Nullity of appeal for failure to develop specific cassation grounds in administrative financial correction dispute

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată introdusă pe rolul Curţii de Apel Braşov la data de 19 ianuarie 2017 sub nr. de mai sus, formulată şi precizată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Prejmer prin Primar s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/02 iunie 2016, a Deciziei nr. 62853 din 21 iulie 2016 de soluţionare a contestaţiei împotriva Notei de constatare susmenţionată, emise de pârât precum şi obligarea acestuia din urmă la plata către reclamantă a sumei de 5.742.723,98 RON reprezentând c/val. corecţiei financiare aplicată U.A.T. Comuna Prejmer.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin Sentinţa nr. 183 din 23 noiembrie 2017, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a dispus următoarele:

- a admis cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată şi precizată de reclamanta U.A.T. Comuna Prejmer - prin Primar - în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi în consecinţă:

- a anulat Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/02 iunie 2016 şi Decizia nr. 62853 din 21 iulie 2016 de soluţionare a contestaţiei împotriva Notei de constatare susmenţionată, emise de pârât;

- a obligat pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene la plata către reclamanta U.A.T. Comuna Prejmer a sumei de 5.742.723,98 RON reprezentând c/val. corecţiei financiare aplicată reclamantei.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei civile nr. 183 din 23 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Fondurilor Europene- succesor în drepturi şi obligaţii al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - succesor în drepturi şi obligaţii al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prin raportare la dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care pârâtul îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă.

Astfel deşi există formal o declaraţie de recurs, nu se indică explicit, raportat la textul invocat - art. 488 pct. 8 C. proc. civ., care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond fiind astfel imposibil de realizat.

Exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate echivala cu motivarea cererii de recurs.

Trebuie notat că în declaraţia scrisă, de recurs, înregistrată la dosar, o parte din critici se referă la un alt dosar, restul criticilor fiind de ordin general.

Recurentul critică sentinţa instanţei de fond, fără însă să evidenţieze care sunt motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din motivele limitativ şi expres prevăzute de lege în art. 488 C. proc. civ. chiar dacă această normă a fost invocată expres de recurent.

Aşa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, pe baza principiului echivalenţei actelor juridice, motivarea recursului nu poate fi făcută prin trimitere la apărările de la fond, deoarece, fiind întocmite anterior pronunţării hotărârii atacate, ele reprezintă poziţia părţii faţă de drepturile şi obligaţiile în discuţie, iar nu critici aduse unei hotărâri, care nu fusese încă pronunţată.

Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale, ci condiţia legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor şi raţionamentelor pe care se bazează.

În cauză, recurentul nu formulează nici o critică concretă de nelegalitate în privinţa motivării reţinute din această perspectivă, aşa cum s-a statuat în precedent, recursul declarat în cauză este inform din punct de vedere procedural şi ca atare nu satisface exigenţele pentru validarea sa, sens în care în temeiul dispoziţiilor legale mai sus evidenţiate se va constata nulitatea acestuia.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487 şi art. 489 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi va constata nulitatea recursului formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - succesor în drepturi şi obligaţii al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene împotriva Sentinţei nr. 183/2017 din 23 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2020.

GGC - CL