Lack of interest in appellate review of suspended administrative order following subsequent abrogation of challenged regulatory provision

Şedinţa publică din data de 26 februarie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 4 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a solicitat:

- suspendarea Ordinului Preşedintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, publicat în Monitorul Oficial nr. 1115/28.12.2018, până la soluţionarea definitivă a acţiunii privind anularea acestuia;

- în subsidiar, să se constate suspendarea de drept a ordinului OPANAF nr. 3236/2018, în temeiul art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, având în vedere că instanta de judecaţa, respectiv Curtea de Apel Bucureşti a dispuns suspendarea Ordinului OPANAF 1960/2018 prin sentinta nr. 4914/2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018.

De asemenea, în temeiul art. 451 şi următoarele din C. proc. civ., a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată aferente soluţionării prezentei cauze.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 7 din 25 ianuarie 2019, Curtea de Apel Bucureşti a admis în parte cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi a dispus suspendarea în parte a executării Ordinului preşedintelui ANAF nr. 3236/27.12.2018, în ceea ce o priveşte pe reclamantă, până la pronunţarea instanţei de fond.

De asemenea, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

S-a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea sentinţei şi respingerea cererii de suspendare ca lipsită de interes, invocându-se modificarea OPANAF nr. 3236/2018 prin OPANAF nr. 508/2019, în sensul abrogării dispoziţiilor care impuneau deţinerea de spaţii de depozitare.

În subsidiar, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, apreciindu-se că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept care privesc îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004 privind suspendarea executării.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Legal citată, intimata-reclamantă A. S.R.L nu a depus întâmpinare în cauză.

5. Procedura de soluţionare a recursurilor

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 7 mai 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 26 februarie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei de interes a recursului, care face inutilă cercetarea celorlalte aspecte reţinute spre soluţionare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Literatura de specialitate şi practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiţie generală de exercitare a dreptului la acţiune, ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să subziste nu doar cu prilejul promovării acţiunii, ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze, inclusiv în căile de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere, acesta trebuind să fie legitim, personal, născut şi actual.

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta A. S.R.L. a solicitat suspendarea executării Ordinului Preşedintelui A.N.A.F. nr. 3236/27.12.2018, prin care a fost aprobată Procedura de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare.

Procedura reglementată în Anexa 1 pct. 6.1 lit. d) - g) din ordin prevede că, în vederea înregistrării operatorilor economici, se impune obligativitatea deţinerii de spaţii de depozitare corespunzătoare, în proprietate sau folosinţă - contract de locaţiune, contract de comodat sau cu orice titlu legal, dotate cu rezervoare verificate metrologic, cu sisteme de gestiune a stocurilor şi sistem de supraveghere video a rezervoarelor, a zonelor de descărcare/încărcare şi a plăcuţelor de înmatriculare a mijloacelor de transport care asigură aprovizionarea.

Aşa cum a arătat recurenta-pârâtă, în Monitorul Oficial nr. 171/04.03.2019 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 508/2019, prin care a fost modificată Anexa 1 a Ordinului nr. 3236/2018 al Preşedintelui ANAF, în sensul că au fost abrogate dispoziţiile care impuneau deţinerea de spaţii de depozitare de către operatorii economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice, dispoziţii criticate de reclamantă în prezenta cauză.

Instanţa de control judiciar apreciază că încetarea, prin abrogare, a efectelor OPANAF nr. 3236/2018 a cărui executare a fost suspendată, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prin sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, ce formează obiectul prezentului recurs, nu afectează, prin ea însăşi, legalitatea acestei hotărâri, fiind o împrejurare ulterioară pronunţării acesteia, dar pune problema subzistenţei interesului în promovarea recursului exercitat în cauză.

Consecinţa suspendării executării Ordinului ANAF nr. 3263/2018 a fost tocmai posibilitatea comercializării în sistem angro a produselor energetice fără a deţine spaţii de depozitare, până la soluţionarea pe fond a cererii de anulare a ordinului.

În condiţiile în care autoritatea emitentă, printr-un act ulterior, de aceeaşi forţă juridică, a abrogat dispoziţiile privind obligativitatea deţinerii spaţiilor de depozitare, în sensul dorit de reclamantă prin acţiunea formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu justifică un interes în promovarea căii de atac a recursului, modificarea intervenind anterior declarării acesteia.

Sancţiunea lipsei intersului este în cauza de faţă aceea a respingerii cererii de recurs, întrucât atât la momentul sesizării instanţei de fond, cât şi la data pronunţării sentinţei atacate - care, în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, a fost executorie de drept, deci a produs deja efectul de suspendare a executării ordinului contestat - Ordinul nr. 3236/2018 era în vigoare în forma criticată de intimata-reclamantă, fiind îndeplinite toate condiţiile de exercitare a acţiunii civile.

În schimb, în circumstanţele descrise mai sus, soluţionarea pe fond a căii de atac şi eventuala reformare a sentinţei în sensul respingerii cererii de suspendare a executării - ca lipsită de interes ori ca nefondată, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru recurenta-pârâtă, de vreme ce ea însăşi, în calitate de autoritate emitentă, a dispus abrogarea normei administrative contestate.

Aşa fiind, Înalta Curte, având în vedere că activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes care să îndeplinească condiţiile legale astfel cum au fost analizate anterior, urmează să respingă, ca atare, prezenta cale de atac exercitată de autoritatea pârâtă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes şi va respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva sentinţei civile nr. 7 din 25 ianuarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 februarie 2020.