Territorial competence for post-conviction special confiscation: place of offense versus injured party's headquarters

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 08 ianuarie 2020, sub nr. x/2020, în baza art. 5491 C. proc. pen. raportat la art. 315 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat judecătorul de cameră preliminară în vederea confiscării bunurilor ridicate de către organele de poliţie, astfel cum s-a dispus prin Ordonanţa de clasare nr. 9543/P/2015 din data de 20 iunie 2019 a unităţii de parchet. În cuprinsul sesizării s-a menţionat că, în cauză, a expirat termenul legal de 20 de zile prevăzut de art. 339 alin. (4) C. proc. pen., în care se putea face plângere împotriva soluţiei la prim procuror. A fost ataşat dosarul de urmărire penală nr. 9543/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Prin Ordonanţa nr. 9543/P/2015 din 20 iunie 2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, s-a dispus clasarea cauzei faţă de suspecţii A., B. şi C., cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., şi punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, prevăzută de art. 90 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998, iar, în baza art. 315 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Tecuci, în vederea confiscării speciale a speciale a 8 recipiente cu inscripţia D., fiecare cu seria x şi y, aflate în custodia S.C. E. S.R.L.

La data de 06 martie 2020, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a înaintat, la dosar, Procesul-verbal nr. x/P/2015 din data de 05 martie 2020, prin care s-a îndreptat eroarea materială din ordonanţa de clasare din 20 iunie 2019, în sensul că s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti cu privire la confiscarea specială.

Prin încheierea din 21 mai 2020 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi, în temeiul art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 5491 alin. (1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) lit. a) şi alin. (5) C. proc. pen., a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de confiscare specială formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, în favoarea Judecătoriei Tecuci.

Pentru a se pronunţa astfel, raportându-se la dispoziţiile art. 5491 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi alin. (5) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut că locul săvârşirii faptelor cercetate se află pe raza teritorială a comunei Matca, judeţul Galaţi, acolo unde s-a realizat activitatea ilicită imputată suspecţilor A., B. şi C., aspect în raport cu care a apreciat că revine Judecătoriei Tecuci competenţa de soluţionare a cauzei.

În acest sens, s-a arătat că, aşa cum rezultă din Ordonanţa nr. 9543/P/2015 din 08 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, prin care s-a dispus efectuarea, în continuare, faţă de cei trei suspecţi a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., şi de punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, prevăzută de art. 90 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată, activitatea infracţională imputată acestora circumscrisă de procuror primei infracţiuni a constat în inducerea în eroare a fermierilor din bazinul legumicol Matca, care au achiziţionat produsele contrafăcute de protecţie a plantelor în vederea aplicării de tratamente la culturile agricole, cu privire la faptul că respectivele produse ar fi originale. Aşadar, locul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, respectiv cel în care s-a desfăşurat activitatea infracţională şi s-ar fi putut produce urmările acesteia (persoanele vătămate fiind exclusiv fermierii din bazinul legumicol Matca), este pe raza teritorială a Judecătoriei Tecuci. S-a mai arătat că, prin raportare la această infracţiune de rezultat, persoana juridică S.C. E. S.R.L. nu are calitate de persoană vătămată, aşa încât nu se poate aprecia că urmările faptei s-ar fi produs la sediul acesteia, aflat în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Totodată, s-a menţionat că infracţiunea de punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, prevăzută de art. 90 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998, este una de pericol, iar singurul criteriu pentru stabilirea locului săvârşirii acesteia este locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, respectiv la punctul de lucru unde au fost puse în circulaţie produsele presupus a fi contrafăcute din comuna Matca, judeţul Galaţi, neavând relevanţă, sub acest aspect, împrejurarea că, prin raportare la această faptă, S.C. E. S.R.L. este subiect pasiv secundar. Deşi conferirea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în cursul anchetei a fost determinată în raport cu dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a considerat că urmărirea penală a fost efectuată cu nerespectarea ordinii de prioritate prevăzută de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.

Ca urmare, cauza a fost înregistrată sub nr. x/2020 la Judecătoria Tecuci, care, prin Sentinţa penală nr. 184 din 23 iulie 2020, a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea formulată, în temeiul art. 5491 C. proc. pen., de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti privind confiscarea specială a 10 recipiente etichetate cu denumirea D. cu capacitatea de 1 litru şi un recipient etichetat cu denumirea F. cu capacitate de 1 litru, aflate în custodia S.C. E. S.R.L., în contradictoriu cu intimaţii G., C., B. şi A. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, conform art. 51 alin. (1) C. proc. pen., şi a dispus sesizarea instanţei ierarhic superioare comune - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Tecuci a reţinut că, pentru ambele infracţiuni ce au format obiectul cercetărilor, şi S.C. E. S.R.L. (care are sediul în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti) are calitatea de persoană vătămată întrucât aceasta suportă pagubele cauzate prin comercializarea unor bunuri contrafăcute sub aspectul tipului ambalajului (respectiv eticheta) şi al compoziţiei neconforme cu cea standard a produsului original, D., care este omologat în România de către firma H. şi distribuit exclusiv de către această societate. În plus, s-a arătat că plângerea penală a fost formulată de S.C. E. S.R.L.

S-a mai arătat că, în faza de urmărire penală, cauza a fost soluţionată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, conform Ordonanţei nr. 2911/C/2018 din 27 noiembrie 2018 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, s-a menţionat că, potrivit art. 41 alin. (5) C. proc. pen., ordinea de prioritate prevăzută de art. 41 alin. (1) C. proc. pen. se aplică doar în situaţia în care au fost sesizate simultan două sau mai multe instanţe ori când urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini, situaţie care nu este incidentă în speţă.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Judecătoria Tecuci este competentă să soluţioneze cauza privind pe intimaţii I. S.R.L., C., A. şi B., motiv pentru care, în conformitate cu dispoziţiile art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Astfel, potrivit art. 5491 alin. (1) C. proc. pen., în cazul în care procurorul a dispus clasarea şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, ordonanţa de clasare, însoţită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunţarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă ori prin care a fost confirmată ordonanţa de renunţare la urmărire penală.

Deopotrivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. proc. pen., judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

Reglementând competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti, art. 41 C. proc. pen. stabileşte, în alin. (1), că aceasta este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoana fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta; d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate, iar, în alin. (2), defineşte noţiunea de "loc al săvârşirii infracţiunii" ca fiind acela unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, pentru ca, în alin. (3), să stipuleze că în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

Totodată, art. 41 alin. (4) C. proc. pen. prevede că atunci când niciunul din locurile menţionate la alin. (1) nu sunt cunoscute sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele indicate în primul alineat, competenţa revine instanţei mai întâi sesizate. În plus, conform art. 41 alin. (5) C. proc. pen., ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Se observă, astfel, că dispoziţiile art. 41 alin. (1) C. proc. pen. stabilesc o ordine de preferinţă legală ce trebuie respectată cu prilejul sesizării instanţelor judecătoreşti.

Verificând, în acest context, actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin Ordonanţa nr. 9543/P/2015 din 20 august 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., şi punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, prevăzută de art. 90 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată, reţinându-se că, pe raza localităţii Matca, judeţul Galaţi, sunt comercializate de către două societăţi comerciale, respectiv S.C. I. S.R.L. şi S.C. J. S.R.L., produse contrafăcute de protecţie a plantelor cu denumirea de "D." şi "F.", pe care fermierii din zonă le achiziţionează în vederea aplicării de tratamente la culturile agricole, fiind induşi în eroare că respectivele produse sunt originale. S-a mai reţinut că aceste produse sunt etichetate cu denumirea unor mărci înregistrate, D. şi F., titularul dreptului asupra mărcii şi distribuitorul exclusiv pe teritoriul României fiind S.C. E. S.R.L., care are sediul în Bucureşti.

Prin ordonanţa cu acelaşi număr din 08 decembrie 2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii A., B. şi C. sub aspectul comiterii celor două infracţiuni.

Ulterior, prin Ordonanţa nr. 9543/P/2015 din 20 iunie 2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, s-a dispus clasarea cauzei faţă de suspecţii A., B. şi C., cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., şi punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, prevăzută de art. 90 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998, iar, în baza art. 315 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea confiscării speciale a speciale a 8 recipiente cu inscripţia D., fiecare cu seria x şi y, aflate în custodia S.C. E. S.R.L.

În cuprinsul acestei ordonanţe, s-a reţinut, în fapt, între altele, că, la data de 27 octombrie 2015, suspectul A., în calitate de administrator al S.C. I. S.R.L., cu punct de lucru în comuna Matca, judeţul Galaţi, a comercializat şi expus spre vânzare produse de protecţie a plantelor, contrafăcute şi ambalate în 11 recipiente inscripţionate cu denumirea D. Aceeaşi activitate, de comercializare şi expunere spre vânzare a unor produse de protecţie a plantelor, contrafăcute şi ambalate în 3 recipiente inscripţionate cu denumirea D., a fost reţinută şi în privinţa suspecţilor B. şi C., administratori ai S.C. J. S.R.L., având punct de lucru în aceeaşi localitate (Matca, judeţul Galaţi). Totodată, s-a mai reţinut că nouă recipiente ridicate de la punctul de lucru al S.C. I. S.R.L., expuse spre vânzare de suspectul A. au fost ambalate într-o cutie de carton, sigilată cu sigiliul M.I. nr. 7036 şi lăsate în custodia S.C. E. S.R.L., conform procesului-verbal din data de 05 noiembrie 2015, unul dintre recipiente fiind utilizat pentru efectuarea analizei fitosanitare, conform procesului-verbal din 02 aprilie 2019. Procurorul a apreciat că cele 8 recipiente cu inscripţia D. nu sunt produse originale şi se impune confiscarea acestora.

Se observă, astfel, că locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională ce a format obiectul cercetărilor (respectiv comercializarea şi expunerea spre vânzare a produselor contrafăcute) şi unde s-a produs rezultatul acesteia (păgubirea fermierilor care le-au achiziţionat) este comuna Matca, judeţul Galaţi, aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Tecuci.

Împrejurarea că S.C. E. S.R.L., care este distribuitor exclusiv în România al produsului D., a formulat plângerea penală în baza căreia au fost sesizate organele judiciare nu este de natură să atragă competenţa de soluţionare a instanţei în a cărei rază teritorială se află sediul său, de vreme ce această societate nu are, în cauză, calitatea de persoană vătămată. Astfel, aşa cum rezultă din interpretarea dispoziţiilor art. 92 şi art. 93 din Legea nr. 84/1998, calitatea de persoană vătămată/parte civilă în raport cu infracţiunea prevăzută de art. 90 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998 o poate avea doar deţinătorul dreptului ce a fost încălcat ori a cărui încălcare a fost inevitabilă prin punerea în circulaţie a produsului purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare. Or, conform Adresei nr. x din 03 aprilie 2019 a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, denumirea D. este protejată pe teritoriul României prin înregistrare pe cale comunitară, titularul mărcii fiind K., cu sediul în Japonia. Aşadar, în condiţiile în care S.C. E. S.R.L. este doar distribuitor exclusiv în România al respectivului produs, însă nu şi titularul mărcii protejate, sediul său nu poate constitui un criteriu în raport cu care se stabileşte competenţa instanţelor judecătoreşti de soluţionare a cauzei.

Ca urmare, din moment ce locul săvârşirii infracţiunii, în accepţiunea art. 41 alin. (2) C. proc. pen., se află în raza teritorială a Judecătoriei Tecuci, Înalta Curte constată că judecătorul de cameră preliminară de la această instanţă este competent teritorial, conform art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., să se pronunţe asupra cererii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, formulată în temeiul art. 5491 C. proc. pen. şi art. 315 alin. (2) lit. c) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă să soluţioneze cauza privindu-i pe intimaţii I. S.R.L., C., A. şi B. este Judecătoria Tecuci, instanţă căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe intimaţii I. S.R.L., C., A. şi B. în favoarea Judecătoriei Tecuci, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 octombrie 2020.

GGC - NN