Inadmissibility of cassation appeal against final Court of Appeal decision in administrator patrimonial liability action under bankruptcy law

Asupra recursului de faţă, constată şi reţine următoarele:

1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia Civilă la 10 mai 2017 sub nr. x/2015*/a3, reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul D. în calitate de administrator al debitoarei S.C. E. S.R.L., au solicitat antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului.

În drept, au fost invocate prevederile art. 169 din Legea nr. 85/2014 şi art. 1349 C. civ.

2. Prin sentinţa nr. 556 din 24 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia a II-a civilă, judecătorul-sindic a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtul D. şi a respins acţiunea ca inadmisibilă.

3. Apelul declarat de reclamanţii A., B. şi C. împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 67 din 1 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.

4. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii A., B. şi C., fără a indica temeiul de drept, solicitând admiterea căii de atac şi casarea deciziei.

În motivarea recursului s-au arătat în esenţă aspecte privitoare la situaţia de fapt şi la activitatea desfăşurată de către pârât, în calitate de administrator şi asociat la S.C. E. S.R.L., fără a se arăta în concret ce se impută instanţei de apel.

5. Intimatul-pârât D., prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport cu art. 457 alin. (1) C. proc. civ., în argumentarea căreia s-a susţinut că decizia ce face obiectul recursului este definitivă.

6. Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din 19 martie 2019, pronunţată în complet de filtru, în baza art. 493 alin. (4) C. proc. civ. s-a dispus comunicarea către părţi a raportului întocmit în cauză.

La dosar părţile au depus puncte de vedere la raport.

Ulterior, s-a fixat termen pentru examinarea recursului, la 5 noiembrie 2019.

8. Înalta Curte, constituită în complet de filtru, a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului, în temeiul art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., excepţie asupra căreia se reţin următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalităţii căilor de atac, statuat de prevederile art. 457 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că ele nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, care prevede dreptul părţilor şi al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

Astfel, împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.

În speţă, recursul are ca obiect decizia nr. 67 din 1 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.

Pentru verificarea admisibilităţii căii extraordinare de atac a recursului, urmează a se avea în vedere obiectul acţiunii deduse judecăţii, care este cererea privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului statutar, în temeiul art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Potrivit art. 8 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, "hotărârile preşedintelui tribunalului sau ale judecătorului-sindic pot fi atacate de părţi numai cu apel, în termen de 7 zile, care se calculează de la comunicare, pentru absenţi şi de la pronunţare, pentru cei prezenţi.

De altfel, dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 85/2014 prevăd:

"Curtea de apel este instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de preşedintele tribunalului sau de judecătorul-sindic, după caz. Hotărârile curţii de apel sunt definitive".

Potrivit art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.".

Aşadar, având în vedere că Legea insolvenţei prevede în mod expres că singura cale de atac ce poate fi exercitată în cadrul procedurii insolvenţei este apelul, recursul declarat în cauză nu este admisibil, deoarece hotărârea pronunţată de instanţa de apel are caracter definitiv şi executoriu, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., aşa cum este menţionat şi în dispozitivul hotărârii atacate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. Înalta Curte urmează să respingă recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanţii C., B. şi A., prin mandatar F., împotriva deciziei nr. 67 din 1 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 noiembrie 2019.