Peremption of bank's appeal following suspension for tax calculation despite timely submission of amount

Şedinţa publică din data de 2 iulie 2020

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la 7 ianuarie 2016 sub nr. x/2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., a solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzute la pct. 4.3 din contractul de credit bancar nr. x/30.05.2007, clauze potrivit cărora, banca poate modifica dobânda fără a fi stabilit un criteriu obiectiv, al clauzei prevăzute la punctul 4.1 din contractul de credit în baza căreia banca a perceput lunar un comision de administrare de 0 3% din valoarea soldului creditului, al clauzei prevăzute la punctul 4.1 din contractul de credit în baza căruia banca a perceput un comision de acordare de 2,5% din valoarea creditului, al clauzelor de efectuare a plăţilor în moneda creditului, cu suportarea exclusivă a riscului valutar, solicitând totodată recalcularea dobânzii doar în raport de indicele de pe piaţa interbancară de franc (Libor) la 3 luni la care să fie adăugată marja băncii de la momentul încheierii contractului, ce trebuie menţinută fixă pe toata perioada contractuală, cu restituirea diferenţei de dobândă percepută în plus şi a sumelor percepute cu titlu de comision de administrare, obligarea pârâtei la modificarea convenţiei în sensul eliminării clauzelor reclamate ca fiind abuzive, îngheţarea cursului de schimb valutar CHF pentru efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, cu restituirea diferenţei achitate în plus de la momentul primei rate achitate, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 5432/2016 din 17 iunie 2016, Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a respins ca nefondată cererea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A..

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A. solicitând schimbarea sentinţei apelate, în sensul admiterii acţiunii.

Prin decizia nr. 2908/2017 din 11 octombrie 2017, Tribunalul Argeş, secţia Civilă, cu opinie majoritară, a admis apelul reclamantului A. împotriva sentinţei civile nr. 5432/2016 din 17 iunie 2016 pronunţată de Judecătoria Piteşti, secţia Civilă, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a admis în parte cererea de chemare în judecată şi a constatat caracterul abuziv al clauzei privind comisionul de acordare credit şi comisionul de administrare (clauza 4.1 alin. (2) din contractul de credit), obligând pârâta la restituirea sumelor încasate cu acest titlu, fiind înlăturate clauzele constatate ca abuzive din contract. A constatat caracterul abuziv al clauzei 4.3 din contract şi a fost menţinută în rest sentinţa.

Pârâta B. S.A. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 2908/2017 din 11 octombrie 2017 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă, solicitând casarea deciziei şi respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia nr. 840 din 13 martie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la 1 august 2018.

Prin încheierea din 12 octombrie 2018, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a înaintat recursul la secţia a II-a Civilă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 5 noiembrie 2018, sub nr. x/2016*.

Prin decizia nr. 1207/R-C din 27 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost constatat perimat recursul formulat de pârâta C. S.A. Cluj Napoca - Sucursala Piteşti împotriva deciziei nr. 2908/2017 din 11 octombrie 2017 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2016.

Împotriva acestei decizii, pârâta C. S.A. Cluj Napoca - Sucursala Piteşti a declarat recurs, înregistrat la Curtea de Apel Piteşti.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta C. S.A. Cluj Napoca - Sucursala Piteşti a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, cu consecinţa respingerii excepţiei perimării şi retrimiterea cauzei la instanţa de apel în vederea discutării cererii de repunere pe rol.

În argumentarea memoriului de recurs, recurenta susţine că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor legii.

În acest context, recurenta arată că la termenul din 23 noiembrie 2018, Curtea de Apel Piteşti a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., până la precizarea de către pârâta B. a sumei contestate în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru, însă în aceeaşi zi, recurenta şi-a îndeplinit obligaţia impusă de instanţă, astfel cum rezultă din înscrisul depus la dosar, respectiv Adresa nr. x/20.11.2018 eliberată de Direcţia Juridica a B. S.A.. Prin această adresă se arata suma (12.099,72 RON) la care a fost calculată de bancă taxa judiciară de timbru, în valoare de 355 RON, achitata cu OP nr. x/21.11.2018.

Mai susţine recurenta, că la 29 mai 2019, C., ca urmare a fuziunii cu B. S.A., a solicitat prin cererea înregistrată cu nr. x repunerea pe rol a cauzei şi reluarea dezbaterilor, arătând că nu mai subzistă motivele de suspendare, iar la 14 iunie 2019, instanţa a repus cauza pe rol şi a amânat judecata cauzei la termenul din 27 septembrie 2019, termen la care a constatat perimat recursul B. SA

În acest context, recurenta arată că suspendarea cauzei nu a fost cauzată de lipsa de stăruinţă a Băncii, iar potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa s-a pronunţat în cauza de faţă cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor legii, sens în care apreciază că termenul de perimare al cauzei nu se împlinise la data la care a fost înregistrată cererea de repunere pe rol.

În cauză, intimatul-reclamant A. nu a depus întâmpinare.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din Camera de consiliu din 30 ianuarie 2020, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 5 februarie 2020, părţile nedepunând punct de vedere.

Prin încheierea din 26 martie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis în principiu recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. CLUJ NAPOCA - Sucursala Piteşti împotriva deciziei nr. 1207/R-C din 27 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi a acordat termen la data de 2 iulie 2020, cu citarea părţilor.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reţine că recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. CLUJ NAPOCA - Sucursala Piteşti este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea pronunţată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În argumentarea acestui motiv de recurs, se apreciază că hotărârea atacată este nelegală în ceea ce priveşte constatarea perimării recursului de către Curtea de Apel Piteşti, întrucât suspendarea cauzei nu a fost cauzată de lipsa sa de stăruinţă, iar potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa s-a pronunţat în cauză cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor legii, sens în care apreciază că termenul de perimare al cauzei nu se împlinise la data la care a fost înregistrată cererea de repunere pe rol.

Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:

"Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Prin raportare la acest text de lege, se reţin cerinţele prevăzute de lege pentru a interveni sancţiunea perimării, respectiv ca instanţa să fi fost învestită cu o cerere ce se judecă în primă instanţă sau într-o cale de atac, pricina să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni, iar lăsarea cauzei în nelucrare să se datoreze unor motive imputabile părţii.

Aşadar, potrivit celor menţionate, reiese că perimarea este o sancţiune procedurală ce intervine, în condiţiile legii, consecutiv măsurii suspendării judecăţii, întrucât numai în acest fel poate fi întrunită premisa rămânerii cauzei în nelucrare din motive imputabile părţii.

Totodată, se reţine că termenul de perimare, fiind un termen procedural pe luni, se calculează potrivit regulilor de drept comun, respectiv art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. şi începe să curgă de la data ultimului act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă, şi care nu a mai fost urmat, din motive imputabile părţii, de alte acte de procedură în scopul judecării pricinii.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că judecata recursului a fost suspendată prin încheierea de şedinţă din 23 noiembrie 2018, încheiere ce nu a fost atacată, potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., astfel că termenul de perimare s-a împlinit la data de 23 mai 2019, fără ca părţile să fi îndeplinit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii.

Aşadar, deşi recurenta-pârâtă C. S.A. CLUJ NAPOCA - Sucursala Piteşti era partea care justifica un interes în reluarea procesului, cererea de repunere pe rol a cauzei, întemeiată pe dispoziţiile art. 415 pct. 1 C. proc. civ. a fost formulată abia la data de 29 mai 2019, după împlinirea termenului de perimare.

În acest sens, se constată că cererea de redeschidere a procesului formulată la data de 29 mai 2019 de către recurenta C. S.A. nu a avut ca efect întreruperea cursului perimării, conform art. 417 C. proc. civ., care prevede că "perimarea se întrerupe prin împlinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes".

Textul evocat reglementează un singur caz de întrerupere a termenului de perimare, sens în care dispune că efect întreruptiv al cursului perimării nu poate avea decât un act de procedură îndeplinit în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Prin urmare, cererea de repunere pe rol a cauzei formulată la data de 29 mai 2019, nu a avut ca efect întreruperea cursului perimării, întrucât termenul de perimare se împlinise la data de 23 mai 2019, astfel că, la termenul din 14 iunie 2019, acordat în vederea discutării perimării cauzei, deşi instanţa a amânat cauza la termenul din 27 septembrie 2019, cererea de recurs era deja perimată, în raport cu dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 alin. (1), C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. CLUJ NAPOCA - Sucursala Piteşti împotriva deciziei nr. 1207/R-C din 27 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. CLUJ NAPOCA - Sucursala Piteşti împotriva deciziei nr. 1207/R-C din 27 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 iulie 2020.