Supplementation of judgment dispositive for omitted litigation costs award
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice granted the plaintiff's motion, ordering the supplementation of the operative part of a prior decision to compel the losing appellant to pay 3,570 RON in litigation costs to the prevailing respondent. This procedural ruling addressed a case where the Court had previously rejected the respondent's exception of inadmissibility regarding the appellant's appeal and annulled the lower court’s decision, but had omitted a ruling on the respondent's request for reimbursement of judicial expenses despite the respondent having substantiated such costs with invoices. Relying on Article 444(1) of the Code of Civil Procedure, which permits the completion of judgments where the court failed to rule on a main, accessory, or incidental request, and Article 453(1), which mandates that the losing party pays the litigation costs of the winning party upon request, the Court determined that the omission of the cost allocation in the previous judgment's dispositive section was a curable error requiring immediate supplementation to enable enforcement through forced execution.
Legislator headnote
AI generatedart. 444 alin. (1) C. proc. civ, Art. 453 alin. (1) C. proc. civ; Supplementation of judgment dispositive for omitted litigation costs award: Faţă de soluţia adoptată şi de solicitarea petentei S.C. A. S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată, devin incidente în cauză dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ. privind obligarea părţii care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată, solicitate şi dovedite de partea care a câştigat procesul.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 668 din 18 martie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a respins excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de către intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. şi a anulat recursul declarat de recurenta-reclamantă B. împotriva Deciziei civile nr. 326 din 14 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
La data de 23 iunie 2020, intimata S.C. A. S.R.L. a formulat cerere de completare a dispozitivului deciziei sus-menţionate, arătând că instanţa nu s-a pronunţat asupra cererii sale de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată depuse la dosar.
Analizând cererea de completare formulată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ. "dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii".
Omisiunea instanţei de a se pronunţa cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată se circumscrie cazurilor reglementate de textul legal anterior citat.
Art. 453 alin. (1) C. proc. civ. instituie regula conform căreia "partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată."
Dreptul la acordarea cheltuielilor de judecată este un drept legal, ce derivă dintr-un raport juridic procesual şi are ca finalitate acoperirea prejudiciului cauzat părţii câştigătoare a procesului.
Acest drept este recunoscut părţii, atunci când aceasta a solicitat cheltuieli de judecată, dar instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.
În speţă, Înalta Curte constată că prin punctul de vedere asupra raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului formulat de intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. s-a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3570 RON, ataşându-se factura seria x nr. x din 13.11.2018, achitată prin Ordinul de plată nr. x din 04.12.2018.
Aşa fiind, se constată că, deşi petenta a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată şi a depus la dosar dovada acestor cheltuieli, această cerere nu se regăseşte soluţionată în dispozitivul deciziei pronunţate în cauză.
Or, asupra cheltuielilor de judecată, instanţa trebuie să se pronunţe în chiar dispozitivul hotărârii, întrucât acestea nu pot fi valorificate decât prin intermediul executării silite.
Prin Decizia nr. 668 din 18 martie 2020, al cărei dispozitiv se solicită a fi completat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a respins excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de către intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. şi a anulat recursul declarat de recurenta-reclamantă B. împotriva Deciziei civile nr. 326 din 14 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Faţă de soluţia adoptată şi de solicitarea petentei S.C. A. S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată, devin incidente în cauză dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ. privind obligarea părţii care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată, solicitate şi dovedite de partea care a câştigat procesul.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite cererea petentei S.C. A. S.R.L. şi va dispune completarea dispozitivului Deciziei nr. 668 din 18 martie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2016 în sensul că va obliga recurenta-reclamantă B. la plata sumei de 3570 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L., menţiunea urmând a se face pe ambele exemplare ale deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite cererea formulată de petenta S.C. A. S.R.L.
Dispune completarea dispozitivului Deciziei nr. 668 din 18 martie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2016 în sensul că obligă recurenta-reclamantă B. la plata sumei de 3570 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 iunie 2020.
GGC - NN