Competence to adjudicate judicial assistant recusal when panel cannot be constituted; application of superior court jurisdiction versus inter-court delegation of judicial assistants

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Tribunalului Mureş, domnul A., asistent judiciar al Tribunalului Mureş, membru al completului de judecată CFma4 al aceluiaşi tribunal, a formulat o declaraţie de abţinere de la soluţionarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2019, întemeiată pe existenţa unei situaţii conflictuale datorate faptului că socrul său a decedat în cadrul spitalului care figurează ca pârât în respectiva cauză, iar soţia sa a fost nevoită să declanşeze procedurile legale împotriva conducerii spitalului pârât, fiind în curs procedurile legale de stabilire a răspunderii juridice.

Astfel, autorul declaraţiei de abţinere consideră că, în cauza de faţă, circumstanţele cauzei dovedesc existenţa unor temeri legitime şi justificate care determină existenţa unor dubii asupra imparţialităţii sale.

În declaraţia de abţinere formulată în acelaşi dosar, doamna asistent judiciar B. arată că se abţine de la soluţionarea aceleiaşi cauze motivat de faptul că reclamantul C. este medicul ginecolog al acesteia, iar reclamantul D. este medicul care i-a efectuat o intervenţie chirurgicală în anul 2013, astfel încât, pentru a nu da loc la suspiciuni, autoarea abţinerii arată că a recurs la prezentul demers în considerarea respectului pe care îl datorează respectivelor persoane.

Având în vedere această situaţie, Tribunalul Mureş a reţinut că, în cadrul instanţei funcţionează numai trei asistenţi judiciari, astfel încât, din pricina abţinerilor de faţă, constată că nu se poate întruni completul de judecată, fiind incidente şi prevederile exprese ale art. 426 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. privind compunerea completului.

În temeiul art. 131 alin. (1) C. proc. civ., instanţa, verificându-şi competenţa, a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Mureş în soluţionarea cererilor de abţinere mai sus menţionate, având în vedere dispoziţiile imperative ale art. 54 raportat la art. 50 alin. (2) C. proc. civ. care instituie o competenţă materială absolută, de ordine publică, a Curţii de Apel Târgu-Mureş, conform art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

Astfel, Tribunalul Mureş a reţinut că, în cazul prevăzut de art. 54 raportat la art. 50 alin. (2) C. proc. civ., competenţa materială de soluţionare a cererilor de abţinere sau recuzare a asistenţilor judiciari revine curţii de apel, iar nu tribunalului. Cu alte cuvinte, curtea de apel sesizată este chemată să verifice în concret existenţa sau nu a motivelor de recuzare sau abţinere, neputându-se cenzura aspectele privind compunerea completelor din cadrul tribunalului, întrucât competenţa materială a instanţei primează faţă de compunerea completului din cadrul instanţei.

În susţinerea celor de mai sus, Tribunalul Mureş arată că, în această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a schimbat recent şi radical jurisprudenţa, statuând că, în ipoteza în care, din cauza abţinerilor asistenţilor judiciari din cadrul unui tribunal, nu este posibilă soluţionarea cererilor de abţinere ale acestora, competentă material să soluţioneze cererile de abţinere este curtea de apel în a cărei rază teritorială funcţionează respectivul tribunal, sens în care face trimitere la Decizia nr. 219 din 25 ianuarie 2018 pronunţată de secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care reproduce anumite paragrafe.

Ca atare, Tribunalul Mureş consideră că, în conformitate cu dispoziţiile art. 426 alin. (1)-(2) C. proc. civ., asistenţii judiciari intră în compunerea completului de judecată, situaţie legală care legitimează şi prerogativa acestora la opinie separată.

Aşadar, compunerea completului, utilizată de legiuitor la art. 50 alin. (2) C. proc. civ. nu poate fi disociată artificial, pe cale extralegală, de cele imperativ şi expres stabilite în această materie, la art. 426 alin. (1) C. proc. civ.

În cauză, Tribunalul Mureş consideră că nu se pune problema aplicării directe a art. 50 alin. (2) C. proc. civ., în condiţiile în care există prevederi legale imperative cuprinse în normele de trimitere ale art. 54 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul articolului mai sus amintit, toate articolele din Capitolul I din Titlul II al C. proc. civ. se aplică şi asistenţilor judiciari, în sensul că, şi pentru aceştia se va urma procedura prevăzută pentru judecătorul care se află într-o situaţie similară, iar, faţă de prevederile art. 50 alin. (2) C. proc. civ., aplicabil în mod corespunzător, urmează ca şi cererea privitoare la aceste categorii de persoane să fie judecată de instanţa ierarhic superioară, astfel încât, în ipoteza asistenţilor judiciari trebuie aplicate şi prevederile art. 50 alin. (2) C. proc. civ.

Prin urmare, Tribunalul Mureş consideră că dacă legiuitorul a stabilit expres aplicabilitatea art. 50 alin. (2) C. proc. civ. şi asistenţilor judiciari, atunci înseamnă că legiuitorul a admis inclusiv existenţa situaţiilor în care, din pricina abţinerii sau recuzării asistentului judiciar, completul nu poate funcţiona în mod legal, aşa cum este şi situaţia de faţă.

De altfel, în conformitate cu normele imperative ale art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, asistenţii judiciari funcţionează în primă instanţă şi în toate cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, astfel încât, legea nu face distincţie între fondul acestor pricini şi incidentele procedurale, aşa cum e şi abţinerea.

Tribunalul Mureş mai consideră că incompatibilitatea unui asistent judiciar, prezent în instanţă, nu poate fi confundată cu absenţa temporară, existenţa unor posturi vacante sau alte asemenea situaţii, care se raportează la funcţionarea unei instanţe, adică a unui tribunal sau a unei curţi de apel. Aşadar, niciun judecător, asistent judiciar sau grefier nu poate fi delegat administrativ pentru a se eluda aplicarea dispoziţiilor imperative ale art. 50 alin. (2) şi art. 54 C. proc. civ., cu consecinţa încălcării competenţei materiale de ordine publică a instanţei ierarhic superioare.

Mai mult decât atât, printr-un act administrativ precum H.G. nr. 616/2005 nici nu se pot modifica sau abroga prevederi dintr-o lege organică cum e C. proc. civ., astfel încât, şi în situaţia de faţă sunt incidente dispoziţiile art. 54 raportat la art. 50 alin. (2) C. proc. civ. întrucât, în ipoteza în care declaraţiile de abţinere ar fi admise, completul Tribunalului Mureş nu ar putea să continue judecata şi nu ar putea dispune trimiterea dosarului pricinii la o instanţă egală în grad, pentru că această atribuţie este impusă de lege instanţei competente material ierarhic superioare, iar o astfel de competenţă nu poate fi eludată prin recurgerea la operaţiuni administrative, cum ar fi delegările, pentru o situaţie inadmisibilă în cazul delegărilor întrucât, în situaţia respectivă legea organică impune expres o altă soluţie decât delegările, respectiv, trimiterea dosarului la o instanţă egală în grad.

Faţă de cele de mai sus, prin încheierea de şedinţă din 02 octombrie 2019, Tribunalul Mureş a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Mureş şi a declinat în favoarea Curţii de Apel Târgu-Mureş competenţa soluţionării cererilor de abţinere formulate de domnul asistent judiciar A. şi de doamna asistent judiciar B..

În urma declinării de competenţă, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş la 25 octombrie 2019.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2019, instanţa ierarhic superioară a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Târgu-Mureş, invocată din oficiu, declinând în favoarea Tribunalului Mureş competenţa de soluţionare a cererilor de abţinere formulate de doi asistenţi judiciari, cu referire la soluţionarea dosarului nr. x/2019 Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Mureş şi Curtea de Apel Târgu-Mureş, a suspendat judecarea cererilor de abţinere ce fac obiectul dosarului nr. x/2019 şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Cu privire la excepţia de necompetenţă materială, Curtea de Apel Târgu-Mureş a reţinut că dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Tribunalului Mureş, în care au formulat declaraţii de abţinere doi din cei trei asistenţi judiciari care funcţionează la această instanţă, are ca obiect soluţionarea unui conflict de muncă.

În ceea ce priveşte soluţionarea incidentului procedural, Curtea apreciază că, din interpretarea dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, reiese că asistenţii judiciari nu trebuie să îşi exprime votul consultativ în cauzele care nu vizează un conflict de muncă sau de asigurări sociale, ci au ca obiect doar incidente procedurale precum incompatibilitatea judecătorului ori a asistentului judiciar. Dispoziţiile art. 55 alin. (1) teza I din Legea nr. 304/2004 nu privesc compunerea instanţei/completului, ci constituirea completului de judecată, iar, în acest context, din moment ce asistenţii judiciari trebuie să îşi exprime votul consultativ doar în cauzele care privesc fondul litigiului, soluţionarea incidentelor procedurale cum ar fi cereri de abţinere, de recuzare, conflicte de competenţă, cereri de strămutare, se va realiza fără participarea asistenţilor judiciari, aceste incidente neavând legătură cu fondul litigiului.

Totodată, trebuie avut în vedere că prin art. 50 alin. (1) C. proc. civ. se prevede că abţinerea sau recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine. De asemenea, prin art. 50 alin. (2) C. proc. civ. se prevede că atunci când, din pricina abţinerii sau recuzării nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanţa superioară.

Conform art. 54 C. proc. civ., dispoziţiile anterior menţionate se aplică, în mod corespunzător şi procurorilor, magistraţilor-asistenţi, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Având în vedere aceste prevederi legale, s-a arătat că, în mai multe decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a statuat că sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 50 C. proc. civ., anume "alcătuirea completului de judecată", respectiv "compunerea completului de judecată", desemnează alcătuirea instanţei cu numărul de judecători prevăzut de lege, nefăcându-se referire la "constituirea completului", la care se referă art. 55 alin. (1) teza I din Legea nr. 304/2004, ce semnifică alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele prevăzute de lege, respectiv cu judecători, grefieri, asistenţi judiciari, în funcţie de materie.

În aceste condiţii, dispoziţiile art. 50 alin. (2) C. proc. civ. devin aplicabile numai în situaţia în care nu se poate alcătui completul pentru soluţionarea cererilor de abţinere sau recuzare din cauză că, la instanţa respectivă funcţionează un număr de judecători insuficient, ce nu permite alcătuirea completului pentru soluţionarea incidentului procedural.

Prin urmare, din moment ce în compunerea completului care trebuie să soluţioneze incidentul privind abţinerea asistenţilor judiciari intră numai judecători, nu sunt aplicabile în această cauză prevederile art. 50 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel nefiind competentă să soluţioneze incidentul procedural cu care a fost sesizată, orientare care a fost împărtăşită, cu majoritate, şi cu ocazia întâlnirii preşedinţilor secţiilor pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale ale curţilor de apel, desfăşurată la Curtea de Apel Bucureşti în noiembrie 2016, precum şi la întâlnirea trimestrială pentru unificarea practicii judiciare şi formare profesională continuă a judecătorilor din raza Curţii de Apel Târgu-Mureş, din iunie 2019, întâlniri organizate în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti având drept scop unificarea practicii judiciare în materii în care s-au pronunţat soluţii diferite.

Pe de altă parte, Curtea de Apel a reţinut că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă nu s-a pronunţat doar într-un caz izolat că în acele cauze având ca obiect conflicte de muncă, soluţionarea incidentelor procedurale cum ar fi cererile de abţinere se va realiza fără participarea asistenţilor judiciari, indicând în acest sens decizia nr. 1207 din 13 iulie 2017 şi decizia nr. 147 din 19 ianuarie 2018.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 02 decembrie 2019, sub acelaşi număr de dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe - Tribunalul Mureş şi Curtea de Apel Târgu-Mureş - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Cu titlu prealabil, instanţa supremă reţine că în prezenta cauză este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea iniţială a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş, în considerarea argumentelor ce succed:

Conflictul negativ de competenţă s-a ivit în legătură cu soluţionarea cererilor de abţinere formulate de asistenţii judiciari A. şi B., din cadrul Tribunalului Mureş, secţia Civilă.

Art. 50 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că "abţinerea sau recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine".

Potrivit art. 50 alin. (2) C. proc. civ., "când, din pricina abţinerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanţa ierarhic superioară".

Aceste dispoziţii se aplică, în temeiul art. 54 C. proc. civ., în mod corespunzător şi procurorilor, magistraţilor-asistenţi, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Ca regulă, instanţa competentă să soluţioneze abţinerea au recuzarea este aceea în faţa căreia s-a ivit incidentul procedural, printr-un alt complet.

Cu titlu de excepţie, devine competentă instanţa ierarhic superioară în ipoteza prevăzută de art. 50 alin. (2) C. proc. civ., aceasta fiind de strictă interpretare şi aplicare.

Astfel, pentru determinarea instanţei competente material să soluţioneze cererile de abţinere trebuie stabilit dacă, în cauză, completul de incident procedural se poate alcătui la nivelul Tribunalului Mureş, pentru că instanţa ierarhic superioară devine competentă numai în situaţia unei asemenea imposibilităţi.

Imposibilitatea de alcătuire a completului de judecată trebuie să fie obiectivă şi legală.

Referitor la "alcătuirea" completului competent să soluţioneze abţinerea sau recuzarea, într-un litigiu în primă instanţă în materia conflictelor de muncă şi asigurari sociale, sunt aplicabile dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, respectiv completul va fi constituit dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari.

Analizând argumentele pe care prima instanţă le-a adus în susţinerea deciziei de declinare a competenţei în favoarea Curţii de Apel Târgu-Mureş, inclusiv cele privind aplicarea principiului conform căruia completul de incident procedural trebuie să aibă aceeaşi constituire cu acela în faţa căruia a intervenit incidentul de incompatibilitate, urmând acelaşi raţionament, ar fi trebuit ca inclusiv instanţa ierararhic superioară să poată fi alcătuită dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari, pentru a soluţiona în mod legal abţinerile, or Curtea de Apel Târgu-Mureş nu are în structura organizatorică asistenţi judiciari.

În ipoteza în care competenţa materială ar reveni instanţei ierarhic superioare în temeiul art. 50 alin. (2) C. proc. civ., completul de incident procedural poate fi în mod legal constituit prin delegarea unor asistenţi judiciari încadraţi la un tribunal din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, în temeiul art. 9 din H.G. nr. 616/2005:

"în situaţia în care un tribunal, un tribunal specializat sau o curte de apel, care judecă în primă instanţă, potrivit legii, cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor asistenţi judiciari, a existenţei unor posturi vacante sau alte asemenea situaţii, la propunerea preşedintelui instanţe respective pot fi delegaţi asistenţi judiciari de la alte instanţe".

Prin urmare, dacă prima instanţă ar fi fost consecventă raţionamentului său, ar fi trebuit să constate că şi instanţa ierarhic superioară, în speţă, Curtea de Apel Târgu-Mureş se afla în aceeaşi situaţie, în care completul de incident procedural nu ar putea fi alcătuit cu asistenţi judiciari încadraţi la această instanţă.

Or, dacă la curtea de apel pot fi delegaţi asistenţi judiciari pentru soluţionarea unor abţineri sau recuzări, nu există niciun impediment legal pentru a se dispune delegarea, chiar la tribunalul în faţa căruia s-a ivit incidentul procedural, a unor asistenţi judiciari încadraţi la un tribunal aflat în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, conform procedurii prevăzute de art. 9 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 616/2005.

Durata limitată în timp a delegării nu constituie un impediment în constituirea completului, chiar şi în situaţia admiterii abţinerii sau recuzării, deoarece continuitatea se referă la judecători (art. 19 C. proc. civ.), iar nu la asistenţii judiciari.

Aşadar, Înalta Curte reţine că, în speţă, nu sunt aplicabile prevederile art. 50 alin. (2) C. proc. civ., deoarece există posibilitatea legală de alcătuire a completului care va soluţiona abţinerile prin delegarea unor asistenţi judiciari încadraţi la alt tribunal.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (2) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2020.