Inadmissibility of appeal against interlocutory ruling on revision admissibility and jurisdictional declination

Asupra apelului de faţă;

Din actele dosarului constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 79 din data de 12 august 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 49 din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2019.

Prin aceeaşi încheiere, s-a disjuns cererea formulată de către revizuentul A., privind revizuirea încheierii din 16 mai 2019, pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. x/2019 şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, căreia i s-a trimis cauza, spre competentă soluţionare.

S-au reţinut următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 49 din data de 27 mai 2019 pronunţată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 43 din 28 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2019.

A fost obligat contestatorul A. la plata cheltuielilor judiciare către stat din prezenta cale de atac în sumă de 100 RON.

Împotriva acestei încheieri, a formulat cerere de revizuire revizuentul A., pentru motivele invocate în scris . De asemenea, revizuentul A. a arătat că solicită şi revizuirea Dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.

Procedând la analiza admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 49 din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2019, judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori au constatat că aceasta este inadmisibilă.

S-a reţinut că revizuirea este o cale de atac extraordinară, care derogă de la procedura obişnuită de judecată, tinzând prin efectele sale să aducă atingere autorităţii de lucru judecat.

Potrivit dispoziţiilor art. 452 alin. (1) C. proc. pen., "hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă", pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. a) - f) C. proc. pen.

Din dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. a) - f) C. proc. pen., rezultă caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reţinute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoaşterii de către instanţe a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea şi adevărul judiciar. Din aceleaşi dispoziţii, rezultă că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârii în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt.

În condiţiile în care este o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 453 alin. (1) C. proc. pen., şi numai pentru cazurile prevăzute în mod expres prin acelaşi articol, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.

În acord cu doctrina şi jurisprudenţa în materie, pot fi atacate pe calea revizuirii exclusiv hotărârile definitive prin care s-a soluţionat fondul unei cauze penale (după caz, prin condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânare a aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal).

Aşadar, o cerere prin care se solicită revizuirea unei hotărâri, chiar dacă definitivă, însă prin care nu s-a soluţionat fondul cauzei, este inadmisibilă.

Inadmisibilitatea ca sancţiune procesual-penală constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi a unui act prin care a fost exercitat sau se încearcă exercitarea unui drept procesual exercitat şi epuizat anterior. Aceasta operează, automat şi inevitabil, ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege, această regulă având valoare de principiu constituţional. Astfel, dispoziţiile art. 129 din legea fundamentală stipulează că mijloacele procesuale de atac a unei hotărâri judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Conferind în acelaşi timp eficienţă principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din Constituţia României, dar şi exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în C. proc. pen. legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, astfel că recunoaşterea unei atare posibilităţi de atacare a unei hotărâri în alte situaţii decât cele aici stipulate reprezintă o încălcare a principiului legalităţii, aspect inadmisibil în ordinea de drept.

Având în vedere că prin Încheierea penală nr. 49 din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2019 nu s-a soluţionat fondul cauzei, s-a reţinut că cererea de revizuire a acesteia apare ca fiind inadmisibilă, motiv pentru care a fost respinsă ca atare.

Având în vedere această soluţie, judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori nu au mai efectuat o analiză pe fond a motivelor invocate de revizuentul A. în susţinerea cererii de revizuire formulate împotriva Încheierii penale nr. 49 din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, neexistând cadrul procesual legal pentru a proceda altfel.

În ceea ce priveşte cererea de revizuire a Dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei, formulată de revizuentul A., judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori au constatat următoarele:

Cauza ce formează obiectul dosarului sus-menţionat a fost soluţionată prin încheierea din 16 mai 2019, pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei, în Dosarul nr. x/2019, împrejurare faţă de care rezultă că judecătorii de cameră preliminară din cadrul prezentei instanţe - Curtea de Apel Suceava - nu au competenţa materială de a soluţiona cererea de revizuire a încheierii sus-menţionate.

Astfel, având în vedere că art. 458 C. proc. pen. prevede:

"competentă să soluţioneze cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în primă instanţă ...", s-a reţinut că Judecătoria Vatra Dornei este competentă să soluţioneze cererea privind revizuirea încheierii din 16 mai 2019, pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în Dosarul nr. x/2019.

Prin urmare, judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori au constatat că se impune disjungerea cererii de revizuire a încheierii sus-menţionate şi declinarea competenţei de soluţionare a acesteia în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Împotriva Încheierii penale nr. 79 din data de 12 august 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, revizuentul A. a exercitat calea de atac a apelului, solicitând desfiinţarea hotărârii şi, în rejudecare, admiterea cererii de revizuire. În motivele de apel, revizuentul a menţionat că această cale de atac vizează şi soluţia de declinare a competenţei de soluţionare a cererii de revizuire formulată împotriva încheierii din 16 mai 2019, pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei, în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, căreia i s-a trimis cauza.

Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public din oficiu inadmisibilitatea căii de atac a apelului exercitată de revizuent.

Examinând excepţia inadmisibilităţii căii de atac declarate, se reţin următoarele:

Potrivit art. 129 din Constituţia României, "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".

Aşadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătoreşti este statuată prin însăşi legea fundamentală.

Din economia textului menţionat rezultă însă că hotărârile judecătoreşti, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.

Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiţiei, pronunţarea de hotărâri judecătoreşti care să corespundă legii şi adevărului şi care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părţilor din proces.

Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III din C. proc. pen. admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi text, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentinţa, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 459 alin. (7) din C. proc. pen., sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.

În cauză, se constată că revizuentul A. a exercitat calea de atac a apelului împotriva Încheierii penale nr. 79 din data de 12 august 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, prin care, în procedura admisibilităţii în principiu, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva încheierii penale nr. 49 din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Prioritar, se reţine că hotărârea prin care instanţa constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3) al art. 459 din C. proc. pen. şi dispune respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, este o sentinţă, conform alienatului 5 al aceluiaşi text de lege.

Se constată că în cauză, prima instanţă a dispus respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, prin încheiere, iar nu printr-o sentinţă, această eroare materială nefiind de natură a afecta drepturile procesuale ale revizuentului.

În cauză, hotărârea la care se referă revizuirea este Încheierea penală nr. 49 din data de 27 mai 2019 pronunţată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 43 din 28 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2019.

Prin încheierea apelată, s-a dispus şi disjungerea cererii formulate de către revizuentul A., privind revizuirea Încheierii din 16 mai 2019, pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei în Dosarul nr. x/2019 şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, căreia i s-a trimis cauza, spre competentă soluţionare.

Or, şi din această perspectivă, încheierea apelată nu este supusă vreunei căi de atac, dat fiind că, potrivit art. 50 alin. (4) din C. proc. pen., hotărârea de reglare a competenţei materiale a instanţei nu este supusă căilor de atac.

Prin urmare, revizuentul a exercitat o cale de atac împotriva unei hotărâri nesusceptibile de a fi atacată cu apel, cu privire la ambele dispoziţii cuprinse în dispozitivul încheierii atacate.

Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele ce preced, constatând că, în cauză, revizuentul a declarat apel împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, urmează a fi respins, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 79 din data de 12 august 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul revizuent la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva Încheierii nr. 79 din data de 12 august 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

Obligă apelantul revizuent la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11 noiembrie 2020.

Procesat de GGC - LM