Inadmissibility of appeal against final decision of five-judge court under statutory limits on appellate remedies

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea atacată

Prin decizia nr. 232 din 28 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2019, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 3581 din 25 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.1 şi a încheierii din 23 mai 2019, pronunţată de aceeaşi instanţă, în dosarul nr. x/2018.

S-a reţinut, în esenţă, că cele două hotărâri nu sunt supuse căii de atac a recursului.

2. Calea de atac formulată

Împotriva deciziei nr. 232 din 28 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2019, A. a formulat aceeaşi cale de atac, a recursului.

3. Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători

Având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) şi art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate admisibilitatea căii extraordinare de atac formulate.

Potrivit art. 129 din Constituţia României, "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", iar, conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În raport cu dispoziţiile constituţionale şi legale citate, admisibilitatea unei căi de atac şi provocarea controlului judiciar al unei hotărârii judecătoreşti sunt condiţionate de exercitarea acesteia în condiţiile legii.

În cauză, recursul este exercitat împotriva unei decizii definitive, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători s-a pronunţat asupra unei cereri de recurs.

Or, conform dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".

Decizia nr. 232 din 28 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, ce face obiectul recursului formulat de petent, este o hotărâre pronunţată chiar în calea de atac a recursului, fiind definitivă.

Cum hotărârea atacată nu se circumscrie categoriilor de hotărâri supuse recursului, conform art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., aceasta nu poate forma obiectul căii de atac formulate în cauză, întrucât recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele reglementate de lege, constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale şi legale citate mai sus, prin raportare la principiul legalităţii căii de atac reglementate de norma procesuală.

Pentru considerentele prezentate, constatându-se că excepţia inadmisibilităţii este întemeiată, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de A. împotriva deciziei nr. 232 din 28 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 232 din 28 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 21 septembrie 2020.