Revocation of pre-extradition detention due to unreasonable duration and lapse of justification despite maximum 180-day limit

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din data de 28 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins sesizarea formulată de Biroul SIRENE România privind menţinerea arestării preventive privind persoana solicitată A.

În temeiul art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, a revocat arestarea preventivă a persoanei solicitate A., arestare ce a fost dispusă prin sentinţa cu nr. 61/MEA a Curţii de Apel Bacău din data de 18 iunie 2020, definitivă la data de 25 iunie 2020, în baza căreia s-a emis Mandatul de arestare nr. x din 18 iunie 2020 de către Curtea de Apel Bacău.

A luat act că predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară emitentă a mandatelor europene de arestare din Italia a fost dispusă prin Sentinţa cu nr. 61/MEA din data de 18 iunie 2020, definitivă la data de 25 iunie 2020, în baza căreia s-a emis Mandatul de arestare nr. x din 18 iunie 2020 de către Curtea de Apel Bacău.

A dispus comunicarea către autoritatea judiciară solicitantă, a duratei arestului efectuat în România în executarea mandatului european de arestare, respectiv reţinerea dispusă prin Ordonanţa nr. x/2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pentru o durată de 24 ore, începând cu data de 17 iunie 2020, orele 16:45 şi arestarea în vederea predării de la 18 iunie 2020 până la predarea efectivă sau punerea efectivă în libertate (ca urmare a revocării arestului în vederea predării).

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Bacău a reţinut următoarele:

Prin Sentinţa penală cu nr. 61/MEA din data de 18 iunie 2020, definitivă la data de 25 iunie 2020, în baza căreia s-a emis Mandatul de arestare nr. x/18 iunie 2020 de către Curtea de Apel Bacău, s-a dispus, în baza art. 104 alin. (6) şi art. 109 alin. (1), coroborat cu art. 110 alin. (2), art. 116 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, admiterea cererilor formulate de autoritatea judiciară emitentă, Parchetul Districtual a Republicii din Catania, Republica Italia, şi executarea a două mandate europene de arestare, emise la data 3 iunie 2020, cu număr de referinţă nr. SIEP 1089/2018 (emise în baza a două Hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii cu nr. 2747/2016, respectiv cu nr. 2577/2018, ambele ale Curţii de Apel din Catania) împotriva persoanei solicitate A. S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Republica Italia.

În temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea preventivă provizorie a persoanei solicitate A., în vederea predării către autorităţile din Republica Italia pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 18 iunie 2020 până la data de 17 iulie 2020, inclusiv. S-a luat act că persoana solicitată A. nu a renunţat la efectele regulii specialităţii, prevăzută de art. 117 din Legea nr. 302/2004.

Ulterior, prin încheieri succesive, s-a menţinut arestul în vederea predării, ultima menţinere subzistând până în data de 2 octombrie 2020, inclusiv.

Prin sesizarea Biroului Sirene - Interpol din 24 septembrie 2020 s-a solicitat Curţii de Apel Bacău să dispună asupra prelungirii măsurii arestării în vederea predării întrucât predarea efectivă nu poate avea loc în perioada pentru care s-a dispus măsura arestului preventiv, autorităţile italiene aşteptând informaţii de la Ministerul de Justiţie din Italia cu privire la predarea persoanei solicitate A.

Curtea de Apel Bacău a stabilit, şi din oficiu, termen pentru data de 28 septembrie 2020, conform art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, pentru a verifica dacă se mai impune menţinerea arestării în vederea predării persoanei solicitate A.

Curtea a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 113 alin. (1), (2) din Legea nr. 302/2004 republicată predarea se realizează în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit, aceasta va avea loc în 10 zile de la noua dată convenită.

În conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării, iar potrivit art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 durata totală a arestului, până la predarea efectivă către statul emitent, nu poate depăşi în nici un caz 180 de zile.

Curtea a reţinut că procedurile privind predarea persoanei solicitate nu au fost până în prezent finalizate, că executarea mandatului european de arestare a fost dispusă printr-o hotărâre definitivă, ocazie cu care a fost dispusă şi arestarea în vederea predării, însă temeiurile avute în vedere iniţial la luarea arestării în vederea predării nu mai subzistă şi în prezent, iar durata totală a arestului tinde să devină nerezonabilă, în ipoteza încă a unei prelungiri a arestului.

Astfel, Curtea a avut în vedere că autorităţile italiene, deşi solicită prelungirea arestării în vederea predării, nu au invocat motive temeinice pentru care predarea persoanei solicitate nu poate avea loc până în data de 2 octombrie 2020. Mai mult, Curtea a observat că arestarea în vederea predării a început cu data de 17 iunie 2020, persoana solicitată având 105 zile de arest, calculat la zi, iar durata maximă în vederea predării este de 180 de zile, conform art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, astfel că durata arestării este îndelungată, iar autorităţile italiene nu justifică cererea de prelungire a arestării.

De asemenea, Curtea nu a identificat finalitatea prelungirii arestării, atâta vreme cât în baza Sentinţei penale nr. 90 din 10 septembrie 2020 a Curţii de Apel, definitivă la data de 26 septembrie 2020 (sentinţă prin care au fost recunoscute hotărârile de condamnare din Italia, ce au stat şi la baza emiterii mandatelor europene de arestare din prezentul dosar) a fost emis Mandatul de executare a pedepsei închisorii cu nr. x din 26 septembrie 2020, pus în executare la data de 26 septembrie 2020.

Împotriva acestei încheieri penale, contestatorul persoană solicitată A. a formulat contestaţie.

La termenul de judecată din data de 9 octombrie 2020, contestatorul a precizat că îşi retrage contestaţia formulată solicitând instanţei să ia act de manifestarea sa de voinţă.

Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, precum şi în raport de declaraţia de retragere a contestaţiei, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea unilaterală de voinţă a contestatorului, pentru următoarele considerente:

Retragerea unei căi de atac, în cauză a contestaţiei împotriva Încheierii din data de 28 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, este un act de dispoziţie, care odată exercitată, duce la pierderea unui drept.

Din economia textelor legale în materia contestaţiei, Înalta Curte constată că nici în cuprinsul C. proc. pen. şi nici ale Legii nr. 302/2004, nu sunt prevăzute dispoziţii exprese referitoare la renunţarea sau retragerea acestei căi, însă prin raportare la cele privitoare la calea de atac a apelului (art. 415 C. proc. pen.), rezultă că până la închiderea dezbaterilor la instanţa învestită cu judecarea contestaţiei, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage contestaţia formulată. Retragerea trebuie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei.

În speţă, contestatorul şi-a manifestat voinţa de a-şi retrage calea de atac la primul termen de judecată, respectiv la data de 9 octombrie 2020, în faţa Înaltei Curţi.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va lua act de retragerea contestaţiei formulate de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Încheierii din data de 28 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 8 alin. (1) lit. a) din Protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, privind plata onorariilor apărătorilor desemnaţi din oficiu onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestaţiei formulate de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Încheierii din data de 28 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 octombrie 2020.

Procesat de GGC - LM