Challenge to Emergency Ordinance perempted after six-month inactivity; appeal declared lapsed.

Şedinţa publică din data de 26 februarie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 4 ianuarie 2016, sub nr. x/2016, urmare declinării competenţei de soluţionare a cauzei prin sentinţa civilă nr. 2909/11.12.2015, pronunţată de Judecătoria Vaslui în dosarul nr. x/2015, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Guvernul României, contestând prevederile O.U.G. nr. 105/2001 (pagina 16 dosar Judecătoria Vaslui) aprobată prin Legea nr. 243/2002, pentru necorelarea acestui act normativ cu legislaţia europeană, ceea ce a determinat prejudicierea sa prin condamnarea penală.

Prin sentinţa civilă nr. 20 din 2 februarie 2016, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.

La data de 24 iunie 2016, reclamantul A. a formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 20 din 2 februarie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Prin încheierea din 6 iunie 2018, pronunţată în cameră de consiliu, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia către părţi.

Prin rezoluţia din 22 octombrie 2018 a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 17 aprilie 2019, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

La termenul din 17 aprilie 2019, Înalta Curte a dispus suspendarea de drept a recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 20 din 2 februarie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În baza referatului întocmit la data de 5 decembrie 2019, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în temeiul art. 420 alin. (1) C. proc. civ., în vederea discutării excepţiei de perimare, potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., acordându-se termen de judecată la 26 februrie 2020, cu citarea părţilor.

Examinând cu prioritate excepţia de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Conform art. 420 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata şi din oficiu.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.:

"(1) Judecarea cauzelor se suspendă de drept: 1. prin decesul uneia dintre părţi, până la introducerea în cauză a moştenitorilor, în afară de cazul în care partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora."

Pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din culpa părţilor.

Prin urmare, perimarea operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.

În speţă, dat fiind temeiul de drept al suspendării, respectiv art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., pricina trebuia repusă pe rol în condiţiile art. 415 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că judecata putea fi reîncepută "prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moştenitorilor, tutorelui sau curatorului (…), în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6", formulată de partea interesată în continuarea judecăţii.

Încheierea de şedinţă din data de 17 aprilie 2019, prin care s-a dispus suspendarea judecăţii, reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 17 octombrie 2019.

În cauză, se constată că părţile interesate în continuarea judecăţii nu au formulat, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 2 C. proc. civ. şi nu a fost făcută dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.

De asemenea, nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată sau vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ.

În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor care a dus la lăsarea cauzei în nelucrare o perioadă mai mare de 6 luni, se va constata, din oficiu, perimarea recursului, în temeiul art. 420 alin. (1) C. proc. civ., cu aplicarea art. 416 alin. (1) din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamantul A. (decedat) împotriva sentinţei civile nr. 20 din 2 februarie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 februarie 2020.