Tax assessment annulment: appellate stamp duty omission and lapse of interest in suspending enforcement orders
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively annulled the taxpayer's appeal due to failure to pay the mandatory court fee and dismissed the tax authority's appeal as lacking interest, thereby leaving the lower court's judgment dismissing the taxpayer's action as inadmissible in force. The case involved a dispute over the annulment of a tax assessment decision and the suspension of its enforcement, where the Court of Appeal had previously granted the suspension but subsequently rejected the substantive annulment action on grounds of inadmissibility. The court’s decision rested on two decisive legal bases: first, the statutory sanction of nullity for an appeal filed without proof of payment of the 50 RON stamp duty, pursuant to Article 486(2) and (3) of the Civil Procedure Code; second, the loss of legal interest (lack of standing) for the tax authority's appeal against the interim suspension order, as the suspension measure was by law limited to the period until the final resolution of the annulment action, which had already occurred, invoking Article 496(1) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 278 din Legea nr. 207/2015, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ; Tax assessment annulment: appellate stamp duty omission and lapse of interest in suspending enforcement orders: The case involved a dispute over the annulment of a tax assessment decision and the suspension of its enforcement, where the Court of Appeal had previously granted the suspension but subsequently rejected the substantive annulment action on grounds of inadmissibility. The court’s decision rested on two decisive legal bases: first, the statutory sanction of nullity for an appeal filed without proof of payment of the 50 RON stamp duty, pursuant to Article 486(2) and (3) of the Civil Procedure Code; second, the loss of legal interest (lack of standing) for the tax authority's appeal against the interim suspension order, as the suspension measure was by law limited to the period until the final resolution of the annulment action, which had already occurred, invoking Article 496(1) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for annulling the taxpayer's appeal due to the failure to pay the mandatory stamp duty, which constitutes a procedural nullity.
Basis for dismissing the tax authority's appeal as lacking interest, as the underlying procedural basis for the contested interim order had expired.
Full text
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamata SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, şi ulterior şi cu pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, desfiinţarea Deciziei de impunere x/11 februarie 2016 şi anularea obligaţiilor de plată în cuantum de 6.726.636 RON.
Ulterior, reclamanta a formulat cerere de suspendare a executării actului administrativ contestat, în baza art. 278 din Legea nr. 207/2015.
1.2. Hotărârile instanţei de fond
1.2.1. Prin Încheierea din data de 9 noiembrie 2016, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în favoarea căreia şi-a declinat Tribunalul Bistriţa-Năsăud competenţa de soluţionare a cauzei, a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta SC A. SRL şi a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere x/11 februarie 2016 până la pronunţarea instanţei asupra acţiunii în anularea actului.
1.2.2. Prin Sentinţa civilă nr. 398 din 7 decembrie 2016, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia inadmisibilităţii invocate de pârât şi a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal - Decizia de impunere nr. x/11 februarie 2016 şi cerere de suspendare.
1.3. Calea de atac exercitată
1.3.1. Pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud a formulat recurs, în nume propriu şi pentru pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, împotriva încheierii din 9 noiembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, solicitând casarea acesteia şi, în rejudecare: în principal admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei DGRFP Cluj-Napoca, cu respingerea acţiunii faţă de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă; pe fond, respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Recurenta a susţinut că DGRFP nu are calitate procesuală pasivă în speţă, întrucât decizia de impunere a fost emisă de AJFP Bistriţa-Năsăud, care poate sta singură în judecată ca şi pârâtă.
În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării, recurenta a argumentat, în esenţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, întrucât reclamanta nu a motivat cazul bine justificat şi nici paguba iminentă. Aprecierile acesteia referitoare la nelegalitatea actului antamează fondul acţiunii în anulare, iar susţinerile, reţinute de prima instanţă, potrivit cărora punerea în executare a actului administrativ ar avea consecinţe negative supra activităţii reclamantei nu sunt susţinute de nici o probă.
1.3.2. Reclamanta SC A. SRL a declarat recurs împotriva Sentinţei civile nr. 398 din 7 decembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, fără a motiva, însă, cererea.
1.4. Apărările formulate în cauză
Recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud a formulat întâmpinare la recursul declarat de reclamanta SC A. SRL solicitând, în principal, constatarea nulităţii acestuia, întrucât cererea de recurs nu este motivată, şi în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.
2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi
Examinând cererile de recurs, raportat la înscrisurile cauzei şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
2.1. Recursul declarat de reclamanta SC A. SRL este netimbrat.
În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care s-a respins cererea ca inadmisibilă.
Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
Prin citaţiile comunicate recurentei-reclamante la data de 6 februarie 2017, 26 februarie 2019, 18 martie 2019 şi 3 aprilie 2019, conform dovezilor de înmânare aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON, aferentă recursului declarat, obligaţie pe care recurenta-eclamantă nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat şi nici nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.
Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de reclamanta SC A. SRL.
2.2. Recursul declarat de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud în nume propriu şi pentru pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, împotriva Încheierii din 9 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, este lipsit de interes.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
"În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond", iar potrivit art. 15 din aceeaşi lege, "suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă a cauzei."
Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ, solicitată în temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă numai până la data pronunţării unei soluţii definitive asupra acţiunii în anularea acestui act.
În cauză, prin Încheierea din data de 9 noiembrie 2016, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere x/11 februarie 2016 până la pronunţarea instanţei asupra acţiunii în anularea actului.
Ulterior, prin Sentinţa civilă nr. 398 din 7 decembrie 2016, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia inadmisibilităţii invocate de pârât şi a respins ca inadmisibilă acţiunea în anulare formulată de reclamanta Societatea A. SRL, împotriva Deciziei de impunere nr. x/11 februarie 2016.
Recursul formulat de către reclamanta SC A. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 398 din 7 decembrie 2016 este soluţionat prin prezenta decizie, aşa cum s-a arătat anterior.
În condiţiile respingerii definitive a acţiunii în anularea actului administrativ, interesul pârâtei în susţinerea recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a executării actului administrativ nu mai îndeplineşte cerinţa de a fi actual, în sensul art. 33 din C. proc. civ., fiind depăşit termenul până la care hotărârea de admitere a cererii de suspendare putea, conform legii, să îşi producă efectele.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, şi va respinge recursul declarat de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud în nume propriu şi pentru pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 398 din 7 decembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Respinge recursul declarat de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud în nume propriu şi pentru pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca împotriva încheierii din 9 noiembrie 2016, pronunţată de aceeaşi instanţă, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 iunie 2019.
GGC - CL