Dolj, cât şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Liceului Teoretic Amărăştii de Jos, jud. Dolj, fiind incidente dispoziţiile art. 87 alin. l lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Liceului Teoretic Amărăştii de Jos rezultă din Decizia nr. 291 din 11.09.2012, Decizia nr. 336 din 10.09.2014, Decizia nr. 233 din 8.09.2009, Decizia nr. 259 din 6.09.2010, astfel încât nu poate fi primit argumentul recurentului potrivit căruia nu a avut cunoştinţă de împrejurarea că a fost numit membru în Consiliul de Administraţiei al liceului fără ştirea sa.

De altfel, nu poate fi primită critica recurentului în sensul că acesta, în calitate de primar nu a ştiut, timp de două mandate, despre faptul că a fost desemnat membru în consiliul de administraţie al unei instituţii de învăţământ din localitatea pe care o conduce, cu atât mai mult, cu cât, printre atribuţiile sale, se numără exercitarea funcţiei de ordonator principal de credite, respectiv întocmirea proiectului bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar, iar Liceul este finanţat de la bugetul local.

Totodată, nu poate fi primită nici critica recurentului potrivit căreia deciziile emise de Consiliul de Administraţie al Liceului Teoretic Amărăştii de Jos nu sunt acte administrative, prin urmare nu s-a aflat în stare de incompatibilitate.

Dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu au în vedere analiza juridică a actului de numire sau caracterul actului emis în baza căruia persoana aflată în incompatibilitate a fost numită, ci prevăd existenţa unei incompatibilităţi prin deţinerea simultană a unor funcţii/calităţi de cel în cauză.

Potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (în vigoare în perioada supusă evaluării reclamantului, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/26 iunie 2014, respectiv data de 3.07.2014) "unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale"

Potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011:

"în unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 şi 13 membri, astfel: a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar; b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor".

Potrivit dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003:

"funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice".

Din analiza prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 coroborate cu cele ale art. 96 din Legea nr. 1/2011, rezultă că cele două funcţii/calităţi deţinute simultan în perioada 2009 - 2016 de către reclamantul A. sunt incompatibile.

Este eronată interpretarea recurentului dată dispoziţiilor art. 96 din Legea 1/2011, potrivit căreia se reglementează expres obligaţia primarului de a fi membru în consiliile de administraţie ale unor instituţii publice, dispoziţie care este una specială şi derogă de la regula dispoziţiilor art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003, care este o regulă generală.

Dacă voinţa legiuitorului era în sensul de a modifica cadrul incompatibilităţilor care viza funcţia de primar/viceprimar, proceda la o abrogare expresă a acestor dispoziţii (art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003), care prevăd explicit şi fără a da curs unor interpretări existenţa unei astfel de incompatibilităţi.

Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, Înalta Curte constată că deţinerea simultană a calităţii de membru în consiliul de administraţie al unei unităţi de învăţământ şcolar (în cauză în cadrul Liceului Teoretic Amărăştii de Jos, jud. Dolj,) şi funcţia de primar al comunei Amărăştii de Jos, jud. Dolj este de natură să genereze o situaţie de incompatibilitate, având în vedere prevederile legale aplicabile.

În acest sens, având în vedere voinţa legiuitorului, Înalta Curte constată că, în condiţiile în care calitatea de membru în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în discuţie, dar şi funcţia de primar, cumulează prerogative de putere publică, cum ar fi atribuţii privind emiterea unor acte administrative, gestionare de resurse umane în cadrul grădiniţei dar şi în cadrul primăriei Sibiu (numiri şi eliberări din funcţii, aplicarea unor sancţiuni etc.) sau atribuţii în ceea ce priveşte angajarea răspunderii, administrarea patrimoniului, etc., funcţia de membru în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ se circumscrie acestei ipoteze de incompatibilitate.

Prin susţinerile sale, recurentul a omis practic incidenţa dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, apreciindu-le ca fiind o normă juridică generală, dând eficienţă dispoziţiilor Legii nr. 1/2011, ca dispoziţii speciale, ulterioare celor de reglementare a regimului incompatibilităţilor prevăzut în Legea nr. 161/2003.

Or, voinţa legiuitorului prin promulgarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a fost tocmai aceea de a implementa un cadru legislativ instituit cu reglementări precise, clare şi fără echivoc pentru stabilirea incompatibilităţilor.

Apreciind asupra soluţiei date de instanţa de fond, Înalta Curte constată că prima instanţă a interpretat corect dispoziţiile Legii nr. 161/2003, prevederi cu regim special, ale căror norme sunt implementate tocmai pentru a reglementa regimul specific al incompatibilităţilor, astfel încât hotărârea pronunţată este legală, neexistând motive care să atragă admiterea recursului.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 262 din 8 iunie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 aprilie 2019.

GGC - MM