Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 93/2020 AI generated

Appeal withdrawn over refused constitutionality referral; appellant liable for 200 RON costs.

Case Number Decizia nr. 93/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome struck_off
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The Romanian High Court of Cassation and Justice (panel of 5 judges) took formal note of the withdrawal of the appeal filed against the ruling refusing to refer a constitutionality exception to the Constitutional Court; consequently, the appeal is dismissed as withdrawn, the appellant is ordered to pay 200 RON in judicial costs to the state, and the court-appointed counsel's fee of 80 RON remains borne by the state. The underlying dispute concerned a criminal defendant's challenge to the composition of panels at the High Court, arguing that the provisions of art. 52(1) of Law No. 304/2004 (regulating panel composition for lower courts, not the High Court) were unconstitutional for lacking a random assignment procedure for 3-judge panels; the prior instance had rejected the referral request as inadmissible for lacking a connection to the case. The decisive legal basis is the principle of availability under the Code of Criminal Procedure, specifically art. 415(1) C. proc. pen., which allows a party to withdraw an appeal until the close of debates, and art. 275(2) and (6) C. proc. pen. on costs, rendering the withdrawal dispositive of the proceedings.

Legislator headnote

AI generated

art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, art. 415 alin. (1) C. proc. pen, art. 415 C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen, art. 275 alin. (6) C. proc. pen; Appeal withdrawn over refused constitutionality referral; appellant liable for 200 RON costs: The underlying dispute concerned a criminal defendant's challenge to the composition of panels at the High Court, arguing that the provisions of art. 52(1) of Law No. 304/2004 (regulating panel composition for lower courts, not the High Court) were unconstitutional for lacking a random assignment procedure for 3-judge panels; the prior instance had rejected the referral request as inadmissible for lacking a connection to the case. The decisive legal basis is the principle of availability under the Code of Criminal Procedure, specifically art. 415(1) C. proc. pen., which allows a party to withdraw an appeal until the close of debates, and art. 275(2) and (6) C. proc. pen. on costs, rendering the withdrawal dispositive of the proceedings.

Keywords

AI generated
judicial law constitutional principle code of criminal procedure referral order withdrawal of legal petition objection of unconstitutionality

Cited Legislation

AI generated
art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
x/2016, s-a dispus, printre altele, respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 formulată de contestatorul inculpat A., prin apărător ales.
art. 415 alin. (1) C. proc. pen
Dispoziţiile art. 415 alin. (1) C. proc. pen.
art. 415 C. proc. pen
Prevederile art. 415 C. proc. pen.
art. 275 alin. (2) C. proc. pen
Obligates the appellant to pay 200 RON in court costs to the state.
art. 275 alin. (6) C. proc. pen
Retains the fee of the court-appointed lawyer as state expenditure.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 275 alin. (2) C. proc. pen.

Obligates the appellant to pay 200 RON in court costs to the state.

Art. 275 alin. (6) C. proc. pen.

Retains the fee of the court-appointed lawyer as state expenditure.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cererii de recurs de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 74 din data de 07 februarie 2019, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi în Dosarul nr. x/2016, s-a dispus, printre altele, respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 formulată de contestatorul inculpat A., prin apărător ales.

Asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată instanţa a reţinut, în esenţă, că cererea întruneşte doar o parte din condiţiile cerute de lege pentru admisibilitatea acesteia, nefiind îndeplinită cerinţa legăturii cu soluţionarea cauzei. S-a constatat că excepţia a fost ridicată în faţa instanţei de judecată învestită cu soluţionarea cauzei în calea de atac a contestaţiei (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), de către contestatorul inculpat A., că vizează dispoziţii dintr-o lege aflată în vigoare (respectiv art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004), care nu au fost anterior declarate ca fiind neconstituţionale.

În ceea ce priveşte cerinţa reglementată de art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte a constatat că obiecţiunile formulate de acestea cu privire la dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 nu au legătură cu cauza şi nici nu reprezintă, în realitate, critici de neconstituţionalitate apte să provoace un examen al conformităţii normelor legale cu legea fundamentală a României, norma criticată (art. 52 alin. (1) vizând compunerea completurilor de judecată de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, iar nu a celor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, compunerea formaţiunilor de judecată de la instanţa supremă fiind reglementată de dispoziţiile art. 31 şi urm. din actul normativ anterior menţionat.

Pe de altă parte, s-a observat că, deşi autorul excepţiei a susţinut că prevederile criticate contravin celor ale art. 1 alin. (5), art. 16, art. 21 şi art. 124 din Constituţia României, privind supremaţia legii, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi imparţialitatea în înfăptuirea justiţiei, în realitate, aspectele invocate de contestator pentru a susţine neconstituţionalitatea acestora se referă la absenţa din dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 a reglementării unei proceduri care să stabilească o modalitate aleatorie de desemnare a membrilor completurilor de judecată, acesta urmărind o reformare legislativă în sensul reglementării unor criterii de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (aleatoriu/prin tragere la sorţi, aşa cum se prevede pentru formarea completurilor de 5 judecători), de atac de reformare şi, totodată, de anulare, întrucât conduce la desfiinţarea hotărârii pronunţate de prima instanţă, soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva aceleiaşi hotărâri de către completuri diferite poate fi de natură să conducă la pronunţarea unor soluţii ireconciliabile.

Împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale din cuprinsul Deciziei penale nr. 74 din data de 07 februarie 2019, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi în Dosarul nr. x/2016, în termen procedural a declarat recurs contestatorul A.

Cauza s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi, Completul de 5 Judecători la data de 10 aprilie 2020, fiind stabilit termen aleatoriu la data de 29 iunie 2020.

La data de 15 iunie 2020 recurentul contestator a înaintat la dosar o cerere de renunţare la judecarea cauzei.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor procesual penale, în virtutea principiului disponibilităţii, o persoană poate uza de dreptul de a sesiza instanţa, iar dacă a uzat de acest drept nicio dispoziţie legală nu o putea împiedica să-şi retragă cererea.

Dispoziţiile art. 415 alin. (1) C. proc. pen. statuează că până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel.

Prevederile art. 415 C. proc. pen. reprezintă reglementarea generală, în procedura penală, în ceea ce priveşte retragerea unei căi de atac sau a unei cereri, dacă nu există o altă dispoziţie specială, fiind aplicabile şi în prezenta cauză.

Prin raportare la dispoziţiile legale anterior menţionate şi având în vedere declaraţia expresă a recurentului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători va lua act de retragerea recursului declarat de recurentul contestator A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale din cuprinsul Deciziei penale nr. 74 din data de 07 februarie 2019, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi în Dosarul nr. x/2016.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului declarat de recurentul contestator A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale din cuprinsul Deciziei penale nr. 74 din data de 07 februarie 2019, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi în Dosarul nr. x/2016.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. obligă recurentul contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul contestator până la prezentarea apărătorului ales în sumă de 80 RON rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2020.

GGC - NN