Validity of European Arrest Warrant and necessity of provisional arrest for organized human trafficking and money laundering
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the requested individual, thereby upholding the Court of Appeal of Galați's decision to execute a European Arrest Warrant (EAW) issued by French judicial authorities and maintaining the provisional arrest order for surrender. The dispute centered on the validity of the EAW issued for offenses including organized group prostitution, human trafficking, and money laundering, with the appellant challenging the warrant's content regarding the description of the accusation and seeking replacement of the precautionary measure with a lesser one. The court determined that the EAW satisfied the formal and substantive requirements under Art. 84, 86, and 87 of Law No. 302/2004, confirmed the dual criminality or exemption thereof under Art. 97 of the same law, found no mandatory or optional grounds for refusal under Art. 98-99, and affirmed that the severity of the charges and risk of evasion justified the provisional arrest over alternative measures, in accordance with the principles of mutual trust and recognition under Framework Decision 2002/584/JHA.
Legislator headnote
AI generatedart. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, art. 275 alin. (3) C. proc. pen, art. 367 alin. (1) C. pen, art. 77 lit. a) C. pen, art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen; Validity of European Arrest Warrant and necessity of provisional arrest for organized human trafficking and money laundering: The dispute centered on the validity of the EAW issued for offenses including organized group prostitution, human trafficking, and money laundering, with the appellant challenging the warrant's content regarding the description of the accusation and seeking replacement of the precautionary measure with a lesser one. The court determined that the EAW satisfied the formal and substantive requirements under Art. 84, 86, and 87 of Law No. 302/2004, confirmed the dual criminality or exemption thereof under Art. 97 of the same law, found no mandatory or optional grounds for refusal under Art. 98-99, and affirmed that the severity of the charges and risk of evasion justified the provisional arrest over alternative measures, in accordance with the principles of mutual trust and recognition under Framework Decision 2002/584/JHA.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for ordering the appellant to pay the sum of 200 RON as judicial costs to the state.
Basis for determining that the partial honorarium of 78 RON for the ex officio defense counsel is to be paid from the Ministry of Justice fund.
Full text
Asupra cauzei penale de faţă;
În baza actelor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 162/F din 14 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori în temeiul art. 15 din Decizia-Cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul european de arestare şi procedura de predare între statele membre ale Uniunii Europene şi art. 109 alin. (1) referire la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, a fost admisă cererea autorităţilor judiciare din Franţa şi s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis de Parchetul de pe lângă Jurisdicţia Inter-Regională Specializată (JIRS) din Nancy - Franţa la data de 13 octombrie 2020 pe numele persoanei solicitate A., în dosarul de referinţă nr. x.
S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Franţa.
În baza art. 12 din Decizia-Cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene şi art. 103 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 302/2004, cu modificările şi completările ulterioare, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, de la data de 14 octombrie 2020 şi până la data de 12 noiembrie 2020, inclusiv.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea 302/2004 s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare provizorie, în baza prezentei sentinţe.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută provizoriu pentru 24 de ore, în perioada 13 octombrie 2020, ora 17:50 - 14 octombrie 2020, ora 17:50 (în baza Ordonanţei nr. 42 din 13 octombrie 2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi).
S-a solicitat autorităţii judiciare din Franţa respectarea garanţiilor prevăzute în art. 5 din Decizia Cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 - 2002/584/JAI, precum şi în art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
S-a luat act că persoana solicitată A. nu a renunţat la regula specialităţii.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut următoarele:
La data de 13 octombrie 2020 autorităţile judiciare franceze, respectiv Parchetul de pe lângă Jurisdicţia Inter-Regională Specializată (JIRS) din Nancy - Franţa, au emis mandatul european de arestare pe numele persoanei solicitate A. ce a avut la bază mandatul naţional de arestare emis la data de 22 mai 2020 de Judecătorul de Instrucţie de la Tribunalul Judiciar din Nancy - Franţa în dosarul de referinţă x.
Mandatul european de arestare a fost emis de către autorităţile judiciare franceze, pe numele persoanei solicitate A., în vederea efectuării de cercetări pentru comiterea infracţiunilor de: proxenetism săvârşit în cadrul unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 225-8, art. 225-7, art. 225-5, art. 132-71, din C. pen. francez şi sancţionată de art. 225-8, 225-20, art. 225-21, art. 225-24, art. 225-25, art. 131-26-2, din C. pen. francez; comerţ cu fiinţe umane săvârşită în cadrul unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 225-4-3, art. 225-4-1, art. 132-71, din C. pen. francez şi sancţionată de art. 225-4-3, art. 225-20, art. 225-21, art. 225-24, art. 225-25, art. 131-26-2, din C. pen. francez; participarea la o asociere de infractori întemeiată cu scopul pregătirii unei crime, prevăzută de art. 450-1 alin. (1), alin. (2), din C. pen. francez şi sancţionată de art. 450-1 alin. (2), 450-3, art. 450-5, din C. pen. francez; participarea la o asociere de infractori, întemeiată cu scopul pregătirii unui delict ce se pedepseşte cu 10 ani închisoare, prevăzută de art. 450-1 alin. (1), alin. (2), din C. pen. francez şi sancţionată de art. 450-1 alin. (2), 450-3, art. 450-5, din C. pen. francez; spălarea sub formă calificată a produselor unei infracţiuni: contribuţia săvârşită în cadrul unui grup infracţional organizat la o operaţiune de plasare, de ascundere sau de conversiune a produsului unui delict, prevăzută de art. 324-2, P.2, art. 324-1 alin. (2), art. 324-1-1, art. 132-71, din C. pen. francez şi sancţionată de art. 324-2 alin. (1), art. 324-3, art. 324-7, art. 324-8, din C. pen. francez.
În fapt, autorităţile judiciare din Franţa au reţinut că faţă de persoana solicitată există suspiciunea rezonabilă că a organizat şi supravegheat, răspunzând la apelurile clienţilor, activităţi de prostituţie desfăşurate în cadrul unei reţele de prostituţie, coordonată de mai mulţi proxeneţi care au acţionat, prin intermediul anunţurilor de pe internet, în perioada 1 octombrie 2017 - 30 septembrie 2019, pe teritoriul Franţei, precum şi al Marelui Ducat de Luxemburg.
Infracţiunile comise de persoana solicitată A. au corespondent în legea penală română în infracţiunea de constituirea unui grup organizat infracţional prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani; trafic de persoane prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani; proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (2) C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
Verificând mandatul european de arestare, Curtea a constatat că acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, republicată, în sensul că mandatul european de arestare a fost emis de o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, respectiv Parchetul de pe lângă Jurisdicţia Inter-Regională Specializată (JIRS) din Nancy - Franţa, în vederea efectuării de cercetări penale pentru infracţiunile arătate mai sus, precum şi condiţiile de conţinut şi formă prevăzute de art. 87 din aceeaşi lege.
De asemenea, s-a constatat că unele dintre infracţiunile reţinute în sarcina persoanei solicitate sunt prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 1 (infracţiunea de constituirea unui grup organizat infracţional, trafic de persoane) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, nefiind necesară verificarea condiţiei dublei incriminări, dar şi de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv sunt fapte incriminate şi în legislaţia penală română, respectiv în infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (2) C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
Din actele dosarului rezultă că nu există niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 99 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 300/2013, neexistând date că persoana solicitată ar fi fost judecată definitiv pentru aceeaşi faptă în alt stat membru, în România ori într-un stat terţ, infracţiunea nu este acoperită de amnistie, persoana solicitată răspunde penal din punct de vedere al vârstei (are 30 de ani), fapta nu este comisă pe teritoriul României iar legea naţională permite urmărirea acesteia, răspunderea penală nu s-a prescris, nu există date că autorităţile judiciare române ar fi decis o soluţie de neurmărire penală, şi, prin urmare, cererea formulată de autorităţile judiciare franceze, de punere în executare a mandatului european de arestare, este pe deplin justificată.
De asemenea, s-a constatat că persoana solicitată a precizat că nu renunţă la regula specialităţii prevăzută în art. 117 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, situaţie în care predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare franceze va fi condiţionată de faptul că aceasta nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării.
Totodată, s-a apreciat că cererea persoanei solicitate A. de a se amâna predarea pentru a-şi rezolva anumite probleme familiale, este nefondată.
Potrivit art. 112 în referire la art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, predarea poate fi amânată atunci când din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecinţe grave pentru persoana extrădată sau familia acesteia. În acest caz, predarea poate fi amânată cel mult 3 luni şi numai o singură dată.
Astfel, motivele personale şi familiale invocate de persoana solicitată nu atrag nici incidenţa prevederilor legale de mai sus, deoarece, în concret, problemele existente în familia persoanei solicitate, nu pot echivala cu "împrejurări speciale" care ar produce "consecinţe grave" şi care ar putea fi remediate pe acea perioadă de 3 luni, pentru care s-ar putea dispune amânarea predării, ci sunt de durată.
Cu privire la arestarea provizorie s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 223 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina persoanei solicitate sunt de 5 ani închisoare sau mai mari şi, având în vedere natura şi urmările faptelor reţinute în sarcina acesteia, privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări pericol pentru ordinea publică şi pentru a se asigura predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare franceze.
Împotriva Sentinţei penale nr. 162/F din 14 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori persoana A. a formulat contestaţie.
Persoana solicitată prin apărători aleşi a criticat conţinutul mandatul european de arestare susţinând că acesta nu întruneşte condiţiile cerute de lege, nefiind descrisă acuzaţia adusă, dată, oră şi loc de comitere, solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei şi respingerea solicitării de predare a persoanei solicitate către autorităţile franceze.
Referitor la măsura arestării, a solicitat înlocuirea acesteia cu măsura preventivă a controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune sau arestului la domiciliu conform dispoziţiilor art. 211 - 222 din C. proc. pen.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A., cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte, apreciază contestaţia ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală (republicată), mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
Raţiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanţia că infractorii nu se pot sustrage justiţiei, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în faţa justiţiei statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.
În considerarea acestor principii, Curtea de Apel Galaţi a constatat îndeplinite condiţiile de validitate şi condiţiile de fond pentru emiterea şi executarea mandatului european de arestare.
Contrar susţinerilor apărării, mandatul european de arestare emis de Parchetul de pe lângă Jurisdicţia Inter-Regională Specializată (JIRS) din Nancy - Franţa la data de 13 octombrie 2020 în dosarul de referinţă nr. x pe numele persoanei solicitate A. ce a avut la bază mandatul naţional de arestare emis la data de 22 mai 2020 de Judecătorul de Instrucţie de la Tribunalul Judiciar din Nancy - Franţa în dosarul de referinţă x, are forma şi conţinutul prevăzute la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, respectiv: identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate; denumirea, adresa, numerele de telefon şi fax, precum şi adresa de e-mail ale autorităţii judiciare emitente; decizia pe care se întemeiază mandatul european de arestare, descrierea circumstanţelor în care s-au comis infracţiunile, natura şi încadrarea juridică a infracţiunilor.
Totodată, mandatul european de arestare este întocmit în conformitate cu formularul din anexa 1 a Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
De asemenea, se constată că nu au fost formulate obiecţii privind identitatea persoanei solicitate iar din actele dosarului nu rezultă existenţa vreunuia dintre motivele obligatorii de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzute de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
Raportat la infracţiunile de săvârşirea cărora este acuzată persoana solicitată, în acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că unele dintre acestea sunt prevăzute art. 97 alin. (1) pct. 1 (infracţiunea de constituirea unui grup organizat infracţional, trafic de persoane) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, astfel nefiind necesară verificarea condiţiei dublei incriminări, dar şi de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv sunt fapte incriminate şi în legislaţia penală română, respectiv în infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (2) C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
Totodată persoana solicitată a fost audiată de curtea de apel ocazie cu care, i-au fost aduse la cunoştinţă conţinutul mandatului european de arestare emis pe numele său, posibilitatea de a consimţi la predarea către autoritatea judiciară emitentă, conţinutul regulii specialităţii şi i s-au pus în vedere caracterul irevocabil al consimţământului dat şi caracterul definitiv al hotărârii de predare în baza consimţământului.
În declaraţia dată, aceasta, în mod neechivoc, a arătat că nu are obiecţiuni cu privire la identitate şi că nu este de acord sa fie predată autorităţii judiciare emitente a mandatului european de arestare, persoana solicitată a declarat că a înţeles efectele consimţământului la predare, conţinutul regulii specialităţii şi că nu renunţă la efectele acestei reguli.
Circumstanţele personale invocate de persoana solicitată nu pot constituii motiv opţional de refuz al executării mandatului european de arestare.
Aşadar, respingerea cererii de executare a unui mandat european de arestare pentru acest motiv ar trebuie să aibă la bază împrejurări speciale care să justifice un astfel de refuz. Or, în cauză nu s-a făcut dovada existenţei unor astfel de împrejurări.
În consecinţă, Înalta Curte constată că sentinţa contestată este legală şi temeinică, în cauză fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală privind executarea mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare franceze, nefiind incident niciunul din motivele obligatorii sau opţionale de refuz al executării.
Totodată, opţiunea instanţei pentru luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării către autorităţile din Franţa, iar nu a unei alte măsuri mai blânde, a fost determinată de caracterul urgent şi de necesitatea împiedicării sustragerii persoanei solicitate procedurilor judiciare în curs în stadiul emitent, faţă de circumstanţele concrete ale cauzei şi în lipsa unor elemente concrete, în raport, cu care să se aprecieze că o măsură mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului pentru care a fost dispusă.
Faţă de natura infracţiunilor menţionate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, având în vedere durata pedepsei privative de libertate care se poate aplica pentru infracţiunile pentru care este cercetată persoana solicitată, Înalta Curte apreciază că punerea în executare a mandatului european de arestare cu consecinţa arestării şi predării persoanei solicitate către autorităţile judiciare franceze este pe deplin justificată.
Aşadar, se consideră, contrar concluziilor apărării, că nu se justifică înlocuirea măsurii arestării provizorii cu o altă măsură preventivă cum e cea a arestului la domiciliu, controlului judiciar, sau controlului judiciar pe cauţiune faţă de scopul legitim urmărit prin dispunerea măsurii, respectiv buna desfăşurare a procedurilor judiciare.
Înalta Curtea reţine aşadar că sunt îndeplinite condiţiile privind predarea persoanei solicitate, că nu este incident niciunul dintre motivele de refuz de executare şi, ţinând seama de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea executării mandatului european de arestare, în virtutea principiului recunoaşterii reciproce a deciziilor judiciare şi a încrederii reciproce între autorităţi judiciare pe care se fundamentează instituţia mandatului european de arestare, constată că în cauză sunt îndeplinite dispoziţiile Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 162/F din 14 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. contestatorul va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 78 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 162/F din 14 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 78 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 noiembrie 2020.
GGC - CL