Challenge against final appeal ruling dismissed as inadmissible; conviction for disrupting court session stands.

Deliberând asupra căii de atac declarată de apelantul A. împotriva Deciziei penale nr. 705 din data de 1 august 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 705 din data de 1 august 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016, în baza art. 421 alin. (1) lit. a) teza I din C. proc. pen., s-a respins, ca tardiv, apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 176 din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Suceava.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul apelant A. la plata către stat a sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 176 din data de 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Suceava, în baza art. 386 din C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului A. din "încălcarea solemnităţii şedinţei" în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 278 din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de "încălcarea solemnităţii şedinţei" în stare de pluralitate intermediară, prev. de art. 278 din C. pen., cu aplic. art. 44 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 278 din C. pen., cu aplic. art. 44 alin. (1) din C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "încălcarea solemnităţii şedinţei".

În baza art. 44 alin. (2) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. a fost contopită pedeapsa aplicată inculpatului A. în cauză cu pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 213/2010 a Tribunalului Botoşani şi s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 10 zile închisoare, formată din pedeapsa principală de 10 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime, respectiv 10 zile. În baza art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată de la 15 decembrie 2009 la zi.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 400 RON în faza de urmărire penală. În baza art. 274 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu au rămas în sarcina statului şi s-au avansat din fondul Ministerului Justiţiei în fondul Baroului Suceava, respectiv suma de 260 RON reprezentând onorariul avocatului desemnat în cursul urmăririi penale şi 520 RON reprezentând onorariul avocatului desemnat în cursul camerei preliminare şi al judecăţii în primă instanţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2014 din data 25 iulie 2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de "încălcarea solemnităţii şedinţei", prev. şi ped. de art. 278 din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 22 august 2016, sub nr. x/2016, instanţa de fond reţinând următoarele:

În cadrul şedinţei publice din data de 3 decembrie 2014, la Tribunalului Suceava inculpatul deţinut A. se afla în boxa deţinuţilor pentru judecarea propriilor contestaţii la executare formulate în dosarele x/2014 şi y/2014. În timpul judecării cauzei cu nr. x/2014 privindu-l pe contestatorul B. inculpatul a adresat cuvinte obscene şi injurii la adresa preşedintelui de complet C., de natură să perturbe activitatea instanţei, fapt ce a determinat evacuarea acestuia din sala de judecată de către personalul Penitenciarului Iaşi care asigura în acea zi escorta deţinuţilor.

Prin declaraţia dată în cursul urmăririi penale, inculpatul A. nu a recunoscut fapta comisă şi a arătat că era supărat ca urmare a atitudinii preşedintelui de complet care obişnuieşte să aplice amenzi judiciare contestatorilor, lucru pe care l-ar fi făcut şi în cadrul acelei şedinţe de judecată. În consecinţă, i-ar fi reproşat preşedintelui de complet că are plăcerea de a instiga condamnaţii, pentru a avea motiv de a-i sancţiona ulterior cu amendă judiciară.

S-a reţinut că susţinerile inculpatului cu privire la cuvintele adresate sunt în mod evident contrazise de probatoriul administrat, din înregistrarea şedinţei de judecată şi transcrierea acesteia rezultând utilizarea unui limbaj deosebit de agresiv şi injurios. De asemenea, deşi din conţinutul Sentinţei penale nr. 281 din data de 3 decembrie 2014 a Tribunalului Suceava rezultă că într-adevăr reacţia inculpatului a fost precedată de dispoziţia preşedintei completului de a-l amendat pe contestatorul B., instanţa reţinând că aplicarea de amenzi este o prerogativă prevăzută de lege, dispoziţia judecătoarei a fost întemeiată în drept şi, în orice caz, cel amendat are posibilitatea de a solicita anularea sau reducerea amenzii aplicate, cerere ce se soluţionează de un alt judecător/complet. În consecinţă, atitudinea inculpatului nu poate avea niciun fel de justificare, limbajul folosit fiind inadmisibil pentru o sală de judecată.

Referitor la consecinţele manifestării jignitoare şi obscene a inculpatului, instanţa a reţinut că s-a produs într-adevăr o perturbare a activităţii instanţei care a constat pe de o parte, în întreruperea desfăşurării normale a judecăţii în cauza x/86/2014 a Tribunalului Suceava, cât şi în amânarea judecăţii cauzelor inculpatului, dosar x/206/2014 şi y/86/2014 ale Tribunalului Suceava întrucât prezenţa sa nu a mai putut fi asigurată de către garda Penitenciarului, din cauza atitudinii sale agresive.

În consecinţă, s-a constatat că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de încălcarea solemnităţii şedinţei, prev. de art. 278 din C. pen.

Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către Parchet, instanţa de fond a reţinut că aceasta este întemeiată, întrucât nu sunt incidente dispoziţiile art. 41 alin. (1) din C. pen. referitoare la starea de recidivă în condiţiile în care maximul special al pedepsei pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este de 3 luni închisoare, nefiind astfel îndeplinită cerinţa legii cu privire la cel de-al doilea termen al recidivei. În consecinţă, aşa cum a invocat şi reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, s-a reţinut săvârşirea faptei în stare de pluralitate intermediară conform art. 44 alin. (1) din C. pen..

La stabilirea şi individualizarea pedepsei aplicate inculpatului A., instanţa de fond a avut în vedere circumstanţele generale de individualizare aşa cum sunt enunţate de dispoziţiile art. 74 din C. pen., reţinând gravitatea faptei, existenţa antecedentelor penale, atitudinea nesinceră în cursul procesului penal şi conţinutul deosebit de agresiv şi injurios al limbajului utilizat.

Împotriva Sentinţei penale nr. 176 din 12 aprilie 2018 a formulat apel inculpatul A. susţinând că mandatul de 10 ani nu există şi nu corespunde cu adevărul.

Curtea a constatat că apelul a fost declarat după expirarea termenului prevăzut de lege, iar întârzierea nu a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare pentru a se da curs prevederilor art. 411 alin. (1) din C. proc. pen.

Astfel, s-a reţinut că deşi inculpatul apelant A. a primit copia minutei Sentinţei penale nr. 176/2018 pronunţată de Judecătoria Suceava la datele de 16 aprilie 2018 şi respectiv 18 aprilie 2018, semnând, în calitate de destinatar, de luare la cunoştinţă, astfel cum rezultă din dovezile de primire existente la dosar fond, a declarat apel de abia la data de 9 mai 2018 (conform ştampilei de pe plicul de expediţie aflat la dosar apel).

Potrivit disp. art. 410 alin. (1) din C. proc. pen., pentru procuror, persoana vătămată şi părţi, termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel şi curge de la data comunicării copiei minutei.

S-a reţinut că în cazul de faţă, inculpatul primind copia minutei Sentinţei penale nr. 176 din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Suceava, la data de 16 aprilie 2018, şi promovând calea de atac a apelului la 9 mai 2018, a depăşit termenul de 10 zile prevăzut de textul de lege anterior menţionat.

Susţinerea apelantului în sensul că apelul său este în termen întrucât el nu a semnat dovezile de primire existente la dosarul cauzei de la dosar instanţă de fond şi că a promovat apel după ce a primit mandatul de executare a pedepsei s-a apreciat că nu prezintă nicio relevanţă juridică în condiţiile în care, aşa cum s-a precizat anterior, termenul de apel curge de la data când persoana condamnată a primit extrasul sentinţei penale atacate.

Curtea a reţinut că dovada de primire completată de către personalul unităţii de penitenciar reprezintă un act oficial, iar aspectele menţionate în conţinutul acestui act reflectă adevărul, până la înscrierea în fals. Or, potrivit dovezii de primire, inculpatul apelant a primit extrasul Sentinţei penale nr. 176/2018 a Judecătoriei Suceava la data de 16 aprilie 2018 (copia trimisă prin fax) iar la data de 18 aprilie 2018 (exemplarul original trimis de instanţa de fond).

Pentru aceste motive, Curtea, constatând că termenul de apel prevăzut de art. 411 alin. (1) din C. proc. pen. a fost încălcat, nefiind identificată nicio cauză temeinică de împiedicare a formulării apelului în termen, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen. a respins, ca tardiv, apelul formulat de către inculpatul apelant A. împotriva Sentinţei penale nr. 176 din data de 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Suceava.

Având în vedere faptul că apelul a fost formulat cu încălcarea termenului de 10 zile prevăzut de art. 411 din C. proc. pen., instanţa de control judiciar a reţinut că nu va mai analiza criticile formulate de inculpatul apelant A. care vizează fondul cauzei.

Împotriva Deciziei penale nr. 705 din data de 1 august 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016, a formulat cale de atac contestatorul A..

Dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a fost înregistrat pe rolul secţiei Penale la data de 12 octombrie 2020, fiind fixat termen de judecată la data de 3 noiembrie 2020, cu citarea contestatorului, prin videoconferinţă.

Examinând prezenta cale de atac, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

În materia contestaţiei, reglementată în Titlul III, Cap. III din C. proc. pen., art. 4251 alin. (1) prevede următoarele: calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

Obiectul prezentei cauze îl constituie calea de atac formulată împotriva Decizia penală nr. 705 din data de 1 august 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016, prin care a fost respins, ca tardiv, apelul formulat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 176 din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Suceava.

Potrivit art. 4251 alin. (1) din C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel. De asemenea, potrivit art. 408 din C. proc. pen. cu denumirea "Hotărârile supuse apelului - (1) Sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel. (2) Încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentinţa, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel. (3) Apelul declarat împotriva sentinţei se socoteşte făcut şi împotriva încheierilor."

Se reţine că, în speţă, contestatorul A. a formulat contestaţie/cale de atac împotriva Deciziei definitive nr. 705 din data de 1 august 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori Suceava, prin care s-a dispus, respingerea ca tardiv a apelului formulat.

Înalta Curte aminteşte că în procesul penal, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pot fi exercitate în condiţiile strict prevăzute de normele de procedură. Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor. Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Prin urmare, în condiţiile în care petentului nu îi este recunoscută calea de atac împotriva Deciziei penale nr. 705 din data de 1 august 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016, întrucât este o hotărâre definitivă, legiuitorul neprevăzând cale de atac împotriva deciziei pronunţate în apel, rezultă că prezenta cale de atac este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de apelantul A. împotriva Deciziei penale nr. 705 din data de 1 august 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul petent la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul apelant A., în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de apelantul A. împotriva Deciziei penale nr. 705 din data de 1 august 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016.

Obligă contestatorul-apelant la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul apelant A., în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 3 noiembrie 2020.

GGC - CL