Horizontal jurisdiction of High Court sections versus Panel of 5 Judges for appeals against dismissal of constitutional unconstitutionality referrals

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

1. Încheierea prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale

Prin încheierea din 9 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Recursul declarat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale

Împotriva încheierii menţionate la pct. 1 a declarat recurs A., recursul fiind înregistrat pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2017/a1*.

Prin Decizia nr. 375 din 5 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat nulitatea recursului declarat de A. împotriva (...).

3. Contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei menţionate la pct. 2

Împotriva deciziei menţionate la pct. 2 a formulat contestaţie în anulare A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018.

Prin Decizia nr. 4214 din 28 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins contestaţia în anulare formulată de A.

4. Recursul declarat împotriva deciziei pronunţate în contestaţia în anulare şi derularea procedurii judiciare în faţa Completului de 5 judecători

4.1. Cererea de recurs

Împotriva deciziei pronunţate în contestaţia în anulare, menţionată la pct. 3, a declarat recurs A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători sub nr. x/2020.

Prin criticile formulate, recurentul susţine că instanţa care a pronunţat hotărârea atacată a încălcat dispoziţiile imperative ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, întrucât nu s-a pronunţat prin încheiere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate în condiţiile legii.

4.2. Întâmpinarea formulată de intimatul Avocatul Poporului

Intimatul Avocatul Poporului a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia inadmisibilităţii recursului şi excepţia nulităţii recursului, iar, pe fond, se solicită respingerea recursului, ca nefondat.

În susţinerea excepţiei inadmisibilităţii recursului, prin raportare la prevederile art. 483 alin. (1) şi art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., se susţine că hotărârea atacată nu este supusă recursului, fiind o hotărâre definitivă.

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, intimatul susţine că recursul nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. c) şi lit. d) C. proc. civ., fiind incidentă sancţiunea reglementată alin. (3) al aceluiaşi articol.

Pe fond, intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat.

4.3. Răspunsul la întâmpinare

Recurentul A. a formulat răspuns la întâmpinare, prin care, în temeiul art. 130 alin. (2) C. proc. civ., invocă necompetenţa materială a Completului de 5 judecători - Civil 1 - 2020, specializat în materia dreptului civil, de a soluţiona prezenta cauză, circumscrisă materiei contenciosului administrativ şi fiscal şi solicită trimiterea cauzei la un complet specializat în această materie.

5. Considerentele Înaltei Curţi

La termenul de judecată de astăzi, în temeiul art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 130 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., Completul de 5 judecători a rămas în pronunţare asupra excepţiei de ordine publică privind necompetenţa materială a acestei formaţiuni de judecată de a soluţiona recursul cu care a fost învestit, excepţie de procedură care face inutilă, în tot, expunerea şi cercetarea în fond a cauzei.

Analizând excepţia necompetenţei sale materiale de a judeca recursul, Completul de 5 judecători o va admite pentru considerentele arătate în continuare.

Aşa cum se arată la pct. 4.1 din prezenta decizie, prin cererea de recurs sunt formulate critici cu privire la decizia dată în contestaţia în anulare exclusiv sub aspectul faptului că instanţa a încălcat dispoziţiile imperative ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, întrucât nu s-a pronunţat prin încheiere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate în condiţiile legii.

Rezultă, astfel, că, prin recurs, recurentul contestă modul în care secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, învestită cu soluţionarea contestaţiei în anulare, a soluţionat excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză, nefiind formulate critici cu privire la soluţia dată contestaţiei în anulare.

În aceste condiţii, sunt incidente dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora "Secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale".

Dispoziţiile citate au fost introduse prin Legea nr. 207/2018, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 321/2017, prin care s-a statuat că "în temeiul art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) - (3) şi art. 129 din Constituţie, în lipsa unei reglementări exprese cuprinse în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, cererea de recurs astfel formulată angajează, în mod intrinsec, o competenţă de recurs pe orizontală, respectiv o judecată realizată de un complet aflat pe acelaşi nivel ierarhic. Prin urmare, până la adoptarea soluţiei legislative corespunzătoare, ca o consecinţă a prezentei decizii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că instanţele judecătoreşti urmează să aplice în mod direct art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) - (3) şi art. 129 din Constituţie, devenind, astfel, competente să soluţioneze recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti, pronunţate în ultimul grad de jurisdicţie, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate."

În condiţiile expuse, se constată că, potrivit competenţei pe orizontală reglementate de dispoziţiile menţionate, revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de a soluţiona, printr-un complet diferit, recursul declarat împotriva hotărârii pronunţate de secţie sub aspectul modului de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate invocate în cauză, din perspectiva criticilor formulate de recurent.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., va fi admisă excepţia necompetenţei materiale a Completului de 5 judecători - Civil 1 - 2020 şi va fi trimisă cauza, spre competentă soluţionare, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Completului de 5 judecători - Civil 1 - 2020, invocată de recurentul A.

Trimite cauza, spre competentă soluţionare, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 septembrie 2020.

GGC - NN