Territorial Jurisdiction for Retired Prosecutor in Labor Dispute: Inapplicability of Derogative Rules for Active Judicial Officials

Decizia nr. 1927

Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2019

Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă se constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş - Severin, secţia I civilă Complet Specializat - conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. şi O. au chemat în judecată pe pârâţii MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL TIMIŞOARA şi PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CARAŞ-SEVERIN, şi au solicitat reîncadrarea şi recalcularea salariului brut lunar prin includerea procentului de 4%, prevăzut de O.G. nr. 13/2008, precum şi a procentului de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015, respectiv VRS 405 RON+4%+10%, precum şi plata diferenţelor dintre venitul la care era îndreptăţit şi venitul efectiv plătit, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi plata dobânzii legale la data plăţii efective.

Au precizat că în perioada 9.04.2015-31.12,2017 reclamanţii A., B., C., D., F., E., O. au desfăşurat activitate ca şi procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, că în perioada 9.04.2015-31.12.2017 reclamanta G. şi reclamantul K., acesta din urmă până în data de 1.10.2017, au funcţionat ca şi procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reşiţa, iar de la această dată reclamantul K. a fost transferat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, că în perioada 15.07.-31.12.2017 reclamantul H. a funcţionat ca şi procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reşiţa, că în perioada 1.06.2017-31.12.2017 reclamanta I. a funcţionat ca şi procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reşiţa, că în perioada 24.07.2017-31.12.2017 reclamantul J. a funcţionat ca şi procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reşiţa, că în perioada 9.04.2015-5.10.2016 reclamantul N. a funcţionat ca şi procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, la data de 5.10.2016 fiind eliberat din funcţie prin pensionare, că în perioada 9.04.2015-31.12.2015 reclamanta M. a funcţionat ca şi procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, iar de la data de 1.01.2016 a fost eliberată din funcţie prin pensionare, şi că în perioada 20.12.2017-31.12.2017 reclamantul L. a funcţionat ca şi procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oraviţa.

Prin sentinţa nr. 307/08.03.2019 pronunţată de Tribunalul Caraş - Severin, secţia I civilă Complet Specializat - conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost admisă excepţia privind necompetenţa teritorială, invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. şi O., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL TIMIŞOARA şi PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CARAŞ-SEVERIN, în favoarea Tribunalului Mehedinţi.

În motivare s-a reţinut că art. 127 alin. (1) C. proc. civ. în formă în vigoare la data sesizării instanţei, a fost supus controlului de constituţionalitate, iar prin decizia nr. 290/2018 Curtea Constituţională a constatat că sintagma "de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea", din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ., precum şi sintagma "care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ. sunt neconstituţionale, respectiv că dispoziţiile art. 127 alin. (1), (2) C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte/pârât, în raport de dispoziţiile art. 124 alin. (2), art. 21 alin. (3) din Constituţie.

S-a mai reţinut că art. 127 C. proc. civ. reglementează o competenţă facultativă determinată de calitatea reclamantului, calitate care trebuie să existe la data sesizării instanţei, art. 123 alin. (3) C. proc. civ. prevăzând "când instanţa este exclusiv competentă pentru una dintre părţi, ea va fi exclusiv competentă pentru toate părţile."

Urmare a declinării, dosarul a fost înregistrat la data de 16.04.2019, sub nr. x/2018, pe rolul Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale .

La primul termen de judecată din data de 10.05.2019, instanţa a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, cu menţiunea de a preciza pentru fiecare reclamant în parte unitatea de parchet la care şi-au desfăşurat activitatea, raportat la data sesizării instanţei, respectiv, 16.11.2018 şi, să precizeze data ieşirii la pensie a reclamanţilor procurori pensionari, în vederea stabilirii competenţei teritoriale a instanţei în raport de dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., relaţiile solicitate au fost comunicate cu adresa nr. adresa nr. x/2019, iar Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus note scrise.

La termenul de judecată din data de 31.05.2019, instanţa în baza dispoziţiilor art. 139 alin. (5) C. proc. civ., din oficiu, pentru justa soluţionare a cauzei şi pentru o mai bună administrare a probelor, a dispus disjungerea acţiunii pentru fiecare reclamant în parte şi formarea de dosare separate.

Urmare a disjungerii cauza privind pe reclamantul N. a fost înregistrată sub nr. x/2019.

Verificând din oficiu, conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., competenţa teritorială a Tribunalului Mehedinţi, în soluţionarea acţiunii deduse judecăţii, s-au constatat următoarele:

Reclamantul N. fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, a încetat activitatea prin pensionare la data de 06.10.2016, conform înscrisurilor de la dosar.

Se reţine că art. 127 alin. (1), (2), (3) C. proc. civ. reglementează competenţa facultativă în cauzele în care reclamantul/pârâtul are calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar, grefier.

Astfel, art. 127 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Art. 127 alin. (3) C. proc. civ. prevede că " dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul…..procurorilor".

Trebuie menţionat că prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1074/18.12.2018, a fost modificată şi completată Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., inclusiv dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., atât în ceea ce priveşte conţinutul alineatelor existente, cât şi în sensul adăugării unui nou alineat -21.

Aplicarea legii de procedură civilă este reglementată în Titlul preliminar, Capitolul III art. 24-28 din C. proc. civ.

Astfel, în art. 24 se prevede că "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor... începute după intrarea acesteia în vigoare."

Art. 25 alin. (1), (2) reglementează legea aplicabilă proceselor în curs, dispunând că procesele în curs de judecată începute sub legea veche, rămân supuse acelei legi. Procesele în curs de judecată la data schimbării instanţelor legal învestite, vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început.

Acţiunea dedusă judecăţii a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş - Severin la data de 16.11.2018, anterior modificării C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, în cauză rezultând că sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. în formă nemodificată.

Potrivit dispoziţiilor art. 127 alin. (3) C. proc. civ. rezultă că pentru a atrage competenţa uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află parchetul la care îşi desfăşoară activitatea reclamantul, este necesar ca acesta să aibă calitatea de procuror, iar la data formulării acţiunii să îşi desfăşoare activitatea în cadrul parchetului instanţei.

Se mai constată că prin decizia în interesul legii nr. 7/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut că sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia la care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată, în primă instanţă.

În raport de dispoziţiile procedural civile în materia competenţei teritoriale a instanţei, aplicabile la data de 16.11.2018 când a fost înregistrată acţiunea pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, se constată că în ceea ce-l priveşte pe reclamant fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, care a încetat activitatea prin pensionare la data de 06.10.2016, în mod corect acţiunea a fost introdusă la Tribunalul Caraş-Severin, având în vedere interpretările obligatorii date sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", conform deciziei în interesul legii nr. 7/2016.

În ceea ce priveşte decizia nr. 290/2018 pronunţată de Curtea Constituţională publicată în Monitorul Oficial nr. 638/23.07.2018, se reţine că prin această decizie s-a constatat că "sintagma "de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., precum şi sintagma "care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. sunt neconstituţionale"

De asemenea, s-a constatat că "dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă".

Din motivarea deciziei nr. 290/2018 rezultă că urmare a constatării neconstituţionalităţii "sintagmei "de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa de contencios constituţional a extins controlul şi asupra altor dispoziţii din acelaşi act normativ, care nu pot fi disociate de prevederile care au format obiectul sesizării (pct. 42, 44 din decizie) .

Prin urmare, prin decizia nr. 290/2018 Curtea Constituţională, urmare a constatării neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. a extins controlul şi asupra dispoziţiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ. sub aspectul noţiunii de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., statuând că îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz (pct. 51 din decizie).

Aşa fiind, prin decizia nr. 290/2018 Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 127 alin. (1), (2) C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

Trebuie menţionat că în acord cu dispoziţiile nr. 290/2018, prin Legea nr. 310/2018 au fost modificate dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., introducându-se un nou alineat - 21, care prevede că " dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

Cât îl priveşte pe reclamantul procuror pensionar, acestuia nu i se aplică dispoziţiile derogatorii ale art. 127 alin. (3) C. proc. civ. în materia competenţei teritoriale, fiindu-i aplicabile dispoziţiile de drept comun în materia soluţionării conflictelor de muncă.

Astfel, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011 dispune că " Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul", care, în cauză, în ce-l priveşte pe reclamantul procuror pensionar, este Tribunalul Caraş-Severin.

Pentru aceste considerente, Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale prin sentinţa nr. 307/2019 din 21 iunie 2019 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraş Severin şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între instanţe.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă între cele două instanţe care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind în favoarea Tribunalului Caraş-Severin, secţia I Civilă competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin acţiunea de faţă formulată în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin se solicită reîncadrarea şi recalcularea salariului brut lunar prin includerea procentului de 4%, prevăzut de O.G. nr. 13/2008, precum şi a procentului de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015, respectiv VRS 405 RON+4%+10%, precum şi plata diferenţelor dintre venitul la care era îndreptăţit şi venitul efectiv plătit, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi plata dobânzii legale la data plăţii efective.

Tribunalul Caraş-Severin a fost învestit cu soluţionarea unui litigiu căruia i se aplică jurisdicţia muncii faţă de dispoziţiile art. 266 din Codul muncii conform cărora "Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.", iar potrivit dispoziţiilor art. 269 din Codul muncii "Judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor judecătoreşti, stabilite potrivit legii. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul."

Acţiunea dedusă judecăţii a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin la data de 16.11.2018, anterior modificării C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, în cauză rezultând că sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. în formă nemodificată.

Conform art. 129 din C. proc. civ., necompetenţa este de ordine publică in cazul încălcării competentei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.

Potrivit dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., referitoare la competenţa teritorială facultativă:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. (2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 290/26.04.2018, publicată în M.Of. nr. 638 din 23 iulie 2018, au fost admise două excepţii de neconstituţionalitate şi s-a constatat că: sintagma "de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., precum şi sintagma "care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. sunt neconstituţionale; dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018 şi prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţia României, textul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. poate fi considerat ca producând efecte juridice doar în următoarea formă: Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere (...), va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Conform art. 127 alin. (3) C. proc. civ., dispoziţiile art. 127 alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor.

În speţă, reclamantul N. fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, a încetat activitatea prin pensionare la data de 06.10.2016, conform înscrisurilor de la dosar.

Prin decizia în interesul legii nr. 7/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut că sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia la care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată, în primă instanţă.

Având în vedere aceste prevederi legale şi dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. astfel cum au fost ele interpretate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 7/2016 pronunţată într-un recurs în interesul legii, faţă de faptul că din datele cauzei şi susţinerile părţilor rezultă că reclamantul deţine calitatea de fost procuror şi ţinând seama că reclamantul nu se poate prevala de dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. câtă vreme nu funcţionează efectiv în cadrul parchetului de pe lângă instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra cererii de chemare în judecată în mod corect Tribunalul Mehedinţi a apreciat că se impune admiterea excepţiei de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraş Severin- instanţa judecătorească în a cărei circumscripţie se află domiciliul reclamantului.

Faţă de considerentele anterior expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 269 din Codul muncii, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraş-Severin.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în Tribunalului Caraş-Severinecţia I Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 octombrie 2019.