Negative jurisdictional conflict resolved: monetary damages claim against Romanian State assigned to Bucharest Sector 3 District Court

Şedinţa publică din data de 5 martie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la data de 8 mai 2019 (7 mai 2019 data depunerii la Oficiul Poştal), sub numărul x/2019, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român în baza dispoziţiilor art. 155 C. proc. civ., prin raportare la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ cu aplicarea art. 1 alin. (4) din Constituţia României să îi fie recunoscută încălcarea dreptului fundamental la proprietate, recuperarea bunurilor materiale şi despăgubirea prejudiciului cauzat.

Prin sentinţa civilă nr. 11406/04.11.2019, Judecătoria Sector 3 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 11406/04.11.2019, Judecătoria Sector 3 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 3 a reţinut în esenţă că reclamantul pretinde că a fost vătămat într-un un drept al său de către o autoritate publică centrală(Statul Român, prin prepusul său Ministerul de Interne)la rândul său această instituţie fiind o autoritate publică centrală), motiv pentru care competenţa de soluţionare a litigiului revine instanţei competente de contencios administrativ, în speţă Curtea de Apel Bucureşti.

2.2. Prin sentinţa nr. 56 din 20 ianuarie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Totodată, a constatat intervenit un conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că acţiunea nu are ca obiect un act administrativ propriu-zis sau asimilat, prin urmare nu sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 554/2004, acţiunea fiind o simplă acţiune în pretenţii, având ca obiect plata sumei de 35.000 euro. Împrejurarea că este formulată în contradictoriu cu Statul Român nu îi imprimă acesteia un caracter de litigiu administrativ, în lipsa unor dispoziţii legale exprese care să stabilească competenţa de soluţionarea în favoarea instanţelor de contencios administrativ şi fiscal.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român în baza dispoziţiilor art. 155 C. proc. civ., prin raportare la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ cu aplicarea art. 1 alin. (4) din Constituţia României să îi fie recunoscută încălcarea dreptului fundamental la proprietate, recuperarea bunurilor materiale şi despăgubirea prejudiciului cauzat, de aproximativ 35.000 euro, incluzând şi valoarea financiară a bunurilor valorice.

Înalta Curte constată, în acord cu argumentaţia Curţii de Apel Bucureşti, că cererea de chemare în judecată nu are ca obiect un act administrativ propriu-zis sau asimilat şi nu sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 554/2004, acţiunea fiind o simplă acţiune în pretenţii, având ca obiect plata sumei de 35.000 euro.

Din actele şi lucrările dosarului, rezultă că reclamantul a solicitat repararea prejudiciului cauzat de către Ministerul de Interne constând în lipsa de folosinţă a unor bunuri mobile pe care le avea asupra sa la momentul arestării, invocând încălcarea dreptului la proprietate. Reclamantul a învederat şi existenţa unui dosar penal vizând aceeaşi stare de fapt, iar prin cererea precizatoare depusă la data de 24.05.2019 a reiterat faptul că solicită despăgubirea şi repararea prejudiciului cauzat prin neglijenţă în serviciu ori abuzul în serviciu al prepuşilor Statului Român, angajaţii Ministerului de Interne din cadrul secţiei 12 de Poliţie, Sector 3 Bucureşti.

Înalta Curte constată că în cauză nu rezultă existenţa unui raport juridic de drept administrativ între reclamant şi pârâţi, în sensul Legii nr. 554/2004, competenţa urmând a fi stabilită conform dispoziţiilor art. 94 alin. (1) lit. k) din C. proc. civ., potrivit cărora "Judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 de RON inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti".

Cum valoarea cererii formulate de reclamantul A. este de 35.000 de euro, deci mai mică de 200.000 RON, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 3 este competentă să soluţioneze cauza.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice în favoarea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2020.