Competence for annulment of suspended supervision under criminal recidivism: Art. 583 CPP exclusive jurisdiction over Art. 585

Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 1584 din 26.06.2020, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia penală, a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, iar în temeiul art. 47 alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 50 C. proc. pen. cu referire la art. 583 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cerere de anulare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin Sentinţa penală nr. 845/01.04.2019 pronunţată de Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin neapelare la data de 16.04.2019, cu privire la intimatul A., sesizare formulată de către Serviciul de Probaţiune Ilfov, în favoarea Judecătoriei Roman.

În esenţă, s-a reţinut că Judecătoria Roman este instanţa competentă material să se pronunţe asupra anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere conform art. 97 C. pen. având în vedere că infracţiunea pentru care intimatul A. a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 672/15.11.2019 pronunţată de Judecătoria Roman în Dosarul nr. x/2018, definitivă prin neapelare la data de 16.12.2019, ar putea atrage incidenţa art. 97 alin. (1) C. pen., iar Judecătoria Roman a judecat în primă instanţă infracţiunea ce ar putea atrage anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu privire la Sentinţa penală nr. 845/01.04.2019 pronunţată de Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin neapelare la data de 16.04.2019, ce îl priveşte pe intimatul A.

Prin Sentinţa penală nr. 400 din data de 22.09.2020, pronunţată de Judecătoria Roman în Dosarul nr. x/2020, s-a calificat cererea ca fiind alte modificări de pedepse, în baza art. 585 C. proc. pen., în baza art. 585 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., raportat la art. 50, art. 47 alin. (4) C. proc. pen. a admis excepţia necompetenţei materiale exclusive a Judecătoriei Roman şi a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect alte modificări de pedepse (art. 585 C. proc. pen.), formulată de petentul Serviciul de Probaţiune Ilfov cu privire la intimatul condamnat A., deţinut în Penitenciarul Bucureşti Jilava în baza Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1157/2019, din 16.12.2019, emis de Judecătoria Roman, iar în temeiul art. 51 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. pen. a constatat conflictul negativ de competenţă şi a sesizat instanţa ierarhic superioară comună, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Roman a reţinut, în esenţă, că, cererea situată la Dosarul nr. x/2020, formulată de Serviciul de Probaţiune Ilfov, întemeiată în baza art. 585 C. proc. pen. şi înaintată către Biroul de Executări Penale, reprezintă o veritabilă modificare a pedepsei în cursul executării, conform art. 585 C. proc. pen.

S-a arătat că, întrucât o parte din infracţiunile pentru care au fost pronunţate soluţii de condamnare la pedepse cu închisoare (respectiv infracţiunile din Sentinţa penală nr. 95/22.10.2014 a Tribunalului Neamţ în Dosarul penal nr. x/2013, definitivă prin Decizia penală nr. 331/25.03.2015 a Curţii de Apel Bacău) fac parte din rezultantele aplicate atât prin Sentinţa penală nr. 845/01.04.2019 pronunţată de Judecătoria Iaşi în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin neapelare la data de 16.04.2019 (ce face obiectul sesizării Serviciului de Probaţiune Ilfov privind anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere), cât şi prin Sentinţa penală nr. 672/15.11.2019 a Judecătoriei Roman pronunţată în dosarul x/2018, definitivă la data de 16.12.2019, pentru care a fost emis M.E.P.I. nr. x/16.12.2019, cererea pendinte este o modificare esenţială de pedeapsă prin agravarea acesteia.

Instanţa a constatat că situaţia juridică a intimatului condamnat, din perspectiva interesului Serviciului de Probaţiune Ilfov s-a clarificat, termenul de încercare calculat de la data de 25.03.2015 la data de 24.07.2020 este împlinit. Intimatul se află în executarea unei pedepse rezultante, ce se impune a fi modificată ca urmarea a aplicării pentru prima dată a regulilor de la recidiva postcondamnatorie faţă de infracţiunea ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2016 al Judecătoriei Iaşi în raport de cele stabilite conform sentinţei Sentinţa penală nr. 672/15.11.2019 a Judecătoriei Roman pronunţată în Dosarul nr. x/2018, definitivă la data de 16.12.2019, pentru care a fost emis M.E.P.I. nr. x/16.12.2019.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Roman, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Potrivit dispoziţiilor art. 97 alin. (1) din C. pen., "dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârşise o infracţiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, suspendarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară."

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 583 alin. (1) din C. proc. pen., asupra revocării sau anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute la art. 96 sau 97 din C. pen. se pronunţă, din oficiu, la sesizarea procurorului sau a consilierului de probaţiune, instanţa care judecă ori a judecat în primă instanţă infracţiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.

Se constată că prin cererea din data de 26.05.2020, Serviciul de Probaţiune Ilfov a solicitat anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin Sentinţa penală nr. 845/01.04.2019 pronunţată de Judecătoria Iaşi, în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin neapelare la data de 16.04.2019, cu privire la intimatul A.

Înalta Curte constată că prin Sentinţa penală nr. 95 din 22.10.2014 pronunţată de Tribunalul Neamţ, în Dosarul penal nr. x/2013, definitivă prin Decizia penală nr. 331/25.03.2015 a Curţii de Apel Bacău, intimatul A. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare, pedeapsă ce a fost suspendată condiţionat în baza C. pen. anterior pe un termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, pentru săvârşirea, în concurs, a infracţiunilor de violare de domiciliu prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1968 şi art. 5 din C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni (infracţiune comisă la data de 05/06.05.2013); lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin. (2) din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1968 şi art. 5 din C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 luni (infracţiune comisă la data de 05/06.05.2013).

De asemenea, prin Sentinţa penală nr. 845 din 01.04.2019 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la data de 16.04.2019 (conform Referatului Compartimentului Executări penale al Judecătoriei Iaşi situat la fila x din Dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti) pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016, intimatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere conform C. pen. anterior, pe durata unui termen de încercare de 5 ani şi 4 luni (termen de încercare calculat retroactiv de la data de 25.03.2015 la data de 24.07.2020, împlinit la acest moment) pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) lit. g) şi lit. i) din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (faptă comisă la 07.03.2013).

S-a reţinut cu titlu definitiv că, infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea la 2 ani închisoare şi care a făcut obiectul Dosarului nr. x/2016 al Judecătoriei Iaşi este săvârşită în concurs real cu infracţiunile pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 95 din 22.10.2014 a Tribunalului Neamţ în Dosarul penal nr. x/2013, definitivă prin Decizia penală nr. 331/25.03.2015 a Curţii de Apel Bacău, efectuându-se pe cale de consecinţă operaţiunile de: anulare a suspendării condiţionate dispuse prin cea din urmă sentinţă, de descontopire şi contopire conform C. pen. anterior.

Totodată, prin Sentinţa penală nr. 672/15.11.2019 a Judecătoriei Roman pronunţată în Dosarul nr. x/2018, definitivă la data de 16.12.2019 (prin Decizia penală nr. 685 din 24.07.2020 a Curţii de Apel Bacău, inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 10 luni (M.E.P.I. nr. x/16.12.2019 emis de către Judecătoria Roman), astfel: pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 43 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, faptă comisă în 07.01.2017; pentru săvârşirea infracţiunii de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 43 alin. (1) din C. pen. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, faptă comisă în 07.01.2017. S-a constatat că cele două infracţiuni sunt concurente sub forma concursului real, potrivit art. 38 alin. (1) din C. pen.. În condiţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. a contopit pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare. În temeiul art. 83 alin. (1) din vechiul C. pen., cu referire la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a prevederilor C. pen., a revocat măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 (un) an şi 6 şase) luni închisoare aplicate inculpatului prin Sentinţa penală nr. 95/P din 22 octombrie 2014 a Tribunalului Neamţ, definitivă prin Decizia penală nr. 331 din 25 martie 2015 a Curţii de Apel Bacău (Dosar nr. x/2013). Potrivit art. 83 alin. (1) din C. pen. a dispus ca pedeapsa cu privire la care s-a revocat măsura suspendării condiţionate a executării să fie executată alături, prin cumul aritmetic, de pedeapsa stabilită pentru infracţiunile curente, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

Înalta Curte reţine că, în cazul în care, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, se descoperă că cel condamnat săvârşise o infracţiune anterioară, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii, instanţa competentă să se pronunţe asupra anulării suspendării este instanţa care a judecat în primă instanţă infracţiunea anterioară, întrucât această infracţiune ar putea atrage anularea suspendării.

Înalta Curte constată că termenul de încercare de 5 ani şi 4 luni care a fost stabilit faţă de inculpat prin Sentinţa penală nr. 845 din 01.04.2019 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la data de 16.04.2019 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016, s-a împlinit la data de 24.07.2020.

În cursul termenului de încercare a fost descoperită fapta comisă în 07.01.2017 de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008, republicată, pentru care inculpatul A. a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 672/15.11.2019 a Judecătoriei Roman pronunţată în Dosarul nr. x/2018, definitivă la data de 16.12.2019, faptă care atrage anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispuse prin Sentinţa penală nr. 845 din 01.04.2019 a Judecătoriei Iaşi

În acest sens, se constată că cererea Serviciului de Probaţiune Ilfov priveşte anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin Sentinţa penală nr. 845 din 01.04.2019 a Judecătoriei Iaşi ca urmare a faptului că inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 10 luni închisoare prin Sentinţa penală nr. 672/15.11.2019 pronunţată de Judecătoria Roman în Dosarul nr. x/2018, definitivă prin neapelare la data de 16.12.2019, fiind emis M.E.P.I. nr. x/16.12.2019 de către Judecătoria Roman.

Înalta Curte constată că, infracţiunea ce ar putea atrage anularea a fost judecată în Dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Roman.

Înalta Curte constată că mecanismul juridic reglementat de art. 583 din C. proc. pen. instituie o competenţă exclusivă în materia revocării sau anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi are caracter special faţă de cel prevăzut de art. 585 din C. proc. pen.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de a se pronunţa cu privire la aplicarea dispoziţiilor privitoare la recidiva postcondamnatorie şi anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, aparţine Judecătoriei Roman.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. conform cărora cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, precum şi art. 275 alin. (5) din C. proc. pen. conform cărora cheltuielile privind avocaţii din oficiu rămân în sarcina statului,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe intimatul A. în favoarea Judecătoriei Roman, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariu apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 07 octombrie 2020.

GGC - NN