Inadmissibility of extraordinary appeal against supreme court filtering decision rejecting appeal for formal defects under Article 493(5) CPC

Şedinţa publică din data de 25 iunie 2020

Asupra contestaţie în anulare de faţă, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1287 din 11 iunie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, au fost respinse excepţiile inadmisibilităţii şi tardivităţii recursului şi s-a anulat recursul declarat de declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin lichidator judiciar S.C. B.., împotriva deciziei civile nr. 1666/2015 din 15 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Împotriva deciziei nr. 1287 din 11 iunie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar S.C. B.. a formulat contestaţie în anulare, în temeiul dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi art. 504 alin. (2) C. proc. civ. solicitând admiterea contestaţiei în anulare.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata Episcopia Română Unită cu Roma, Greco Catolică de Cluj - Gherla a invocat excepţia tardivităţii formulării contestaţiei în anulare şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant al d-nei C. în promovarea căii extraordinare de atac.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, în raport cu dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., reţinând următoarele:

Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata, iar art. 503 alin. (2) pct. 2 din acelaşi act normativ prevede că hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale evocate rezultă că obiectul contestaţiei în anulare îl formează numai hotărârile judecătoreşti definitive.

Potrivit art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ., în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă (…) anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Textul de lege evocat stabileşte că nu sunt supuse niciunei căi de atac hotărârile pronunţate de instanţa supremă, în completul de filtru, prin care recursul a fost anulat sau respins pentru neîndeplinirea unei cerinţe formale sau de admisibilitate.

Aşadar, nefiind supusă niciunei căi de atac rezultă că hotărârea instanţei de recurs pronunţată în complet de filtru, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ. nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.

Prin raportare la aceste consideraţii Înalta Curte constată că hotărârea împotriva căreia a fost declarată contestaţia în anulare, respectiv decizia nr. 1287 din 11 iunie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a fost pronunţată în procedura de filtru a recursurilor de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Prin decizia contestată au fost respinse excepţiile inadmisibilităţii şi tardivităţii recursului şi s-a anulat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin lichidator judiciar S.C. B.., împotriva deciziei civile nr. 1666/2015 din 15 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Potrivit prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Aşadar, fiind o decizie prin care s-a anulat recursul de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în complet de filtru, rezultă că această hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac conform art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ.. În consecinţă, decizia nr. 1287 din 11 iunie 2019 nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea contestaţiei în anulare.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege în condiţiile şi termenele stabilite de acestea, indiferent de menţinerile din dispozitivul ei.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, astfel că, recunoaşterea unei căi extraordinare de atac în alte situaţii şi pentru alte motive decât cele prevăzute de legea procesual civilă ar constitui o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac prevăzut de art. 457 Cod procedură

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în considerarea dispoziţiilor art. 508 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B.. împotriva deciziei nr. 1287 din 11 iunie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., împotriva deciziei nr. 1287 din 11 iunie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2013.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 iunie 2020.