Nullity of cassation appeal for failure to articulate valid grounds for cassation in a public administration financing dispute

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Judeţul Dolj prin Consiliul Judeţean Dolj, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, anularea în parte a procesului-verbal al Comitetului Director al Administraţiei Fondului pentru Mediu din data de 26 august 2015, a adresei nr. x/12 octombrie 2015, a adresei nr. x/14 octombrie 2015, precum şi a procesului-verbal din data de 22 decembrie 2015 emise de Administraţia Fondului pentru Mediu, ca fiind nelegale, cu consecinţa exonerării de la plata sumei în cuantum de 1.871.458,44 RON şi a altor dobânzi.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 438 din data de 13 octombrie 2016, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată reclamantul Judeţul Dolj prin Consiliul Judeţean Dolj, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu şi, în consecinţă, a dispus anularea punctului 5 din procesul-verbal al Comitetului Director al Administraţiei Fondului pentru Mediu din data de 26 august 2015, în privinţa Consiliului Judeţean Dolj, a adreselor nr. x/12 octombrie 2015 şi nr. y/14 octombrie 2015 emise de Administraţia Fondului pentru Mediu şi a procesului-verbal din 22 decembrie 2015 al Comitetului Director al Administraţiei Fondului pentru Mediu, privind soluţionarea plângerii Consiliului Judeţean Dolj.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 438 din data de 13 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, solicitând casarea acesteia şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii, recurenta a solicitat, mai întâi, recalificarea căii de atac exercitate ca "apel", raportat la dispoziţiile art. 460 C. proc. civ., precum şi la faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la excepţia conexităţii invocată de recurentă, iar acest aspect nu ar putea fi reexaminat de o instanţă de control judiciar decât în apel, potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (2) C. proc. civ.

A mai arătat că a invocat excepţia conexităţii motivat de faptul că a introdus la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a contencios administrativ şi fiscal, o acţiune împotriva Judeţului Dolj prin Consiliul Judeţean Dolj (dosar înregistrat sub nr. x/2016), prin care am solicitat instanţei de judecată să constate intervenţia rezilierii de drept a Contractului de finanţare nerambursabilă nr. 194/N/10 decembrie 2009, obligarea pârâtului la plata sumei de 1.871.458,44 RON, reprezentând 1.603.857,87 RON valoare finanţată şi 267.600,57 RON valoarea aferentă dobânzii legale calculată până la data de 9 octombrie 2015, sumă la care se adaugă dobânda legală pentru suma acordată, calculată la nivelul ratei dobânzii Băncii Naţionale a României, până la data plăţii.

Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 194/N/10 decembrie 2009 prevede la art. 10 pct. 10.2, competenţa teritorială în caz de litigiu între părţi în favoarea instanţei de judecată de drept comun în a cărei rază teritorială îşi are sediul AFM.

Recurenta a evocat circumstanţele încheierii Contractului de finanţare nerambursabilă nr. 194/N/10 decembrie 2009 cu intimatul Judeţul Dolj, precum şi circumstanţele de fapt care au determinat adoptarea procesului-verbal din data de 26 august 2015 al Comitetului Director al Administraţiei Fondului pentru Mediu prin care s-a decis rezilierea contractului şi recuperarea sumelor decontate.

A făcut referire la art. 27 alin. (1) din Ghidul de finanţare aprobat prin Ordinul nr. 1090/2009 şi la pct. 8.4 şi 8.5 din Contractul de finanţare.

1.4. Apărările intimatului

Legal citat, intimatul Judeţul Dolj prin Consiliul Judeţean Dolj a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În ceea ce priveşte recalificarea căii de atac, a arătat că prima instanţă a soluţionat cauza şi a stabilit calea de atac incidentă raportat la dispoziţiile Legii nr. 554/2004 şi la ale art. 97 pct. 1 C. proc. civ.

A mai susţinut că instanţa de fond a analizat excepţia conexităţii, reţinând în mod întemeiat că între cele două cauze nu există o strânsă legătură în sensul art. 139 alin. (1) C. proc. civ.

Intimata a mai învederat că în cuprinsul recursului doar se reiau argumentele utilizate în faţa primei instanţe, necriticându-se Sentinţa atacată şi a mai argumentat, în esenţă, că în mod nelegal a procedat recurenta la imputarea sumelor decontate.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d), art. 488 alin. (1) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., analizând recursul formulat în cauză, constată că excepţia este întemeiată.

Astfel, cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă.

Deşi recurenta-pârâtă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de recurs preia susţinerile din întâmpinarea depusă la fond, privind preponderent aspecte de fapt, fără a se raporta la considerentele hotărârii atacate şi fără a le combate în mod efectiv.

Se observă, astfel, că dezvoltarea motivelor de recurs nu permite analizarea hotărârii recurate din perspectiva niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această neregularitate a cererii de recurs fiind sancţionată cu nulitatea.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind investită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport de dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurenta-pârâtă nu s-a conformat exigenţelor legii şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu împotriva Sentinţei civile nr. 438 din data de 13 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 iunie 2019.

GGC - CL