Challenge to execution rejected; 9-year sentence upheld on appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe court (High Court of Cassation and Justice, Criminal Section) dismissed the appellant's appeal as unfounded, upholding the lower courts' rejection of his challenge to execution (contestație la executare) and confirming his 9-year prison sentence. The appellant had sought to introduce new evidence (testimony) in his challenge, but the court held that his claims concerned the merits of his final conviction, not its execution, and thus did not fall within the legally enumerated grounds for a challenge under Article 461 of the Romanian Criminal Procedure Code. Having found no grounds for cassation under Article 385⁹(1) and (3), the court applied Article 385¹⁵(1)(1)(b) to reject the appeal and ordered the appellant to pay judicial costs.
Legislator headnote
AI generatedart. 461 C. proc. pen, art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Challenge to execution rejected; 9-year sentence upheld on appeal: The appellant had sought to introduce new evidence (testimony) in his challenge, but the court held that his claims concerned the merits of his final conviction, not its execution, and thus did not fall within the legally enumerated grounds for a challenge under Article 461 of the Romanian Criminal Procedure Code. Having found no grounds for cassation under Article 385⁹(1) and (3), the court applied Article 385¹⁵(1)(1)(b) to reject the appeal and ordered the appellant to pay judicial costs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedApplied in the dispositive to reject the appeal as unfounded.
Applied in the dispositive to order the appellant to pay the judicial costs.
Full text
deliberând asupra recursului declarat de condamnatul S.M.I. împotriva deciziei penale nr. 405, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția penală, la 20 septembrie 2004, în dosarul nr. 7306/2004, constată următoarele:
Prin contestația la executare formulată la 12 mai 2004, S.M.I. a solicitat, în esență, completarea materialului probatoriu în baza căruia a fost condamnat, prin ascultarea ca martor a numitului N.I.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secția penală, cu numărul de dosar 4932/2004, iar prin sentința penală nr. 460, pronunțată la 24 august 2004, instanța astfel sesizată a respins ca nefondată contestația la executare.
Apelul declarat ulterior împotriva acestei sentințe de S.M.I. a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 405 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală, la 20 septembrie 2004, în dosarul nr. 7306/2004.
Pentru a pronunța aceste hotărâri, instanța de fond și cea de apel au reținut că S.M.I. se află în executarea unei pedepse de 9 ani închisoare care i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 160/2004, pronunțată de Tribunalul Prahova, hotărâre rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3763/2004 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, secția penală.
S-a relevat, de asemenea, că aspectele invocate în susținerea contestației la executare privesc fondul cauzei soluționate definitiv, rezumându-se la critici referitoare la presupusa netemeinicie și nelegalitate a hotărârilor prin care a fost condamnat.
Totodată instanțele au subliniat că respectivele chestiuni nu vizează executarea și deci nu se numără printre motivele legale care pot justifica formularea unei contestații la executare, astfel cum sunt acestea expres prevăzute de art. 461 C. proc. pen.
În urma soluționării apelului, condamnatul S.M.I. a declarat, în termen legal, recurs, cauza fiind ulterior înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație si Justiție, secția penală, cu numărul de dosar 5856/2004.
În motivarea recursului s-a invocat exclusiv situația materială grea a soției, copiilor și mamei recurentului, aflați până la data condamnării în întreținerea sa, solicitându-se în concluzie reducerea pedepsei de 9 ani de închisoare pe care o are de executat.
Recursul este nefondat.
În acest sens este de observat că recurentul nu a formulat nici o critică în ceea ce privește hotărârile pronunțate în cauza de față.
În același timp, în urma verificării din oficiu a respectivelor hotărâri în raport cu art. 3859 alin. (1) și (3) C. proc. pen., se reține că nici una dintre acestea nu sunt incidente în cauza de față.
Așa fiind, Curtea urmează a face aplicarea art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., în sensul respingerii recursului ca nefondat.
Totodată recurentul va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul S.M.I. împotriva deciziei penale nr. 405 din 20 septembrie 2004 a Curții de Apel Ploiești.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 800 000 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 200 000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 decembrie 2004