Judicial disciplinary complaint annulled as appeal insufficiently stamped

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13 iulie 2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, a solicitat anularea Rezoluţiei de clasare nr. x/2016 din 14 iunie 2016 prin care s-a dispus în temeiul art. 45 alin. (4) lit. b) raportat la art. 47 lit. b) din Legea nr. 317/2004 clasarea sesizării formulate cu privire la săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de dispoziţiile art. 99 lit. f), lit. h), lit. r) şi lit. ş) din Legea nr. 303/2004 de către doamna judecător B., care a soluţionat dosarul nr. x/2012.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 331 din 6 februarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, prin raportare la prevederile art. 78 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 161 din Legea 554/2004 şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. SRL - în insolvenţă, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 reclamanta A. SRL - în insolvenţă a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând excepţia nulităţii recursului pentru insuficientă timbrare, asupra căreia trebuie să se pronunţe cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată.

Dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. stabilesc faptul că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, iar potrivit alin. (3) această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

În raport de soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată, s-a constatat că recursul este supus obligaţiei achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013. Totodată, s-a reţinut că recurenta nu a depus la dosar dovada achitării integrale a taxei judiciare de timbru datorată pentru soluţionarea recursului, în sumă de 50 RON, la dosar existând dovezi doar pentru suma de 20 RON.

Ulterior, prin Rezoluţia din 16 noiembrie 2018, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 15 ianuarie 2020, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

Prin aceeaşi rezoluţie, Înalta Curte a pus în vedere recurentei-reclamante ca, până la primul termen de judecată fixat în cauză la 15 ianuarie 2020, să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 30 RON, până la valoarea de 50 RON, conform art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării căii de atac.

Înalta Curte constată că, deşi recurenta-reclamantă a fost încunoştinţată cu privire la obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în completare, în cuantum de 30 RON, prin intermediul citaţiei emise pentru termenul de judecată din 15 ianuarie 2020, comunicată acesteia la data de 22 noiembrie 2019, potrivit dovezii de înmânare aflată la dosarul instanţei de recurs, aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia legală ce i-a fost adusă la cunoştinţă.

Potrivit dispoziţiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege. Totodată, art. 197 C. proc. civ. statuează că, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează acesteia, iar netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrag anularea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac în condiţiile legii.

Conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menţionată.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Pentru considerentele expuse, constatând că recurenta nu a îndeplinit obligaţia achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru soluţionarea recursului, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (3) cu referire la art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul reclamantei, ca insuficient timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta Societatea A. SRL, în insolvenţă, prin administrator special C., împotriva Sentinţei civile nr. 331 din 6 februarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca insuficient timbrat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 ianuarie 2020.

GGC - CP