Lack of current legal interest in challenging discrimination ruling where allegedly discriminatory exam methodologies were abrogated prior to litigation.

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, anularea Hotărârii nr. 192 din 2 martie 2016 emisă de Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi pe cale de consecinţă, să se constate că dispoziţiile art. 73 alin. (1) şi (2) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4799/31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, potrivit art. 2 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; să se constate că dispoziţiile art. 24 alin. (6) şi (7) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4801/31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, potrivit art. 2 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; să fie obligat pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii ce se va pronunţa în prezenta cauză şi sa fie obligaţi pârâţii, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cerere adiţională, reclamanta a solicitat suplimentar, faţă de petitul iniţial formulat, anularea dispoziţiilor art. 73 alin. (1) şi (2) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4799/31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat 2011 şi a dispoziţiilor art. 24 alin. (6) şi (7) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4801/31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010 - 2011.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 198 din data de 28 septembrie 2016, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

A admis excepţia lipsei de obiect a capetelor de cerere privind anularea art. 73 alin. (1) şi (2) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului nr. 4799/31 august 2010 şi anularea art. 24 alin. (6) şi (7) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului nr. 4801/31 august 2010.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A. şi, în consecinţă, a anulat Hotărârea nr. 192/02 martie 2016 emisă de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

A constatat că dispoziţiile art. 73 alin. (1) şi (2) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4799/31 august 2010 şi art. 24 alin. (6) şi (7) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului nr. 4801/31 august 2010 întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare.

A obligat pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice să publice în mass-media un rezumat al prezentei hotărâri.

A obligat pârâţii să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 4568 RON fiecare.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 198 din data de 28 septembrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

1.3.1. Recurentul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a solicitat casarea hotărârii recurate şi, pe fond, respingerea acţiunii formulate de către A. ca neîntemeiată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii, recurentul a argumentat, mai întâi, că intimata-reclamantă nu a făcut dovada, nici în faţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (pe parcursul desfăşurării procedurii administrativ-jurisdicţionale) şi nici în faţa instanţei de fond, a faptului că îndeplineşte condiţiile prevăzute de prevederile art. 28 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, respectiv art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordinul Preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării nr. 144/2008 privind aprobarea Procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor, pentru a fi petentă în faţa C.N.C.D.

A mai susţinut recurentul că presupusa faptă de discriminare sesizată a avut loc în cadrul organizării şi desfăşurării examenului de bacalaureat 2011, iar sesizarea C.N.C.D. a avut loc în luna iulie 2015, cu mult peste termenul legal de 1 an de la data săvârşirii faptei.

În fine, recurentul a argumentat că fapta sesizată nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 pentru a fi calificată ca fiind faptă de discriminare.

În prezenta speţă, din studiul documentelor depuse la dosar precum şi a dispoziţiilor legale incidente, nu s-a putut reţine existenta unui criteriu interzis de lege care să fi stat la baza aplicării presupusului tratament diferenţiat prin aplicarea dispoziţiilor Metodologiei de Organizare şi Desfăşurare a Examenului de Bacalaureat 2011 stabilită prin Ordinul M.E.C.T.S, nr. 4799/31 august 2010 (Procedura de Stabilire a Rezultatelor Finale şi Rezolvarea Contestaţiilor).

Examinând sesizarea, documentele depuse la dosar precum şi dispoziţiile legale incidente, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a reţinut faptul că Metodologia de Organizare şi Desfăşurare a Examenului de Bacalaureat 2011 stabilită prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4744/31 august 2010 (Procedura de Stabilire a Rezultatelor Finale şi Rezolvarea Contestaţiilor) respectă prevederile legale în vigoare cu privire la asigurarea accesului la educaţie în sensul în care presupusul tratament diferenţiat aplicat elevilor prin modalitatea de soluţionare a contestaţiilor nu are ca efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, aşa cum în mod eronat, a reţinut instanţa de fond.

Justificarea obiectivă potrivit căreia modificarea notei iniţiale, după contestaţii, se realizează în cazul unei diferenţe de cel puţin 0.50 puncte, este în litera şi spiritul sistemului de notare românesc, bazat pe scara numerică de la 1 la 10, valoarea de 0.50 constituind o valoare consacrată din punct de vedere decimologic, apreciată drept normă optimă, pentru a permite modificarea unor situaţii iniţiale de evaluare şi notare.

Recurentul a mai susţinut că presupusa situaţie de discriminare sesizata Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării de petenta A. Oradea, creată de aplicarea prevederilor art. 73 alin. (1) şi (2) din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4799/31 august 2010, respectiv art. 24 alin. (6) şi (7) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4801/31 august 2010. a luat sfârşit odată eu emiterea Ordinului nr. 5070/31 august 2016, respectiv a Ordinului nr. 5071/31 august 2016). Astfel, în lumina noii situaţii, solicitarea de anulare a Hotărârii C.N.C.D. nr. 192/02 martie 2016 apare ca fiind lipsită de obiect.

Recurentul a mai criticat obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, susţinând că nu este culpabil de declanşarea procesului, criticând şi cuantumul acestora.

1.3.2. La rândul său, recurentul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a solicitat casarea hotărârii recurate, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., şi, în rejudecare, să se constate că dispoziţiile art. 73 alin. (1) şi (2) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4799/31 august 2010 şi art. 24 alin. (6) şi (7) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4801/31 august 2010 nu întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare.

A criticat, mai întâi, faptul că instanţa de fond a respins fără să motiveze excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, arătând că reclamanta nu solicită anularea sau emiterea, de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a vreunui act administrativ, ci solicită să se anuleze Hotărârea nr. 192/02 martie 2016, emisă de Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Instanţa de fond nu s-a bazat pe nici o justificare obiectivă şi rezonabilă, atunci când a anulat Hotărârea nr. 192/02 martie 2016 şi a decis ca între elevii care participă la examenul naţional de bacalaureat şi evaluare naţională se creează o diferenţă de tratament ca urmare a admiterii unei contestaţii iar acesta are drept efect restrângerea dreptului la educaţie.

A argumentat, în esenţă, că, în raport cu formulările metodologiilor în discuţie, criteriile care au stabilit posibilităţile de modificare a notelor iniţiale, pentru fiecare din cele două situaţii, nu pot fi considerate arbitrare, sunt criterii definite şi justificate de un scop legitim, respectiv, acordarea şi exercitarea dreptului integral la contestaţie pentru toate categoriile de elevi. De asemenea, nu a avut loc o restrângere "a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale sau drepturilor recunoscute de lege" precum şi, sub nici o formă, o "restrângere a dreptului la educaţie".

1.4. Apărările intimatei

Legal citată, intimata A. a formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin care a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.

În ceea ce priveşte critica referitoare la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (2) din O.G, nr. 137/2000 şi art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordinul Preşedintelui CNCD nr. 144/2008, intimata a susţinut că recurentul îşi invocă practic propria neglijenţă de a fi omis să verifice dacă intimata deţinea calitate în formularea petiţiei în faţa CNCD. Aşa cum se poate observa din hotărârea Colegiului director al CNCD nr. 192/2 martie 2016, în procedura administrativ - jurisdicţională desfăşurată în faţa autorităţii recurente nu s-a pus în niciun moment în discuţie lipsa calităţii procesuale active a intimatei, acest aspect fiind invocat pentru prima dată în această etapă procesuală.

În măsura în care ar fi considerat că petiţia intimatei este tardiv formulată, Colegiul director al CNCD putea ridica din oficiu excepţia tardivităţii în conformitate cu prevederile art. 22 - 23 din Anexa la Ordinul nr. 144/2008, dar acest lucru nu s-a întâmplat. De altfel, este lipsit de relevanţă faptul că normele metodologice discriminatorii au fost emise în anul 2010, în condiţiile în care au fost menţinute pentru toate examenele organizate în anii 2011 - 2016. Tratamentul discriminator a fost aplicat în fiecare sesiune anuală a examenelor de bacalaureat şi evaluare naţională, astfel că termenul de "un an de la data săvârşirii faptei" putea fi calculat de la momentul soluţionării contestaţiilor în baza metodologiei discriminatorii în cadrul oricărei sesiuni de examinare.

Intimata a mai argumentat că în mod corect a făcut instanţa de fond aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000.

Chiar dacă metodologia care a fost în vigoare la momentul la care CNCD a fost sesizat şi a soluţionat petiţia a fost ulterior abrogată, hotărârea Colegiului Director al CNCD care constată că respectivele dispoziţii nu sunt discriminatorii este şi rămâne nelegală, aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, astfel că există interes în anularea acesteia.

Intimata a mai argumentat că, dat fiind faptul că prima instanţă a admis acţiunea sa în contradictoriu cu CNCD şi a dispus anularea hotărârii acestuia din urmă, Curtea de Apel Oradea a procedat în mod corect şi legal când a dispus obligarea CNCD, în calitate de parte care a pierdut procesul, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor de faţă

Examinând Sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, Înalta Curte constată următoarele:

2.1. Referitor la recursul formulat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (în prezent Ministerul Educaţiei Naţionale).

În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Prin citaţia comunicată recurentului-pârât la data de 27 mai 2019, conform dovezii de înmânare aflată la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat, obligaţie pe care recurentul-pârât nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat şi nici nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale.

2.2. Cu privire la recursul formulat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Acest recurs este fondat, prin prisma unei prime critici a recurentului, referitoare la lipsa de interes a reclamantei în susţinerea cererii, care se impune a fi analizată cu prioritate şi care face de prisos analizarea celorlalte motive de recurs.

În prezenta speţă, intimata-reclamantă A. a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ Hotărârea nr. 192/2 martie 2016, pronunţată de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin care s-a soluţionat petiţia reclamantei privind constatarea caracterului discriminator al dispoziţiilor art. 73 alin. (1) şi (2) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4799/31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat şi al dispoziţiilor art. 24 alin. (6) şi (7) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4801/31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, constatându-se că aspectele sesizate nu întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare conform art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000.

Ulterior intimata-reclamantă a solicitat suplimentar, faţă de petitul iniţial formulat, anularea dispoziţiilor art. 73 alin. (1) şi (2) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4799/31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat 2011 şi a dispoziţiilor art. 24 alin. (6) şi (7) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4801/31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010 - 2011.

Acest ultim capăt de cerere a fost respins, iar soluţia nu a fost recurată.

Revenind la petitul admis şi care face obiectul recursului în cauza de faţă, Înalta Curte reţine că activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes legitim, personal, născut şi actual, reprezentând folosul material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu soluţionarea unei cereri.

Existenţa interesului persoanei care formulează cererea este o condiţie peremptorie care se analizează prealabil chestiunilor de drept deduse judecăţii, lipsa interesului împiedicând examinarea pe fond a pretenţiilor deduse judecăţii.

În speţă, intimata-reclamantă nu a făcut dovada interesului, a folosului practic pe care l-ar obţine prin anularea hotărârii contestate, întrucât faptele reclamate, respectiv utilizarea metodologiilor adoptate prin cele două ordine emise de MECTS pentru soluţionarea contestaţiilor în cadrul examenelor de bacalaureat şi evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a, au încetat prin adoptarea Ordinelor MECTS nr. 5070/2016 şi 5071/2016.

Astfel, se constată că, la data sesizării instanţei de contencios administrativ, Ordinul MECTS nr. 4799/31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat şi Ordinul MECTS nr. 4801/31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a fuseseră abrogate prin Ordinul MECTS nr. 5070/31 august 2016, respectiv Ordinul MECTS nr. 5071/31 august 2016, în cuprinsul cărora nu se mai regăsesc prevederile din art. 73 alin. (1) şi (2) din Anexa nr. 2 la Ordinul MECTS nr. 4799/31 august 2010, respectiv dispoziţiile art. 24 alin. (6) şi (7) din Anexa nr. 2 la Ordinul MECTS nr. 4801/31 august 2010.

De asemenea, trebuie să se ţină seama de faptul că reclamanta nu a sesizat CNCD în calitate de persoană discriminată, ci în calitate de organizaţie non-guvernamentală, implicată în procesul educaţional.

Pe cale de consecinţă, odată cu abrogarea prevederilor ordinelor considerate discriminatorii nu mai subzistă interesul persoanei juridice de drept privat de a cere anularea Hotărârii CNCD, pentru că o soluţie favorabilă pe fondul cererii de anulare nu ar mai produce nici un efect practic pentru reclamanta din cauza de faţă.

Dovadă în acest sens sunt şi susţinerile intimatei-reclamante din întâmpinarea la recursul formulat de CNCD. Astfel, intimata susţine că "generaţii de candidaţi care au susţinut cele două examene naţionale în perioada 2011 - 2016 au fost supuşi unui tratament discriminatoriu ca urmare a aplicării metodologiei criticate, or aceştia au în continuare interesul şi posibilitatea legală de a obţine repararea prejudiciului suferit". Rezultă astfel că aceasta nu indică un interes propriu, care să justifice demersul judiciar.

În aceste condiţii, constatând demersul judiciar al reclamantei lipsit de interes, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (2), Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, va casa Sentinţa civilă nr. 198 din data de 28 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi, rejudecând cauza, va respinge acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca lipsită de interes.

Dat fiind obiectul cererii, anume anularea Hotărârii CNCD nr. 192/02 martie 2016, Ministerul Educaţiei Naţionale fiind autoritatea publică reclamată pentru faptele de discriminare invocate, se constată, raportat la art. 59-60 C. proc. civ., că prin natura raportului juridic, efectele hotărârii de casare se întind şi asupra recurentului-pârât MEN, al cărui recurs a fost anulat. Astfel, casarea priveşte partea din dispozitivul hotărârii recurate prin care a fost admisă în parte cererea, a fost anulată Hotărârea nr. 192/2 martie 2016 emisă de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat întrunirea elementelor constitutive ale faptei de discriminare şi subsecvent a fost obligat pârâtul MEN să publice în mass-media un rezumat al hotărârii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva Sentinţei civile nr. 198 din data de 28 septembrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva aceleiaşi Sentinţe.

Casează Sentinţa recurată şi, rejudecând cauza:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A., ca lipsită de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 iunie 2019.

GGC - CL