Supreme Court lacks jurisdiction over appeals from tribunal decisions in civil cases under 200,000 RON; referred to Court of Appeal

Şedinţa publică din data de 1 octombrie 2019

Din examinarea lucrărilor din dosar s-au constatat următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Târgu Jiu la 27 februarie 2017 sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A. şi S.C. B. S.A. - Sucursala Gorj, să se constate caracterul abuziv al clauzei contractuale inserate la pct. 5.1 din contractul de credit nr. x din 20 aprilie 2007, privind efectuarea plăţilor în moneda creditului şi suportarea de către consumator a diferenţelor de curs valutar, ca fiind abuzivă.

Totodată, s-a solicitat îngheţarea cursului de schimb valutar CHF- LEU pentru efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, respectiv calcularea şi plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în RON a francului elveţian de la data încheierii contractului pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului.

S-a mai solicitat obligarea pârâtelor la restituirea sumelor încasate în plus faţă de cursul de la data încheierii contractului de credit până la momentul rămânerii definitive a hotărârii, precum şi constatarea nulităţii absolute a clauzelor contractuale inserate în contractul de credit nr. x din 20 aprilie 2007 la art. IV pct. 4.1, privind comisionul de acordare a creditului şi comisionul de administrare.

De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de acordare a creditului şi comision de administrare şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluţionarea cauzei.

Prin sentinţa civilă nr. 2582 din 10 aprilie 2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul A., în sensul constatării caracterului abuziv al art. IV pct. 4.1 din contractul nr. x din 26 aprilie 2007, privind comisionul de acordare şi comisionul de administrare.

Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 442,50 CHF, cu titlu de comision de acordare şi suma de 3.763,67 CHF cu titlu de comision de administrare.

A fost respinsă în rest acţiunea civilă, ca neîntemeiată. S-a luat act ca pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta C. S.A.- prin Direcţia Juridică Workout şi Insolvenţă - Biroul Regional de Litigii şi Insolvenţă Târgu Jiu, care a fost admis prin decizia nr. 67/2019 din 27 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în sensul schimbării în parte a sentinţei apelate, cu consecinţa respingerii cererii privind constatarea caracterului abuziv al comisionului de administrare prevăzut la art. 4.1 din contract. Totodată, s-a respins cererea privind restituirea sumelor plătite cu titlu de comision de administrare, fiind menţinute restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Recurentul-reclamant A. şi recurenta-pârâtă C. S.A. - prin Direcţia Juridică - Biroul Regional de Litigii şi Insolvenţă Târgu Jiu au declarat recurs împotriva deciziei nr. 67/2019 din 27 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

Recurentul-reclamant a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea deciziei atacate, cu consecinţa menţinerii sentinţei pronunţate de prima instanţă.

Recuenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei atacate, în sensul admiterii în totalitate a apelului formulat.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 20 mai 2019.

Examinând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 132 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:

Recursurile au fost declarate împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Potrivit art. 96 pct. (3) C. proc. civ., "curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din acelaşi act normativ, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel.

Având în vedere că deciziile pronunţate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018 se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018.

Pornind de la aceste considerente, instanţa supremă constată că obiectul recursurilor îl reprezintă decizia nr. 67/2019 din 27 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

Astfel, fiind atacată o hotărâre pronunţată în apel de tribunal, rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova, rezultă că soluţionarea recursurilor declarate în cauză sunt de competenţa materială a acestei din urmă instanţe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3), raportat la art. 96 pct. 3 şi art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursurilor declarate de reclamantul A. şi de pârâta C. S.A. - prin Direcţia Juridică - Biroul Regional de Litigii şi Insolvenţă Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 67/2019 din 27 februarie 2019 pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă în favoarea Curţii de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:

Declină competenţa de soluţionare a recursurilor declarate de reclamantul A. şi de pârâta C. S.A. prin Direcţia Juridică - Biroul Regional de Litigii şi Insolvenţă Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 67/2019 din 27 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 octombrie 2019.