Appeal dismissed for lack of interest after abrogation of contested administrative order and annulled for unstamped duty

Şedinţa publică din data de 26 februarie 2020

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 6 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 1960/06.08.2018 privind modificarea Ordinului Preşedintelui ANAF nr. 1849/2016 pentru aprobarea procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 1.850/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, până la soluţionarea acţiunii de fond şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul litigiu.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 278 din 19 decembrie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia a respins excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin întâmpinare, a admis cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a dispus suspendarea executării OPANAF nr. 1960/06.08.2018, până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 au declarat recurs atât pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât şi pârâtul Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

3.1. Pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi-a întemeiat recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea cererii de suspendare, în principal, ca rămasă fără obiect, şi în subsidiar, ca neîntemeiată.

3.2. Pârâtul Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi-a întemeiat recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea cererii de suspendare, în principal, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, ca rămasă fără obiect, respectiv ca neîntemeiată.

Printr-o primă critică, se arată că în mod greşit prima instanţă nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive, deşi a invocat deopotrivă practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (respectiv decizia nr. 2088/22.04.2010, pronunţată în dosarul nr. x/2009, prin care a fost admis recursul Preşedintelui ANAF, a fost modificată în parte sentinţa atacată, în sensul că a fost respinsă acţiunea în contradictoriu cu Preşedintele ANAF, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă), precum şi a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal (respectiv sentinţa nr. 797/2015, definitivă, pronunţată în dosarul nr. x/2014, prin care a fost admisă lipsa calităţii procesual pasive a Preşedintelui ANAF şi, în consecinţă, a dispus scoaterea din cauză a acestui pârât).

Totodată, recurentul invocă excepţia rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, susţinând că OPANAF nr. 1960/06.08.2018 a cărui suspendare se solicită în cauză a fost modificat prin OPANAF nr. 3236/2018, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1115 din data de 28.12.2018.

Pe fondul cauzei, recurentul susţine că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept care privesc îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004 privind suspendarea executării.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata-reclamantă A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

5. Procedura de soluţionare a recursurilor

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 7 mai 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 30 octombrie 2019, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

II.1. În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâta ANAF

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, pentru neîndeplinirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Recurenta şi-a întemeiat recursul pe cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., astfel că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora:

"În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50 % din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.".

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Prin citaţia comunicată recurentei-reclamante la data de 06.12.2019, conform dovezii de înmânare aflată la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat, obligaţie pe care recurenta-reclamantă nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat şi nici nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Pentru considerentele expuse, constatând că recurenta nu a îndeplinit obligaţia achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru soluţionarea recursului, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (3) cu referire la art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu şi va anula recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca netimbrat.

II.2. În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâtul Preşedintele ANAF

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de sentinţa recurată şi de obiectul cererii deduse judecăţii, având în vedere modificarea legislativă survenită ulterior pronunţării sentinţei recurate, constând în abrogarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1960/2018, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia lipsei de interes şi apreciază că se impune respingerea recursului declarat de pârâtul Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ca lipsit de interes, pentru următoarele considerente:

Literatura de specialitate şi practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiţie generală de exercitare a dreptului la acţiune, ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să subziste nu doar cu prilejul promovării acţiunii, ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze, inclusiv în căile de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere, acesta trebuind să fie legitim, personal, născut şi actual.

Prin actul administrativ a cărui suspendare se solicită în cauză, respectiv Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1960/2018, a fost modificat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, fiind introduse condiţii suplimentare de autorizare a operatorilor economici vizaţi de această procedură.

Aşa cum a arătat recurentul-pârât, la data de 28 decembrie 2018, în Monitorul Oficial al României nr. 1115, Partea I, a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, care, în cuprinsul art. 9 prevede:

"La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 24 iunie 2016, cu modificările şi completările ulterioare."

Ulterior, Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3236/2018 a fost modificat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 508/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 171/04.03.2019, fiind abrogată Anexa 1 la ordin, care cuprindea o dispoziţie similară celei contestate în prezenta speţă.

Faţă de aceste modificări legislative, Înalta Curte constată că recursul declarat de către pârâtul Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală este lipsit de interes, întrucât cererea de suspendare nu poate viza decât un act administrativ apt de a fi pus în executare, condiţie care nu este îndeplinită în ipoteza în care actul atacat a fost abrogat. Deşi abrogarea vizează Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1849/2016, efectele abrogării se extind, incontestabil, şi asupra Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1960/2018, care are natura unui act modificator al actului normativ principal şi urmează situaţia juridică a acestuia.

Atât la momentul sesizării instanţei de fond, cât şi la data pronunţării sentinţei atacate - care, în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, a fost executorie de drept, deci a produs deja efectul de suspendare a executării ordinului contestat - Ordinul nr. 1960/2018 era în vigoare în forma criticată de intimata-reclamantă, fiind îndeplinite toate condiţiile de exercitare a acţiunii civile.

În schimb, în circumstanţele descrise mai sus, soluţionarea pe fond a căii de atac şi eventuala reformare a sentinţei în sensul respingerii cererii de suspendare a executării - ca rămasă fără obiect ori ca neîntemeiată, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru recurentul-pârât, de vreme ce însăşi autoritate emitentă a dispus abrogarea normei administrative contestate.

În contextul arătat, se constată că în ceea ce priveşte prezenta cerere de recurs, recurentul-pârât nu justifică un interes, respectiv un folos practic, material sau moral la care să fie îndrituit a spera în eventualitatea admiterii cererii sale de recurs, atâta timp cât Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1960/2018, a cărui suspendare se solicită în cauză, a fost abrogat.

Pentru aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes şi va respinge recursul declarat de pârâtul Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală împotriva sentinţei civile nr. 278 din 19 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Anulează recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva aceleiaşi sentinţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 februarie 2020.