Non-compliance with EU fund eligibility documentation justifying budgetary recovery despite alleged procedural deadline breaches and proportionality challenges

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin cererea înregistrată sub nr. x/2016 la Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Universitatea ..., în contradictoriu cu pârâţii Organismul Intermediar în Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Fondurilor Europene - A.M.P.O.S.D.R.U, a solicitat: anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/26 ianuarie 2016, emis de Organismul Intermediar în Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice; anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative nr. x/25 martie 2016, emisă de OIPOSDRU-M.E.C.T. şi recepţionată de către Universitatea ... la data de 12 aprilie 2016 (din 12 aprilie 2016); anularea Notei de Debit emisă în baza Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/26 ianuarie 2016, cu consecinţa exonerării reclamantei de la rambursarea sumei de 260.814,24 RON şi a penalităţilor de întârziere aferente.

II. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2. Prin Încheierea de şedinţă din 27 martie 2017, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, ca urmare a transmisiunii legale a calităţii procesuale, în baza art. 12 din O.U.G. nr. 1/2007, întrucât pârâta nu este emitenta actelor administrative contestate.

3. Prin Sentinţa nr. 193/2017 din 21 septembrie 2017, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta Universitatea ... ca neîntemeiată.

III. Recursul formulat de reclamantă

4. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta Universitatea ..., cu invocarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea sentinţei, admiterea acţiunii şi anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/26 ianuarie 2016, a Deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative nr. x/25 martie 2016, a actelor emise în baza procesului-verbal şi exonerarea reclamantei de la rambursarea sumei de 260.814,24 RON şi a penalităţilor de întârziere aferente.

5. În motivarea recursului, recurenta a arătat că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cuprinde motive contradictorii şi străine de natura cauzei şi a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

6. În mod greşit instanţa de fond nu reţine încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii privind emiterea şi motivarea în termen a actelor emise de autoritate:

- actul administrativ a fost emis cu nerespectarea termenului imperativ de 60 de zile reglementat de art. 21 alin. (26) din O.U.G. nr. 66/2011, echipa de verificare OIPOSDRU MENCS a încheiat procesul-verbal la data de 18 ianuarie 2016, deşi recomandările raportului de audit au număr de înregistrare din 25 septembrie 2015;

- actul administrativ atacat a fost emis cu nerespectarea termenului imperativ de 90 de zile reglementat de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011; activitatea de organizare a verificării a fost dispusă la data de 15 octombrie 2015, prin Decizia nr. OI/1672/ES emisă de directorul OIPOSDRU - MENCS; verificarea a avut loc începând cu data de 15 octombrie 2015, procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare trebuia emis cel târziu fie la data de 14 ianuarie 2016, însă a fost emis la data de 18 ianuarie 2016; termenul de finalizare reglementat de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 este un termen imperativ, însuşi legiuitorul reglementând expres sancţiunea nerespectării acestuia prin prevederile art. 60 alin. (1) lit. d) din acelaşi act normativ;

- comunicarea titlului de creanţă s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii, art. 34 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011; procesul-verbal a fost înregistrat la sediul OIPOSDRU MENCS la data de 26 ianuarie 2016 şi comunicată debitorului în data de 2 februarie 2016, adică după 7 zile.

7. Recurenta a mai arătat că procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare şi decizia de soluţionare a contestaţiei nu au fost motivate în fapt şi în drept, potrivit art. 50 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011. Motivarea actului administrativ trebuie să se regăsească în cuprinsul acestuia, această condiţie de formă a actului neputând fi complinită ulterior emiterii sale, prin probe extrinsece sau prin alte acte administrative subsecvente. Actul administrativ trebuie să fie motivat corespunzător, atât în fapt, cât şi în drept, motivarea constituind o adevărată condiţie de validitate a actului, întrucât acesta trebuie să justifice, din punct de vedere faptic şi legislativ, adoptarea actului administrativ. Verificând deciziile contestate, se poate reţine că acestea nu întrunesc elementul de legalitate descris, nu conţin motivele ce au determinat autoritatea să recurgă la soluţia respingerii contestaţiilor.

8. Prin emiterea procesului-verbal, pârâta a încălcat principiul securităţii raporturilor juridice, întrucât reevaluarea unor proiecte sau a unor proceduri de achiziţie publică cu finanţare europeană sau bugetară se poate face numai dacă există suspiciuni de fraudă ce trebuie să fie constatată fie de organele interne, fie de organismul comunitar. Potrivit CD-ului cu înscrisuri depuse ca urmare a admiterii probei formulate la termenul de judecată din 20 aprilie 2017, pârâta a avut întotdeauna la dispoziţie documentele proiectului care confirmau realizarea activităţilor. Acest aspect rezultă din: Raportul misiunii de verificare la faţa locului din 24 martie 2015, controlul având ca obiectiv verificarea legalităţii, regularităţii şi realităţii operaţiunilor derulate, toate activităţile proiectului au un stadiu de realizare de 100%, nu există nicio obiecţie legată de neeligibilitatea unor cheltuieli efectuate pentru cererile de rambursare 5, 6 şi 7, pentru contractele despre care se face vorbire în procesul-verbal de nereguli; în Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 5 decembrie 2013 şi 1 iulie 2014 nu se identifică aspecte privind neeligibilitatea cheltuielilor care fac obiectul procesului-verbal de nereguli; de asemenea, nici în cuprinsul raportului de verificare ex-post din 7 octombrie 2016 nu sunt prezentate aspecte legate de prezentarea documentelor justificative din cadrul proiectului.

9. Recurenta a invocat încălcarea principiului proporţionalităţii, întreaga reglementare instituită de O.U.G. nr. 66/2011 având la bază ideea de proporţionalitate, acesta fiind unul din principiile fundamentale care guvernează materia constatării neregulilor apărute în utilizarea fondurilor europene. Principiul proporţionalităţii este definit de art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, aşa încât, nefiind identificată în cauză o deturnare ilicită a rezultatului procedurii de achiziţie publică, respectiv un impact financiar al acestei deturnări, aplicarea unei corecţii este nejustificată, nu se identifică vreun prejudiciu adus finanţatorului fondurilor europene deja eliberate sau care urmează a fi eliberate în viitor, contractul de achiziţie publică desfăşurându-se în mod corespunzător. Sumele achitate prin derularea contractului nu reprezintă prejudiciu, acestea au fost plătite pentru lucrările pe care reclamanta le-a probat că au fost deja executate.

10. În continuare, recurenta a invocat faptul că în mod greşit a reţinut instanţa de fond că există temei juridic pentru aplicarea corecţiei financiare, inexistenţa neregulii (nu există abaterile menţionate de autoritatea de management şi nici prejudiciul, ca element sine qua non al neregulii) ca unică bază a aplicării corecţiei financiare:

- în ce priveşte pct. I, nerespectarea regulilor achiziţiilor publice pentru atribuirea contractului de achiziţie publică nr. x prin neasigurarea transparenţei în ceea ce priveşte punctarea factorilor de evaluare contract A. SRL, pentru care s-a aplicat corecţie financiară 5% - 10.912,50 RON, a arătat că, potrivit art. 199 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă nu avea obligaţia de a elabora o metodologie de punctare, cât timp algoritmul a fost menţionat; au fost respectate disp. Ordinului nr. 1.050/2012, niciun participant nu a solicitat clarificări şi nu a contestat rezultatul evaluării.

- în ce priveşte, pct. III, nerespectarea regulilor în domeniul în domeniul achiziţiilor prevăzute de Instrucţiunea AM nr. 26/2010 prin utilizarea de criterii restrictive la atribuirea contractului nr. x/30 mai 2011 de servicii de audit financiar, dispunerea măsurilor prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011 în vederea aplicării corecţiei de 5%, a arătat că autoritatea contractantă a respectat art. 188 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, considerentul pentru care a impus cerinţa de a fi auditat contracte din fonduri structurale a avut ca justificare faptul că parteneriatul a fost transnaţional, alăturând alte 4 state europene, iar capacitatea tehnică de auditare, incluzând şi circuitul documentelor, era o condiţie sine qua non, autoritatea contractantă a relaxat cerinţa dând posibilitatea demonstrării experienţei, fără a impune un prag valoric al contractelor, există o anumită tendinţă de specializare în domeniul achiziţiilor încheiate pe fonduri UE, probată de existenţa unui Protocol încheiat între Camera Auditorilor Financiari din România cu Ministerul Fondurilor Europene, având ca obiect "pregătirea auditorilor privind aplicarea legislaţiei naţionale şi europene, armonizate cu cerinţele de eligibilitate a cheltuielilor şi veniturilor şi a modului de abordare legală a acestora din punct de vedere financiar", în cadrul proiectelor europene, "procedurile convenite" sunt procedurile solicitate de finanţator, întrucât auditorul nu stabileşte de comun acord cu finanţatorul care ar fi procedurile cele mai potrivite pentru atingerea scopului proiectelor finanţate, faptul că auditarea proiectelor europene necesită o cunoaştere specifică reiese şi din existenţa OMFP 2359/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.548/2009;

- în ce priveşte pct. IV, nerespectarea regulilor în domeniul achiziţiilor prevăzute de Instrucţiunea AM nr. 26/2010 prin utilizarea de criterii restrictive la atribuirea contractului de laptopuri nr. x/1 mai 2012, pentru a releva faptul că nu au fost restrictive, enumeră lipsa menţiunilor precum frecvenţa procesorului, frecvenţa Turbo a procesorului, dimensiunea cache a procesorului, tipul unităţii de stocare, memoria standard, capacitatea HDD, tehnologia de fabricaţie, aceste specificaţii făcând practic diferenţa de preţ şi trimiterile directe către un produs anume;

- pct. II, "efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sumă de 59.800 RON reprezentând contravaloarea servicii de expertiză în orientare, pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate", este vorba de contractul nr. x/14 mai 2013, cheltuielile fiind decontate în toate cererile de rambursare depuse de beneficiar în cadrul proiectului, impactul financiar - 59.800 RON;

- pct. V, "efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sumă totala de 161.600 RON, reprezentând contravaloare servicii de expertiza în organizarea întreprinderii/consultanţă antreprenorială în suma de 59.800 RON; contravaloare servicii de expertiză în demararea unei activităţi autonome în sumă de 59.800 RON; contravaloare servicii de expertiză în resurse umane în sumă de 50.000 RON, pentru care nu au fost prezentate documente Justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate", impact financiar 161.600 RON;

- pct. VI. "Efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sumă totala de 21.249,16 RON reprezentând servicii de închiriere spaţiu, pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate", servicii de închiriere spaţiu efectuate în baza contractului de închiriere nr. x/15 mai 2013, nu a prezentat documente justificative care să probeze realitatea serviciilor, impact financiar 21.249,16 RON.

11. Pentru toate motivele expuse, a arătat recurenta, rezultă că temeiul juridic pentru aplicarea corecţiei financiare nu există, nu sunt îndeplinite condiţiile cumulative ale noţiunii de neregulă, nu a existat nicio abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, întrucât au fost respectate întocmai normele în vigoare aplicabile, nu este îndeplinită nici condiţia sine qua non a existenţei prejudiciului, rambursările aferente acestuia au fost decontate integral.

12. Recurenta a arătat că niciun act normativ invocat nu susţine aplicarea corecţiei, întrucât se confundă eligibilitatea cu probarea serviciilor prestate, a invocat Ghidul Solicitantului - Condiţii generale 2009, pct. 4.3 - Eligibilitatea cheltuielilor, care nu susţine aplicarea corecţiei, se menţionează că "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie (...) să fie identificabilă, verificabilă şi dovedită prin facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanţare încheiat de AM (...)", H.G. nr. 759/2007 instituie aceleaşi condiţii pentru eligibilitatea cheltuielii, respectiv "facturi, documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate, să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanţare încheiat de AM (...)". De asemenea, solicită a se observa că dispoziţiile legale fac vorbire despre contractul de finanţare şi nu despre contractele subsecvente de prestări servicii încheiate de beneficiari şi/sau partenerii săi.

13. Din acest motiv, apreciază că aceste cheltuieli sunt eligibile, iar invocarea prevederilor contractelor de prestări servicii încheiate de partenerul Universităţii ... cu prestatorii de servicii nu îşi găseşte locul în aplicarea corecţiei financiare aplicate Universităţii. Având în vedere toate acestea, prin "documentele justificative" solicitate prin intermediul Adresei nr. x/2015 a înţeles transmiterea documentelor care justifică eligibilitatea, şi nu a celor care probau prestarea serviciilor în faţa achizitorului SC A. SRL şi care nu prezentau interes pentru eligibilitatea cheltuielii. De altfel, aşa au înţeles şi ofiţerii de control ai organismului intermediar, atunci când au stabilit eligibilitatea, prin validarea cheltuielilor. Consideră că se dăinuie în confuzie terminologică şi datorită faptului că AMPOSDRU menţionează, cu privire la cheltuielile aferente contractelor, că "nu sunt eligibile cheltuielile cu serviciile (...)". Dacă OIMENCS dorea, prin adresa nr. x/2015, probarea serviciilor prestate, trebuia să formuleze în mod clar ce anume dorea a fi transmis şi nu să solicite "documente justificative aferente cheltuielilor solicitate la rambursare şi a documentelor care atestă efectuarea plăţilor". Pentru o mai bună înţelegere a termenilor şi a interpretării juridice de către OIMENCS şi a Autorităţii de Management, arată că, pentru cheltuielile aferente activităţilor subcontractate, documentele care atestă efectuarea plăţilor, conform Anexei 1 - Lista documentelor justificative, sunt ordin de plată/cotor filă CEC/foaie de vărsământ, borderou virare în cont de card, registru de casă, extras de cont din care să rezulte viramentele şi/sau extragerile, pentru documentele justificative aferente cheltuielilor solicitate la rambursare, conform art. 8.13 din Instrucţiunea nr. 103/18 martie 2015, "Prin angajarea cheltuielilor se înţelege existenţa unui contract, comanda fermă, convenţie, contract de muncă, din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie de plată".

14. De asemenea, arată că detalierea situaţiei generatoare de corecţie este confuză. Conform constatării OIMENCS, între documentele transmise de beneficiar au fost invocate 3 facturi fiscale, LPA x/18 iunie 2013, în valoare de 16.000 RON, x/13 august 2013, în valoare de 24.000 RON, x/14 august 2013, în valoare de 20.000 RON, iar concluzia OIMENCS cu privire la neeligibilitate cuprinde doar două date corecte de identificare ale facturilor, respectiv factura x/18 iunie 2013 şi x/13 august 2013, a treia factură la care se trimite este de fapt a doua. Cu privire la această situaţie, apreciază că nu sunt incidente dispoziţiile art. 21 pct. 18 din O.U.G. nr. 66/2011, în sensul că aceasta nu este "eroare de calcul/scriere".

15. În continuare, recurenta a reluat susţinerile privind faptul că sancţiunea aplicată este nejustificată şi încalcă grav principiul proporţionalităţii, că această procedură a fost reţinută ca fiind valabilă şi realizată conform dispoziţiilor legale anterior. De asemenea, au fost nesocotite prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, întrucât aceleaşi aspecte de fond au mai fost verificate şi nu au fost stabilite nereguli.

16. Legat de caracterul potenţial al prejudiciului, susţinerile sunt contrazise chiar de prevederile legale, pentru că la pct. 1.2 din Anexa 1 la O.U.G. nr. 66/2011 se prevede că pentru aplicarea necorespunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire, în cazul în care neregula este doar de natură formală, fără un potenţial impact financiar, nu se va aplica nicio corecţie/reducere financiară, în cuprinsul actelor atacate acest prejudiciu real sau potenţial nu este indicat. Art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 prevede valoarea sub care o autoritate contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, este evident că nu au fost încălcate prevederile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la momentul achiziţiei.

IV Apărările formulate de intimatul pârât

17. Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

18. A arătat, în ceea ce priveşte invalidarea cheltuielilor prin PVC nr. x/26 ianuarie 2016 în sumă de 266.354,42 RON (respectiv o creanţă în sumă de 260.814,24 RON), în esenţă, aşa cum a constatat şi prima instanţă, că reclamanta nu a depus documente justificative care să ateste realitatea operaţiunilor solicitate la plată, iar în ceea ce priveşte invalidarea cheltuielilor din 26 ianuarie 2016, în sumă de 13.370,66 RON (respectiv o creanţă în sumă de 13.092,54 RON), a invocat temeinicia fundamentării realizată de Comisia de soluţionare a contestaţiei care a întocmit Decizia nr. x/25 martie 2016.

V Considerentele Înaltei Curţi asupra excepţiei nulităţii recursului şi asupra recursului

19. Asupra excepţiei nulităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 489 C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3). (2) Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.", examinând motivele de recurs, Înalta Curte constată că, deşi în cererea de recurs se enunţă faptul că hotărârea judecătorească recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, motiv de casare prevăzut de art. 488 pct. 6) C. proc. civ., nu se invocă concret motive de recurs pentru analiza acestuia, din care să rezulte că sentinţa recurată nu ar cuprinde motivele pe care se întemeiază, ar cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, susţineri pe care instanţa să le analizeze şi care să permită examinarea hotărârii recurate prin prisma acestui motiv de casare. Motivele de recurs sunt circumscrise, însă, cu observaţiile ce urmează a fi precizate, motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, considerente pentru care Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului şi va analizat motivul de casare menţionat.

20. Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ. este nefondat.

21. Ca urmare a verificării administrative a aspectelor menţionate în Suspiciunea de neregulă nr. x/15 octombrie 2015, s-a încheiat Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/26 ianuarie 2016 emis de OIPODRU - MECT.

22. Prin acest proces-verbal, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare şi ale O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, OIPOSDRU - MENCS, în urma verificărilor, a constatat şi individualizat cheltuieli neeligibile în sumă de 266.354,42 RON, cheltuieli aferente activităţilor subcontractate, a serviciilor de expertiză, pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să însoţească facturile fiscale emise:

- suma de 59.800 RON, reprezentând contravaloare servicii de expertiză în orientare, pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate în baza contractului de servicii nr. x din data de 14 mai 2013 încheiat de SC A. SRL (Partener nr. 4) şi PFA B., rambursate astfel: 16.000 RON la CR5 şi 43.800 RON la CR6 la categoria cheltuieli aferente activităţilor subcontractate (externalizate);

- suma de 173.600 RON, reprezentând: a. contravaloare servicii de expertiză în organizarea întreprinderii/consultanţă antreprenorială în sumă de 59.800 RON, pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate în baza contractului de servicii nr. x/14 mai 2013 încheiat de SC A. SRL (Partener nr. 4) şi C., rambursate astfel: 4.000 RON la CR5 şi 55.800 RON la CR6 la categoria cheltuieli aferente activităţilor subcontractate (externalizate); b. contravaloare servicii de expertiză în demararea unei activităţi autonome în sumă de 59.800 RON, pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate în baza contractului de servicii nr. x/14 mai 2013 încheiat de SC A. SRL (Partener nr. 4) şi C., rambursate astfel: 4.000 RON la CR5 şi 55.800 RON la CR6 la categoria cheltuieli aferente activităţilor subcontractate (externalizate); c. contravaloare servicii de expertiză în resurse umane în sumă de 54.000 RON, pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate în baza contractului de servicii nr. x/14 mai 2013 încheiat de SC A. SRL (Partener nr. 4) şi D., rambursate astfel: 4.000 RON la CR5 şi 50.000 RON la CR6 la categoria cheltuieli aferente activităţilor subcontractate (externalizate).

- suma de 32.954,42 RON, reprezentând cheltuieli cu serviciile de închiriere spaţiu (chirie + utilităţi), aferente contractului nr. x/15 mai 2013 încheiat cu SC E. SRL, care nu sunt eligibile, solicitate la rambursare şi validate de OIPOSDRU la categoria de cheltuieli directe cheltuieli pentru închirieri şi leasing necesare derulării activităţilor proiectului, în valoare totală de 26.474,16 RON, din care 21.249,16 RON la CR6 şi 5.225 RON la CR7 şi suma de 6.480,26 RON, reprezentând utilităţi aferente solicitate la rambursare şi validate de OIPOSDRU în CR6 la categoria cheltuieli indirecte/cheltuieli generale de administraţie.

23. S-a stabilit cuantumul creanţei bugetare rezultate din nereguli în sumă de 260.814,24 RON, din care: contribuţie din fonduri UE 200.826,96 RON, contribuţie publică naţională de la bugetul de stat 59.987,28 RON.

24. Este de observat, cu titlu prealabil, că, potrivit procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/26 ianuarie 2016 emis de OIPODRU- MECT, contestat, Secţiunea 5 - Prezentarea verificărilor efectuate, aspectele care fac obiectul acestuia, semnalate în Suspiciunea de neregulă nr. x/15 octombrie 2015, referitoare la proiectul x, în urma verificărilor derulate de Autoritatea de Audit şi a recomandărilor formulate în Raportul de Audit nr. x/25 septembrie 2015, sunt cele de la punctul 2 (Efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sumă 59.800,00 RON, reprezentând contravaloare servicii de expertiză în orientare, pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate), punctul 5 (Efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sumă totală de 161.600 RON, reprezentând: contravaloare servicii de expertiză în organizarea întreprinderii/consultanţă antreprenorială în sumă de 55.800 RON; contravaloare servicii de expertiză în demararea unei activităţi autonome în sumă de 55.800 RON; contravaloare servicii de expertiză în resurse umane în sumă de 50.000 RON, pentru care nu au fost prezentate documente justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate) şi punctul 6 (Efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sumă totalii de 21.249,16 RON reprezentând servicii de închiriere spaţiu, pentru care nu au fost prezentau documente justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate).

25. Celelalte aspecte (de la punctele 1, 3 şi 4) din Suspiciunea de neregulă nr. x/15 octombrie 2015, referitoare la proiectul x, în urma verificărilor derulate de Autoritatea de Audit şi a recomandărilor formulate în Raportul de Audit nr. x/25 septembrie 2015, care vizează nerespectarea regulilor în domeniul achiziţiilor publice, au format obiectul unui act distinct, Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor bugetare înregistrată cu nr. x/22 decembrie 2015, prin care s-a stabilit în sarcina Universităţii ... din Galaţi o creanţă bugetară în valoare de 13.092,54 RON, a cărei anulare nu a format obiectul cererii de chemare în judecată soluţionată prin sentinţa recurată.

26. Aceasta Notă de constatare a format obiectul contestaţiei care a fost soluţionată prin Decizia de soluţionare a contestaţiei administrative nr. x/25 martie 2016, emisă de OIPOSDRU - MECT, decizie a cărei anulare a solicitat-o reclamanta prin cererea de chemare în judecată, deşi nu privea soluţionarea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/26 ianuarie 2016, însă din motivarea cererii de chemare în judecată rezultă că ceea ce a solicitat reclamanta a fost anularea acestui proces-verbal de constatare şi exonerarea de la plata creanţei bugetare stabilite prin aceasta, 260.814,24 RON, şi a penalităţilor de întârziere aferente. Motivele referitoare la nerespectarea regulilor în domeniul achiziţiilor publice au fost prezentate de reclamantă prin concluziile scrise depuse la dosar după închiderea dezbaterilor şi rămânerea în pronunţare.

27. Este de observat că reclamanta nu a solicitat şi anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva acestui proces-verbal, însă pârâta nu a invocat niciun fel de apărări în acest sens, împrejurare faţă de care, în condiţiile în care instanţa de fond a analizat fondul cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/26 ianuarie 2016, urmează a fi soluţionat recursul formulat de reclamantă împotriva sentinţei recurate prin care instanţa de fond a soluţionat cererea reclamantei. Vor fi analizate exclusiv motivele de recurs privind nelegalitatea sentinţei instanţei de fond, fără a fi analizate motivele din cererea de recurs care se referă la Nota de constatare care nu a format obiectul cererii de chemare în judecată şi nu a fost examinată de instanţa de fond, şi anume motivele care privesc aplicarea corecţiei financiare, inexistenţa neregulii cu privire la pct. I, III, IV din Suspiciunea de neregulă nr. x/15 octombrie 2015, privind nerespectarea regulilor achiziţiilor publice.

28. Motivele de recurs privind faptul că în mod greşit instanţa de fond nu a reţinut încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii privind emiterea şi motivarea în termen a actelor emise de autoritate sunt nefondate.

29. Nu sunt incidente motive de nelegalitate a actelor administrative în ceea ce priveşte nerespectarea termenelor prevăzute de dispoziţiile art. 21 alin. (23) şi (26), art. 34 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, referitoare la termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, de 90 de zile de la data finalizării activităţii de organizare a verificării, termenul de emitere a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, de 60 de zile de la data comunicării documentelor de constatare emise de Autoritatea de Audit, de 3 zile lucrătoare de comunicare către debitor, de la data emiterii titlului de creanţă, termene de recomandare a căror depăşire nu atrage nulitatea, având ca scop asigurarea celerităţii procedurii constatării şi sancţionării neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene, astfel că simpla nerespectare a acestora nu conduce la nelegalitatea actelor administrative.

30. Motivul de nelegalitate privind nemotivarea în fapt şi drept a actului administrativ contestat este nefondat. Actul administrativ trebuie motivat pentru a da posibilitatea cunoaşterii motivelor pentru care a fost emis, persoanei interesate să aprecieze asupra legalităţii şi temeiniciei acestuia, şi instanţei de judecată învestită de persoana care se pretinde vătămată să efectueze controlul jurisdicţional, iar cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanţele fiecărui caz.

31. Potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea autorităţii emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanţei bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente, ştampila autorităţii emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi autoritatea la care se depune contestaţia, menţiuni privind punctul de vedere al debitorului şi poziţia exprimată de structura de control competentă.

32. În cauză, aceste cerinţe sunt îndeplinite. Procesul-verbal de constatare contestat cuprinde data la care a fost încheiat, denumirea şi datele de identificare ale autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, sesizarea care a stat la baza efectuării verificării, cuprinzând constatările cu implicaţii financiare, locul unde s-a desfăşurat verificarea, perioada, baza legală a verificării, denumirea şi datele de identificare ale beneficiarului verificat, denumirea şi datele de identificare ale proiectului, prezentarea amplă a verificărilor efectuate, inclusiv prevederile legale avute în vedere, precum şi prevederile contractuale, precizarea cheltuielilor neeligibile şi a motivelor avute în vedere, analiza punctului de vedere transmis de beneficiar, motivele de fapt, temeiul de drept, concluziile activităţii de verificare, dispoziţiile legale şi contractuale încălcate, valoarea cheltuielilor afectate de nereguli, documentele aprobate, cererile de rambursare în care au fost incluse sumele constatate neeligibile, cuantumul creanţei bugetare rezultate din nereguli, denumirea şi datele de identificare ale debitorului, creanţa bugetare stabilită, termenul de plată, contul bancar de recuperare, modalitatea şi termenul de contestare. Motivarea este amplă şi precisă şi permite instanţei de judecată efectuarea controlului jurisdicţional.

33. Referitor la susţinerile privind faptul că verificarea unui proiect cu finanţare europeană sau bugetară se poate face numai dacă există suspiciuni de fraudă constatată de organele interne sau de organismul comunitar, este de observat, astfel cum a reţinut şi instanţa de fond, că verificarea aspectelor semnalate era obligatorie, ca urmare a suspiciunii de nereguli nr. x/15 octombrie 2015.

34. Faptul că toate activităţile proiectului au un stadiu de realizare de 100%, că nu au fost anterior identificate aspecte privind neeligibilitatea cheltuielilor şi legate de prezentarea documentelor justificative, inclusiv prin concluziile raportului anterior de verificare la faţa locului din 24 martie 2015, iar prin raportul de verificare din 7 octombrie 2016 nu au fost identificate probleme în sensul realizării sustenabilităţii proiectului, că cererile de rambursare au decontate integral, nu constituie motive de nelegalitate a actului administrativ contestat.

35. Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în baza Deciziei Directorului OIPOSDRU - MENCS, înregistrată cu nr. x/19 octombrie 2015, a procedat la efectuarea unei verificări administrative, ca urmare a aspectelor semnalate în Suspiciunea de neregulă nr. x/15 octombrie 2015, referitoare la proiectul x al cărui beneficiar este Universitatea ... din Galaţi, în urma recomandării Raportului de Audit nr. x/25 septembrie 2015, conţinând constatări cu implicaţii financiare, referitoare la cheltuieli rambursate beneficiarilor de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, considerate neeligibile, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. x) din O.U.G. nr. 66/2011.

36. Autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acesteia, are obligaţia de a realiza verificări cu scopul de a se asigura că normele comunitare şi naţionale în efectuarea cheltuielilor declarate de beneficiari au fost respectate şi de a realiza activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare, în condiţiile O.U.G. nr. 66/2011, potrivit dispoziţiilor art. 20 şi 21 din acest act normativ.

37. Conform prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, art. 25 alin. (1), în situaţia în care structurile de control prevăzute la art. 20 constată nereguli de sistem sau deficienţe ale sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic care au implicaţii de ordin financiar, acestea au obligaţia întocmirii de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, individualizate la nivel de beneficiar şi operaţiune, după reverificarea fiecărui caz dintre cele care este posibil să fi fost afectate de nereguli, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 21, iar potrivit art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 66/2011, "Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia: ... c) implementării corespunzătoare şi la timp a recomandărilor formulate de organismele de control şi audit intern şi extern, naţionale şi europene, în aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă".

38. Referitor la susţinerea recurentei că au fost nesocotite prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, întrucât aceleaşi aspecte de fond au mai fost verificate şi nu au fost stabilite nereguli, este de observat că, în conformitate cu aceste dispoziţii, "(1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluată de aceeaşi sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.". Or, potrivit art. 14 din H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, "Datele suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanţă, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea: în sesizări, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotărâri definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele judecătoreşti, primite de către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare iniţial.".

39. În ceea ce priveşte încălcarea principiului proporţionalităţii, unul din principiile fundamentale care guvernează materia constatării neregulilor apărute în utilizarea fondurilor europene, faptul că sumele reţinute ca şi cheltuieli neeligibile ar fi exagerat de mari, că nu se identifică un prejudiciu, sumele achitate prin derularea contractului nereprezentând prejudiciu, acestea fiind plătite pentru lucrările probate ca fiind deja executate, susţinerile sunt nefondate.

40. Autoritatea de control este ţinută, în activitatea sa, de principiul proporţionalităţii. Art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 defineşte principiul proporţionalităţii, care impune ca orice măsură administrativă adoptată să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv. Principiul proporţionalităţii, statuat în legislaţia comunitară şi reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, înseamnă că orice măsură sancţionatorie luată de o autoritate publică trebuie să fie corespunzătoare atingerii unui scop legitim, necesară în vederea atingerii acelui scop şi în acelaşi timp cea mai rezonabilă, să nu depăşească ceea ce este necesar pentru a nu deveni improprie scopului urmărit.

41. Or, în cauză, măsura aplicată, de rambursare a sumelor primite nejustificat, nu reprezintă o măsură disproporţionată. Recuperarea constituie o obligaţie pentru statele membre. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat în jurisprudenţa sa că "În ceea ce priveşte obligaţia de a restitui un avantaj primit în mod nejustificat printr-o practică nelegală, Curtea a precizat deja că această obligaţie nu constituie o sancţiune, ci este simpla consecinţă a constatării că nu au fost respectate condiţiile necesare pentru obţinerea avantajului care rezultă din reglementarea Uniunii, făcând ca avantajul primit să fie nedatorat (a se vedea în acest sens Hotărârea Pometon, C-158/8, EU:C:2009:349, punctul 28 şi jurisprudenţa citată, precum şi Hotărârea Cruz & Companhia, EU:C:2014:2230, punctul 45)." (Hotărârea din 18 decembrie 2014, C-599/13, EU:C:2014:2462 Somalische Vereniging Amsterdam en Omgeving, punctul 36), şi faptul că "(...) Orice exercitare de către statul membru în cauză a unei puteri de apreciere privind oportunitatea solicitării sau nesolicitării restituirii de fonduri comunitare acordate în mod nejustificat sau ilegal ar fi incompatibilă cu obligaţia respectivă de recuperare (a se vedea în acest sens Hotărârea Chambre de commerce et d'industrie de l'Indre, EU:C:2011:867, punctele 34 şi 35, precum şi jurisprudenţa citată)." (Hotărârea Somalische Vereniging Amsterdam en Omgeving, EU:C:2014:2462, citată, punctul 44).

42. Instanţa de fond a avut în vedere că, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune, art. 60 - Funcţiile autorităţii de gestionare, autoritatea de gestionare este însărcinată cu gestionarea şi aplicarea programului operaţional în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, fiind obligată în special să se asigure că operaţiunile sunt selecţionate în vederea finanţării în conformitate cu criterii aplicabile programului operaţional şi că sunt conforme, pe toată durata execuţiei lor, cu normele comunitare şi naţionale aplicabile, să verifice furnizarea de produse şi de servicii cofinanţate şi să controleze dacă toate cheltuielile declarate de beneficiari pentru operaţiuni au fost suportate efectiv şi că sunt în conformitate cu normele comunitare şi naţionale.

43. Susţinerile recurentei referitoare la faptul că se confundă eligibilitatea cu probarea serviciilor prestate, că dispoziţiile legale fac vorbire despre contractul de finanţare şi nu despre contractele subsecvente de prestări servicii încheiate de beneficiari şi/sau partenerii săi, ale căror prevederi nu pot fi invocate, aceste cheltuieli fiind eligibile, sunt nefondate.

44. Potrivit contractului de finanţare, art. 1, beneficiarul acceptă finanţarea nerambursabilă şi se angajează să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile din contract şi cu legislaţia comunitară şi naţională.

45. Cu privire la eligibilitatea cheltuielilor, potrivit art. 4 din contractul de finanţare, "Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condiţiile stabilite de: H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cofa operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale ...". Beneficiarul s-a obligat, conform art. 9, să asigure managementul şi implementarea proiectului în concordanţă cu prevederile contractului de finanţare, ale legislaţiei comunitare şi naţionale şi cu instrucţiunile emise de AMPOSDRU, cu maxim de profesionalism, eficienţă şi în conformitate/cu cele mai bum practici în domeniu.

46. În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general: să fie însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, facturile, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate, să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanţare încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, pentru aprobarea operaţiunii, cu respectarea art. 54 (5) şi art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006, să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare.

47. Potrivit Ghidului Solicitantului - Condiţii Generale 2009, punctul 4.3, Eligibilitatea cheltuielilor, "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ) următoarele condiţii: (...) 4. să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport optim cost-rezultate; 5. să fie înregistrată în contabilitatea Beneficiarului, să fie identificabilă, verificabilă şi să fie dovedită prin facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor;".

48. Art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 prevede că autoritatea de gestiune este însărcinată cu gestiunea şi aplicarea programului operaţional în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, în special să verifice furnizarea de produse şi de servicii cofinanţate şi să controleze dacă toate cheltuielile declarate de beneficiari pentru operaţiuni au fost suportate efectiv şi sunt în conformitate cu normele comunitare şi naţionale.

49. Raportat la aceste dispoziţii, în mod corect s-au solicitat documente justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate aferente cheltuielilor solicitate la rambursare, în condiţiile în care, prin chiar contractele încheiate de reclamantă, s-a prevăzut că plata se va face după recepţia cantitativă şi calitativă a serviciilor/produselor, inclusiv a rapoartelor de activitate emise de prestator, şi după semnarea procesului-verbal de acceptare de ambele părţi, facturarea valorii produselor furnizate şi a serviciilor prestate se realizează în conformitate cu dispoziţiile din documentaţia pentru atribuirea contractului, iar potrivit caietul de sarcini, "Prestatorul va întocmi o factură care va fi însoţită de următoarele documente justificative: Planul serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru fiecare locaţie în parte - original; liste de prezenţă semnate de participanţi la activităţi - original; chestionare şi teste aplicate grupului ţintă - original; d) fişe de evaluare pentru fiecare subiect al grupului ţintă; rapoarte de monitorizare pentru fiecare locaţie de implementare în parte; orice alt document justificativ solicitat de AM POSDRU în legătură cu activitatea de consiliere şi orientare prestată.", plata urmând a se face pe baza facturii emise de prestator şi a documentaţiei justificative aferente.

50. Referitor la susţinerea recurentei că OIMENCS nu i-a solicitat probarea serviciilor prestate, ci documente justificative aferente cheltuielilor solicitate la rambursare şi documente care atestă efectuarea plăţilor, este de observat faptul că, în urma verificărilor derulate de autoritatea de audit şi a constatării lipsei documentelor justificative, s-au solicitat beneficiarului, prin adresa nr. x/26 noiembrie 2015, toate documentele justificative aferente cheltuielilor solicitate la rambursare şi documentele care atestă efectuarea plăţilor, în proiectul procesului-verbal, transmis beneficiarului cu adresa x/17 decembrie 2015, s-au menţionat documentele care, conform contractului, respectiv caietului de sarcini, erau stipulate a însoţi facturile emise de prestator, precum şi lipsa acestora, iar prin procesul-verbal de constatare contestat a fost analizat punctul de vedere transmis de beneficiar şi înregistrat la OI POSDRU - MENCS şi documentele ataşate şi s-a constatat că nu au fost prezentate documentele justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate, documentele solicitate nu au fost puse la dispoziţia echipei de control, nici în urma solicitării şi nici anexat la punctul de vedere al beneficiarului. În aceste condiţii, echipa de control a constatat lipsa documentelor justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate şi, astfel, nerespectarea clauzelor contractuale.

51. Referitor la susţinerea recurentei privind situaţia facturilor fiscale LPA x/18 iunie 2013, în valoare de 16.000 RON, x/13 august 2013, în valoare de 24.000 RON, x/14 august 2013, în valoare de 20.000 RON, reţinute în prezentarea verificărilor efectuate, faptul că în concluzia OIMENCS cu privire la neeligibilitate sunt cuprinse doar două date corecte de identificare a facturilor, respectiv facturile x/18 iunie 2013 şi x/13 august 2013, a treia factură la care se trimite fiind de fapt a doua, este evident o eroare materială ce nu constituie un motiv de nelegalitate a procesului-verbal, iar dispoziţiile art. 21 pct. 18) din O.U.G. nr. 66/2011 invocate nu privesc această situaţie, referindu-se la erorile de calcul/scriere care se rectifică de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau autorităţile de certificare şi se exceptează de la aplicarea prevederilor alin. (1) - (16), privind activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare care se desfăşoară de către structurile/echipele de control, şi ale art. 58 şi 59, privind activitatea de raportare a neregulilor.

52. Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantă, este legală, fiind pronunţată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, astfel cum au fost reţinute anterior, nefiind întemeiate motivele de nelegalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/26 ianuarie 2016, raportat la dispoziţiile legale referitoare la regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale.

VI. Soluţia instanţei de recurs

53. Pentru aceste considerente, nefiind incidente motivele de casare invocate de către recurenta reclamantă, prevăzute de art. 488 pct. 6) şi 8) C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Respinge recursul formulat de reclamanta Universitatea ... împotriva Sentinţei nr. 193/2017 din 21 septembrie 2017 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2020.

GGC - CL