Medical security measure under Article 110 Penal Code; inadmissibility of appeal against a final first-instance decision due to violation of the principle of legality of appeals

Asupra contestaţiei de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 188 din 30 iunie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva Deciziei nr. 28 din 19 mai 2020, pronunţată de Tribunalul Buzău, în Dosarul nr. x/2020.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că, prin Sentinţa penală nr. 301 din 28 aprilie 2020, Judecătoria Buzău, în baza art. 571 alin. (2) C. proc. pen. a menţinut măsura internării medicale luată faţă de bolnavul A., şi a respins cererea formulată de acesta privind înlocuirea măsurii de siguranţă a internării medicale, prevăzută de art. 110 C. pen., cu măsura de siguranţă a obligării la tratament, prevăzută de art. 109 C. pen.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că bolnavul A. se află internat în Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Săpoca de la data de 8 aprilie 2019, cu diagnosticul "Schizofrenie paranoidă. Necomplianţă terapeutică" urmare luării măsurii de siguranţă a internării medicale, prevăzute de art. 110 C. pen., măsura de siguranţă fiind dispusă prin Sentinţa penală nr. 454 din 12 martie 2019, pronunţată de Judecătoria Ploieşti, în Dosarul nr. x/2018, acesta fiind cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de violenţă în familie, prevăzută de art. 199 C. pen. şi hărţuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen.

În fapt, s-a reţinut că la data de 8 iulie 2016, persoana vătămată B. a sesizat organele de poliţie cu privire la faptul că la data de 6 iulie 2016 a fost lovită de soţul ei, numitul A.

Potrivit concluziilor Raportului medico-legal de expertiză psihiatrică nr. APsi/288/1393 din 23 martie 2020 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Buzău, urmare examinării bolnavului A. în comisia din 30 martie 2020, în baza dispoziţiilor art. 569 alin. (4) C. proc. pen., s-a constatat că bolnavul suferă de "Schizofrenie paranoidă", prezintă complianţă formală la tratament, suportul socio-familial incert, evoluţia ondulantă, iar pe baza coroborării datelor obţinute din documentele medicale cu evoluţia bolnavului în timpul internării şi cu examenul psihic actual, s-a considerat oportună menţinerea măsurii de siguranţă prevăzută de art. 110 C. pen.

Împotriva acestei sentinţe a declarat contestaţie bolnavul A.

Examinând contestaţia formulată, instanţa de control judiciar a reţinut că bolnavul a fost cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de violenţă în familie şi hărţuire, prevăzute de art. 199 şi art. 208 alin. (1) C. pen., victimă fiind soţia acestuia. Urmare examinării medico-legale s-a constatat abolirea discernământului la momentul comiterii faptelor, diagnosticul stabilit fiind "Schizofrenie paranoidă. Necomplianţă terapeutică" şi, având în vedere nerespectarea tratamentului medical, s-a dispus internarea medicală.

Având în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, precum şi faptul că starea de sănătate a bolnavului nu s-a ameliorat, s-a apreciat corectă soluţia dispusă de către instanţa de fond, privind menţinerea măsurii de siguranţă a internării medicale.

Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie A. considerând că hotărârea contestată este nelegală şi netemeinică, fără a preciza motivele.

Constatând că petentul A. a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia nr. 28 din 19 mai 2020 pronunţată de Tribunalul Buzău, în Dosarul nr. x/2020, instanţa de control judiciar a apreciat calea de atac formulată, ca fiind, inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie petentul A., invocând greşita dispunere faţă de persoana sa a măsurii de siguranţă a internării medicale, în condiţiile în care nu mai are probleme de natură medicală.

Examinând contestaţia formulată de petent, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.

Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţie, precum şi exigenţelor determinate prin art. 3 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele şi pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că, în cauză, prin decizia atacată, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva Deciziei nr. 28 din 19 mai 2020 pronunţată de Tribunalul Buzău, în Dosarul nr. x/2020.

Petentul A. a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri definitive, învestind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea unei căi de atac care nu este prevăzută de legea penală procesual penală şi, ca atare, nu este admisibilă potrivit dreptului comun.

Or, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

În consecinţă, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., se va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A..

Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul petent va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul petent, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 188 din 30 iunie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul petent, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 septembrie 2020.

Procesat de GGC - LM