Tax decision annulment appeal dismissed for lack of current interest after related case resolution

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 6 martie 2018, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi şi Direcţia Generală Vamală Iaşi - Biroul Vamal Albiţa, a solicitat:

(i) anularea Deciziei nr. 5634/17.08.2017, emisă de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi;

(ii) anularea Deciziei referitoare la obligaţiile accesorii aferente obligaţiilor fiscale nr. BVAB/1128/FCA/AP/02 martie 2017, emisă de pârâta Direcţia Generală Vamală Iaşi - Biroul Vamal Albiţa;

(iii) obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 6120 din 9 octombrie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi şi Direcţia Generală Vamală Iaşi - Biroul Vamal Albiţa şi a anulat Decizia nr. 5634 din 17 august 2017, precum şi Decizia nr. BVAB/1128/FCA/AP din 2 martie 2017, emisă de pârâta Direcţia Generală Vamală Iaşi - Biroul Vamal Albiţa, referitoare la obligaţiile de plată accesorii aferente obligaţiilor fiscale.

3. Calea de atac a recursului exercitată împotriva Sentinţei civile nr. 6120 din 9 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Împotriva Sentinţei civile nr. 6120 din 9 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 19 noiembrie 2018.

4. Încheierea de suspendare a judecăţii recursului.

Prin Încheierea din 7 mai 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a dispus suspendarea judecăţii recursului declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi împotriva Sentinţei civile nr. 6120 din 9 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a cauzei înregistrate sub nr. x/2016.

5. Calea de atac exercitată împotriva încheierii de suspendare a judecăţii recursului.

Împotriva Încheierii din 7 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A., întemeiat pe dispoziţiile art. 414 şi art. 415 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi dispunerea continuării judecăţii recursului.

În motivarea căii de atac, reclamanta a susţinut că judecata recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 6120 din 9 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, nu depinde de soluţia ce urmează a fi pronunţată în dosarul nr. x/2016, întrucât cele două cauze vizează acte fiscale diferite, a căror legalitate se analizează distinct, în cadrul fiecărui litigiu.

6. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 30 iulie 2019, intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 33 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.

Cât priveşte suspendarea soluţionării unei cauze, dispoziţiile art. 414 C. proc. civ. prevăd că recursul se poate declara pe tot timpul cât durează suspendarea cursului judecăţii cauzei, interesul recurentei fiind, evident, acela de a obţine reluarea şi continuarea judecăţii. Prin promovarea recursului se urmăreşte desfiinţarea măsurii suspendării, apreciată de recurentă ca fiind nelegal dispusă şi oferirea posibilităţii procedurale de a continua demersurile judiciare stopate în mod temporar.

Cu toate acestea, în măsura în care motivul pentru care s-a dispus suspendarea a încetat, partea interesată poate uza de dispoziţiile art. 415 C. proc. civ., formulând o cerere de reluare a judecăţii cauzei, caz în care depunerea sau susţinerea recursului împotriva măsurii suspendării nu mai este justificată de existenţa unui interes actual. Scopul urmărit prin promovarea recursului (reluarea judecăţii cauzei) este atins printr-o altă cale procedurală, respectiv cererea de repunere pe rol a cauzei.

În cauza de faţă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a cauzei înregistrate sub nr. x/2016, înregistrată în recurs pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, astfel încât interesul recurentei în susţinerea recursului va fi analizat prin raportare la stadiul soluţionării acestei cauze.

Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă justifica un interes legitim, născut şi actual la data formulării cererii de recurs (25 iunie 2016), având în vedere că motivul suspendării cauzei subzista la acel moment, dosarul nr. x/2016, înregistrat în recurs pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, nefiind soluţionat, astfel încât cererea de reluare a judecăţii formulată de părţi nu ar fi fost primită.

Ulterior, pe parcursul soluţionării recursului declarat împotriva încheierii de suspendare, cauza nr. x a fost soluţionată prin Decizia nr. 5618 din 14 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, motivul suspendării prezentei cauze fiind înlăturat, astfel încât interesul reclamantei în susţinerea recursului nu mai este actual, cauza putând fi repusă pe rol la cererea părţii.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de reclamanta A., ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului.

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva Încheierii din 7 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2020.

GGC - CL