Anomaly in stamping tax obligations leading to annulment of appeal for non-compliance with judicial fee requirements

Şedinţa publică din data de 1 octombrie 2019

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Argeş, secţia Civilă la 14 august 2015, reclamantele S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. au chemat-o în judecată pe pârâta Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri Argeş R.A., solicitând instanţei să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 593.522,63 RON către S.C. A. S.R.L. şi de 429.870 RON către S.C. B. S.R.L., reprezentând contravaloarea lucrărilor aferente săpăturilor şanţurilor.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 194 C. proc. civ. şi art. 1260 şi următoarele C. civ.

Prin încheierea din 2 februarie 2016, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a anulat cererea de chemare în judecată în ceea ce o priveşte pe reclamanta S.C. A. S.R.L. şi a disjuns cererea de chemare în judecată referitoare la reclamanta S.C. B. S.R.L.

Prin sentinţa civilă nr. 139/2016 din 12 aprilie 2016, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Argeş, în raport cu dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 71/2001, art. 36 alin. (3), art. 37 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 304/2004, în speţă fiind vorba despre un litigiu cu profesionişti, ce intră în sfera de soluţionare a tribunalului specializat.

Prin sentinţa nr. 708/2016, Tribunalul Specializat Argeş a admis excepţia necompetenţei sale material-funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Tribunalului Argeş. Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a fost trimisă cauza Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă în vederea soluţionării acestuia.

Prin sentinţa nr. 370/F- C. civ. din 22 septembrie 2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a stabilit competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia Civilă, raportat la faptul că, în sfera civilă, criteriul calităţii părţilor profesionişti-neprofesionişti, nu mai funcţionează pentru determinarea competenţei pentru care C. proc. civ. de la 1865 realiza distincţia între procesele şi cererile în materie comercială şi cele din materie civilă.

Tribunalul Argeş, secţia Civilă, prin sentinţa nr. 238 din 20 iunie 2017, a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a respins ca prescrisă acţiunea formulată de reclamantă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta S.C. B. S.R.L.

Prin încheierea din 13 septembrie 2017, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a scos cauza de pe rol şi a înaintat-o spre soluţionare secţiei a II-a Civile a aceleiaşi instanţe, pentru a se efectua rectificările cuvenite cu privire la materia în care se judecă dosarul în sistemul informatizat, respectiv "litigii cu profesionişti".

Prin decizia nr. 145/A-C din 22 februarie 2018, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondat apelul reclamantei.

Prin încheierea din 23 februarie 2018, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a îndreptat din oficiu eroarea materială strecurată în minuta deciziei nr. 145/A-C din 22 februarie 2018, în sensul de a se scrie "Cu recurs în 30 de zile de la comunicare", în loc de "Definitivă".

La 3 mai 2018, reclamanta S.C. B. S.R.L. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 238 din 20 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă şi încheierii din 23 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a susţinut în esenţă că instanţa de fond nu a analizat în mod corect înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

La 4 iulie 2018, intimata-pârâtă Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri Argeş R.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii recursului, precum şi excepţia lipsei de interes în formularea recursului împotriva încheierii din 23 februarie 2018.

Prin rezoluţia aflată la dosar, s-a stabilit în sarcina recurentei-reclamante o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.

Magistratul-asistent raportor a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, potrivit art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă s-a dispus comunicarea raportului către părţi, cu menţiunea că acestea pot depune puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare, însă părţile nu au înţeles să îşi exercite acest drept.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea recursului la 1 octombrie 2019.

Înalta Curte a luat în examinare, în completul de filtru, cu prioritate, aspectul netimbrării recursului promovat de recurenta-reclamantă S.C. B. S.R.L., soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, în raport cu dispoziţiile art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., reţinând următoarele:

Instanţa a stabilit în sarcina recurentei-reclamante S.C. B. S.R.L. o taxă judiciară de timbru aferentă soluţionării recursului pendinte în cuantum de 50 RON, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, iar recurenta-reclamantă a fost înştiinţată cu privire la obligaţia de achitare a acesteia, potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, însă nu s-a conformat în acest sens.

Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, iar alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 stabileşte că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta-reclamantă S.C. B. S.R.L. nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunilor din adresă şi raport, acte ce au fost comunicate recurentei la 7 iunie 2018, respectiv 11 februarie 2019, obligaţie asupra căreia nu s-a conformat nici pentru termenul din 1 octombrie 2019, precum şi faptul că, în cauză, nu operează scutirea legală - personală sau după obiect - de obligaţia timbrării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi va anula ca netimbrat recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta S.C. B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 238 din 20 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă şi încheierii din 23 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 octombrie 2019.