Transfer of conviction to Romania: Cumulative sentencing under foreign law vs. Romanian concurrence rules in recognition of foreign judgments

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 92/F din data de 3 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de petentul A..

În acest sens, a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 179/F din 30 august 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, având ca obiect transferarea persoanei condamnate B..

A recunoscut şi a dispus punerea în executare a Deciziilor nr. 2018/1549 din data de 23 noiembrie 2018 a Tribunalului de Primă Instanţă Limburg, departamentul Hasselt din Regatul Belgiei şi nr. 3261/2018 din data de 27 noiembrie 2018 a Tribunalului de Primă Instanţă Flandra de Est, departamentul Dendermonde din Regatul Belgiei.

A dispus transferul condamnatului B. într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei totale de 1.620 de zile închisoare, compusă din:

- pedeapsa de 720 de zile închisoare (24 de luni închisoare), aplicată condamnatului prin Decizia nr. 2018/1549 din data de 23 noiembrie 2018 a Tribunalului de Primă Instanţă Limburg, departamentul Hasselt din Regatul Belgiei pentru săvârşirea a 3 infracţiuni de furt prin efracţie, prev. de art. 461, 463, 468, 471 din C. pen. belgian (furt calificat, prev. de art. 228 - 229 alin. (1) lit. d) din C. pen. român) şi o infracţiune de participare la o asociere constituită în vederea comiterii de furturi prev. de art. 322 - 324 din C. pen. belgian (constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. român);

- pedeapsa de 900 zile închisoare (30 de luni închisoare), aplicată condamnatului prin Decizia nr. 3261/2018 din data de 27 noiembrie 2018 a Tribunalului de Primă Instanţă Flandra de Est, departamentul Dendermonde din Regatul Belgiei pentru săvârşirea a 40 de infracţiuni de furt prin efracţie, căţărare sau folosire de chei false, prev. de art. 461, 463, 468, 471 din C. pen. belgian (furt calificat, prev. de art. 228 - 229 alin. (1) lit. d) C. pen..român), 9 infracţiuni de tentativă de furt prin efracţie, căţărare sau folosire de chei false, prev. de art. 51, 52, 461, 463, 468, 471 din C. pen. belgian (tentativă de furt calificat, prev. de art. 32 raportat la art. 228 - 229 alin. (1) lit. d) din C. pen. român) şi o infracţiune de participare la o asociere constituită în vederea comiterii de furturi prev. de art. 322 - 324 din C. pen. belgian (constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. român). A dedus perioada arestării preventive şi perioada executată de la data de 30 martie 2018 la zi.

Hotărârea menţionată a fost comunicată condamnatului la data de 12 septembrie 2019 şi a rămas definitivă prin neapelare.

Curtea a constatat mai întâi că nu există nicio nelămurire privind hotărârea pusă în executare faţă de petent, dispoziţiile acesteia fiind pe deplin clare. Totodată, în situaţia în care petentul avea nemulţumiri privind modul în care s-a procedat la soluţionarea cererii de recunoaştere a hotărârilor de condamnare străine care îl priveau, acesta avea la dispoziţie calea de atac a apelului, pe care nu a folosit-o.

În al doilea rând, Curtea a constatat că din cuprinsul certificatului înaintat de autorităţile belgiene instanţei române cu ocazia soluţionării cererii de transfer a persoanei condamnate s-a precizat cu claritate că acesta are de executat o pedeapsă totală de 1.620 zile închisoare (pct. 2.1 din certificat, f.38 dos. parchet), compusă dintr-o pedeapsă de 720 zile închisoare şi o pedeapsă de 900 zile închisoare.

Totodată, în cauză nu era incidentă niciuna din situaţiile care ar fi impus adaptarea pedepsei conform art. 166 alin. (6) lit. b) şi alin. (8) lit. a) şi b) din Legea nr. 302/2004, natura pedepsei aplicate de autorităţile belgiene corespunzând sub aspectul denumirii şi al regimului cu pedepsele reglementate de legea penală română, iar durata pedepsei rezultante aplicate nedepăşind totalul pedepselor stabilite pentru infracţiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română.

Împotriva Sentinţei penale nr. 92/F din data de 3 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală contestatorul B. a formulat contestaţie.

Examinând încheierea atacată, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată următoarele:

Contestaţia la executare reprezintă mijlocul procesual ce se poate exercita în vederea soluţionării incidentelor prevăzute de legea penală sau procesual penală, apărute înaintea sau în cursul executării hotărârii penale definitive ori după executarea hotărârii penale definitive, dar în legătură cu aceasta.

Potrivit art. 598 lit. c) din C. proc. pen., se poate face contestaţie la executare când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

Prima instanţă a reţinut în mod judicios dispoziţiile Sentinţei penale nr. 179/F din 30 august 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală prin care s-a dispus recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor străine şi transferarea condamnatului într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei.

În acelaşi timp, se reţine că această sentinţă a rămas definitivă prin neapelare.

Astfel, Înalta Curte observă că instanţa de fond învestită cu recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor străine a analizat îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004, republicată, privind recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârii judecătoreşti transmise de statul emitent, constatând că faptele pentru care B. a fost condamnat de autorităţile judiciare din Belgia au corespuns în legea penală română şi că nu există motive de nerecunoaştere şi neexecutare, facultative ori obligatorii, prevăzute de lege.

S-a reţinut, că pedepsele aplicate pentru fiecare infracţiune în parte se încadrează în limitele speciale prevăzute de legislaţia română pentru fiecare infracţiune corespondentă, nefiind necesară adaptarea lor de către instanţa de judecată.

Or, prin recunoaşterea hotărârii de condamnare de către autorităţile judiciare române nu poate fi adusă atingere autorităţii de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti străine căreia prin recunoaştere i se conferă doar puterea de a-şi produce efectele juridice recunoscute de legea română.

Deşi critica contestatorului a privit faptul că pedepsele aplicate pentru fiecare infracţiune în parte ar fi trebuit contopite potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. român, iar nu prin cumulul aritmetic, Înalta Curte reţine că privitor la concursul de infracţiuni, dispoziţiile legii române privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală se referă la incompatibilitatea duratei pedepsei rezultante cu legislaţia naţională, iar nu la incompatibilitatea sistemelor prin care se determină pedeapsa rezultantă.

Prin urmare, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul B. împotriva Sentinţei penale nr. 92/F din data de iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2020.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul B. împotriva Sentinţei penale nr. 92/F din data de 03 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 15 octombrie 2020.

Procesat de GGC - LM