Decizia nr. 306/A/2019 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra apelurilor de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 53/F din 26 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2015(1243/2015), s-au hotărât următoarele:

I. Au fost respinse ca nefondate cererile de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare, formulate de inculpaţi.

II. 1. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, iar, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 79 alin. (3) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, iar, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzice, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, iar în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, iar în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an şi 8 luni închisoare, în total 4 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. şi a celui prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen. (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi), pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. şi a celui prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen. (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi).

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei închisorii, perioada în care inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu, de la de la 17.09.2014 la 25.05.2015.

2. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul B., arestat în altă cauză (aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea), la pedeapsa de 1 an închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, iar în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 79 alin. (3) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, iar, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, iar, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant al unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la spălare de bani, în formă continuată, iar, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 1 an şi 8 luni închisoare, în total 4 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. şi a celui prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen. (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi), pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. şi a celui prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen. (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi).

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei închisorii, perioada în care inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu, de la 17.09.2014 la 25.05.2015.

3. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata C. la pedeapsa de 9 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, iar, în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 75 alin. (2) lit. a), art. 76 alin. (1) şi art. 79 alin. (3) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 1 an închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, iar în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 75 alin. (2) lit. a), art. 76 alin. (1) C. pen., a fost condamnă aceeaşi inculpată la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an şi 6 luni interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, iar în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 75 alin. (2) lit. a), art. 76 alin. (1) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an şi 6 luni interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la spălare de bani, în formă continuată, iar în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatei C. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 1 an şi 1 lună închisoare, în total 2 ani şi 7 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. şi a celui prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen. (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi), pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. şi a celui prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen. (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi).

4. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata D. la pedeapsa de 9 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, iar în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 75 alin. (2) lit. a), art. 76 alin. (1) şi art. 79 alin. (3) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 1 an închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, iar în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 75 alin. (2) lit. a), art. 76 alin. (1) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, iar în baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatei D. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 7 luni închisoare, în total 2 ani şi 1 lună închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. şi a celui prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen. (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi), pe o perioadă de 1 an.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. şi a celui prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen. (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi).

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei închisorii, perioada în care inculpata a fost reţinută, pentru 24 de ore, la data de 17.09.2014.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în cazul inculpatelor C. şi D. şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani pentru inculpata C. şi 3 ani pentru inculpata D., conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., au fost obligate inculpatele ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea lor; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor lor de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatelor să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., inculpatele au fost obligate, ca pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul E. sau al AAAA. - pe o perioadă de 100 de zile (inculpata C.), respectiv pe o perioadă de 80 de zile (inculpata D.), în temeiul art. 91 alin. (4) C. pen., atrăgându-li-se, totodată, atenţia asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

5. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 137 alin. (2) şi (4) lit. b), art. 136 alin. (3) lit. a) C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata persoană juridică SC F. SRL la pedeapsa de 12.000 RON amendă (100 RON x 120 zile-amendă) şi dizolvarea persoanei juridice, ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 137 alin. (2) şi (4) lit. c), art. 136 alin. (3) lit. a) C. pen., precum şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 18.000 RON amendă (100 RON x 180 zile-amendă) şi dizolvarea persoanei juridice, ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a aplicat inculpatei SC F. SRL pedeapsa cea mai grea, de 18.000 RON amendă, la care se adaugă un spor de 4.000 RON amendă, în total 22.000 RON amendă.

În baza art. 147 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatei SC F. SRL pedeapsa complementară a dizolvării, prevăzută de art. 136 alin. (3) lit. a) C. pen.

6. În baza art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 137 alin. (2) şi (4) lit. c), art. 136 alin. (3) lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata persoană juridică SC G. SRL la pedeapsa de 20.000 RON amendă (100 RON x 200 zile-amendă) şi dizolvarea persoanei juridice, ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

7. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., a fost achitat inculpatul H. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., precum şi art. 35 alin. (1) C. pen., şi spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

III. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, s-a dispus confiscarea de la inculpatul A. a sumelor de: 7.894.358 RON (echivalentul a 1.907.040,65 euro, la cursul BNR din ziua plăţilor, viraţi de societatea I. în contul J.); 7.105.686 RON (echivalentul a 1.752.738,26 euro, la cursul BNR din ziua plăţilor, viraţi de societatea I. în contul K.); 589.639 euro (viraţi de societatea L. în contul M.); 200.000 euro (viraţi de societatea L. în contul K.).

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, dispune confiscarea sumei de 360.000 euro de la inculpatul B..

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, s-a dispus confiscarea sumei de 194.377 euro de la inculpata C..

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, s-a dispus confiscarea sumei de 32.500 euro de la inculpata D..

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi art. 33 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 656/2002, s-a dispus confiscarea de la inculpata F. SRL a imobilului din Bucureşti, x, a sumei de 1.295.220 euro, precum şi a celorlalte venituri sau alte beneficii materiale obţinute din imobilul menţionat.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, s-a dispus confiscarea de la inculpata SC G. SRL a imobilelor din Ilfov, şi din comuna N..

IV. În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. şi art. 33 alin. (6) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 249 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului A. şi s-a menţinut măsura asiguratorie (poprirea) instituită de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin Ordonanţa nr. x/D/P/2013 din 16.09.2014 cu privire la acelaşi inculpat, în vederea confiscării speciale (a sumelor de 15.000.044 RON şi 789.639 euro), precum şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare (16.500 RON).

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., s-au menţinut măsurile asigurătorii instituite de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin ordonanţele nr. x/D/P/2013 din 16.09.2014 asupra bunurilor aparţinând inculpatului B., în vederea confiscării speciale (a sumei de 360.000 euro), precum şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare (16.500 RON).

În baza art. 33 alin. (6) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 249 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra sumei de 194.377 euro, consemnată la O. de către inculpata C. potrivit recipiselor nr. x/1 din 11.11.2016 - 20.000 euro, nr. x/1 din 20.02.2017 - 5.000 euro, nr. x/1 din 20.02.2017 - 40.000 euro, nr. x/1 din 17.02.2017 - 15.000 euro, nr. x/1 din 12.10.2016 - 20.000 euro, nr. x/1 din 16.03.2017 - 14.377 euro, nr. x/1 din 14.02.2018 - 20.000 euro, nr. x/1 din 13.02.2018 - 20.000 euro, nr. x/1 din 19.02.2018 - 10.000 euro, nr. x/1 din 16.02.2018 - 20.000 euro, nr. x/1 din 21.02.2018 - 5.000 euro, nr. x/1 din 1.03.2018 - 5.000 euro, în vederea confiscării.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., au fost ridicate măsurile asigurătorii luate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin ordonanţele nr. x/D/P/2013 din 16.09.2014, inclusiv asupra imobilului din Bucureşti, strada x nr. 20 sector 2 şi a autoturismului marca x, nr. de înmatriculare x, serie şasiu x, aparţinând inculpatei C..

În baza art. 33 alin. (6) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 249 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra sumei de 32.500 euro, consemnată la O. de către inculpata D. potrivit recipisei nr. x din data de 12.10.2016, în vederea confiscării.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., a fost ridicată măsura sechestrului asigurător instituită de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin Ordonanţa nr. x/D/P/2013 din 16.09.2014, asupra bunurilor aparţinând inculpatei D., inclusiv autoturismul marca x, nr. de înmatriculare x, serie şasiu x.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., au fost menţinute măsurile asigurătorii instituite de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin ordonanţele nr. x/D/P/2013 din 16.09.2014 asupra bunurilor aparţinând inculpatei SC F. SRL, inclusiv asupra sumei de 2.385.114,63 RON indisponibilizată în contul societăţii deschis la P. România SA şi transferată în subcontul deschis pe numele societăţii de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate la Q., în vederea confiscării speciale (a imobilului din Bucureşti, x, a sumei de 1.295.220 euro, precum şi a celorlalte venituri sau alte beneficii materiale obţinute din imobilul menţionat), precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii (de 22.000 RON) şi a cheltuielilor judiciare (16.500 RON).

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., au fost menţinute măsurile asigurătorii instituite de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin Ordonanţa nr. x/D/P/2013 din 22.01.2015 asupra bunurilor aparţinând inculpatei SC G. SRL, în vederea confiscării speciale (a imobilelor din Ilfov, şi din comuna N.), precum şi pentru garantarea pedepsei amenzii (de 20.000 RON) şi a executării cheltuielilor judiciare (16.500 RON).

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., au fost ridicate măsurile asigurătorii instituite de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin ordonanţele nr. x/D/P/2013 din 16.09.2014, asupra bunurilor aparţinând inculpatului H..

V. Potrivit art. 37 din Legea nr. 656/2002, hotărârea judecătorească definitivă privind infracţiunea prevăzută la art. 29 s-a comunicat Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

În baza art. 27, art. 28, art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 318/2015, s-a dispus comunicarea unei copii a prezentei hotărâri către Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

VI. În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat condamnat la plata sumei de câte 16.500 RON cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocaţilor din oficiu (câte 360 RON pentru fiecare inculpat asistat), rămânând în sarcina statului şi se suportă din fondurile MJ.

În baza art. 491 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 273 alin. (4) C. proc. pen., retribuţia pentru practicienii în insolvenţă, mandatari ai inculpatelor persoane juridice (câte 360 RON pentru fiecare inculpat reprezentat) a rămas în sarcina statului, fiind suportată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2013 din 06 aprilie 2015 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura centrală au fost trimişi în judecată inculpaţii:

1. A., pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

2. B., pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.; complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi complicitate la spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

3. C., pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi complicitate la spălare de bani, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

4. D., pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

5. H., pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

6. SC F. SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., şi spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

7. SC G. SRL, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus clasarea acţiunii penale faţă de: R., în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma aderării), prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., şi delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) raportat la art. 308 şi art. 309 C. pen.; S., T. şi U., în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., şi spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; V., în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., şi spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002; W., în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma aderării), prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; X., în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., şi trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 C. pen.

Dosarul a fost înregistrat iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la data de 07.04.2015, sub nr. x/2015.

Prin încheierea din 25 mai 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin încheierea nr. x din 19 iunie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală (Dosar nr. x/2015), în baza art. 345 alin. (1) C. proc. pen., au fost respinse ca nefondate cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii: C., D., H. şi, în baza art. 346 C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

Prin Sentinţa penală nr. 90/F din 11 mai 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, (Dosar nr. x/2015) a fost soluţionată cauza în primă instanţă, dispunându-se, în esenţă:

- condamnarea inculpatului A. la pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată, prevăzute art. 367 alin. (1) C. pen., art. 295 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5. C. pen.

- condamnarea inculpatului B. la pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 4 luni închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5. C. pen.

- condamnarea inculpatei C. la pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5. C. pen.

- condamnarea inculpatei D. la pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5. C. pen.

- condamnarea inculpatei SC F. SRL la pedeapsa rezultantă de 2.533.333.33 RON amendă şi dizolvarea, ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii) şi spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 367 C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

- condamnarea inculpatei SC G. SRL la pedeapsa de 2.000.000 RON amendă şi dizolvarea, ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 C. pen.

- achitarea inculpatului H., în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

Prin Decizia penală nr. 255/A din 05 iulie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a admis apelurile declarate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura centrală, de inculpaţii F. SRL, B., D., C. şi A., apelanţii Biroul Individual Notarial "Y." prin notar public Z., Z., AA., BB., CC., T., U., DD., R., EE. SRL prin administrator FF., GG. SRL prin administrator FF., W., HH., II., AA. şi Asociaţii - Societate profesională notarială, FF., GG. SRL şi JJ. împotriva Sentinţei penale nr. 90/F din 11 mai 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind şi pe inculpaţii G. SRL şi H., a desfiinţat sentinţa penală atacată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, unde dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2015*, la data de 12 iulie 2017.

S-a reţinut, în esenţă, că au fost încălcate dispoziţiile referitoare la compunerea completului de judecată, întrucât judecătorul care a pronunţat sentinţa apelată, deşi fusese desemnat să participe numai la unul din termenele de judecată (din 22 ianuarie 2016), pentru a-l înlocui pe titularul completului, care lipsea temporar, a acordat termene ulterioare chiar şi după revenirea titularului completului de judecată, reţinând, astfel, în mod nelegal cauza spre judecare, cauză care nu îi fusese repartizată aleatoriu.

La termenul de judecată din 06 octombrie 2017, inculpaţii A., B., C., D. şi SC F. SRL (prin reprezentant KK.) au solicitat ca judecarea cauzei să se facă în condiţiile art. 375 şi art. 374 alin. (4) C. proc. pen., aceştia declarând personal că recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina lor, cereri care au fost respinse de instanţa de fond, care a apreciat, raportat la împrejurarea că inculpaţii H. şi SC G. SRL nu au formulat o astfel de solicitare, că pentru aflarea adevărului în cauză şi buna înfăptuire a justiţiei se impune judecarea cauzei potrivit procedurii obişnuite, şi a arătat că li se va acorda beneficiul prevăzut de art. 396 alin. (10) C. proc. pen., în măsura în care inculpaţii îşi vor menţine poziţia procesuală, iar instanţa se va orienta către o soluţie de condamnare şi va aprecia că cererile vizează strict schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în actul de sesizare şi nu echivalează cu o nerecunoaştere a acestora.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut că, într-o primă etapă, desfăşurată în perioada iulie- august 2008, I. SRL, în calitate de vânzător, a încheiat cu patru societăţi offshore controlate de inculpatul B. (L., LL., MM. şi NN.) 24 de contracte de vânzare - cumpărare de produse IT, cu clauze identice, în valoare de 13.455.141,65 euro şi 3.185.123.20 USD, având ca obiect livrarea de echipamente IT, cu scopul fraudulos de a genera naşterea unor creanţe în patrimoniul societăţilor nerezidente, în vederea activării unor clauze penale pentru nerespectarea termenelor de livrare a mărfii. S-a apreciat ca fiind relevante declaraţiile inculpaţilor A. şi C. (care au arătat că toată schema financiară a fost concepută împreună cu inculpaţii B.), precum şi ale martorilor OO. şi PP..

În cea de a doua etapa a activităţii infracţionale, întrucât I. SRL nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute contractele de vânzare-cumpărare, respectiv nu a livrat produsele la termenele stabilite, s-a urmărit emiterea facturilor de către societăţile offshore (suma totală facturată fiind de 56.970.212,29 RON) şi acceptarea lor la plată de către inculpatul A. (administrator), care nu a solicitat termen de amânare a livrării produselor, aspecte ce rezultă din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 25 iulie 2014 (şi completat la 21 octombrie 2014), de către specialişti din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism .

În continuarea planului infracţional, cele patru societăţi offshore au depus 24 de acţiuni, la diferite instanţe din ţară, în vederea obţinerii unor somaţii de plată, cu scopul de a obţine titluri executorii. În acelaşi timp, inculpatul A. a încheiat 9 contracte de tranzacţie, toate redactate cu clauze identice de inculpatele C. sau D., pentru a facilita emiterea hotărârilor de expedient de către instanţele judecătoreşti, pentru a scurta procedura litigioasă, în aşa fel încât societăţile offshore să poată obţine mult mai rapid titlurile executorii.

Pentru toate celelalte 15 acţiuni, inculpatul A. a invocat aspecte generale privind imposibilitatea de plată din cauza anumitor împrejurări, recunoscând direct, prin intermediul întâmpinărilor, creanţele, tocmai pentru a facilita emiterea somaţiilor de plată.

Curtea a mai reţinut că, în această etapă, persoanele din cadrul grupului infracţional care au avut un rol determinant au fost inculpatele C. şi D., beneficiare reale cu 25%, respectiv 5% din L., acestea ocupându-se de întreg demersul judiciar.

S-a constatat că legătura indisolubilă dintre cele patru societăţi offshore controlate de inculpatul B. derivă şi din faptul că pe facturile fiscale emise de MM. este indicat în dreptul contului bancar chiar contul societăţii LL., (împuternicit pe conturi fiind inculpatul B.), la fel cum pe facturile fiscale emise de NN. este indicat în dreptul contului bancar chiar contul societăţii L. (împuternicite pe conturi fiind inculpatele C. şi D.).

În 23 de cazuri din cele 24, creditorii au solicitat în instanţă emiterea unor ordonanţe de plată, corespunzătoare unor creanţe în valoare de 55.236.056,68 RON (pentru factura nr. x din 08 septembrie 2008 emisă de NN., în valoare de 1.734.155,61 RON, nefiind identificată cererea de emitere a ordonanţei privind somaţia de plată). Astfel, instanţele judecătoreşti au admis 19 cereri, apreciind că este vorba despre creanţe executorii, în valoare totală de 41.765.227,33 RON., una fiind respinsă ca neîntemeiată (creanţă în valoare de 1.964.449 RON), una ca netimbrată (creanţă în valoare de 3.766.318 RON), la o cerere s-a renunţat, creanţa fiind cesionată de creditor, respectiv de LL. în favoarea MM. (creanţă în valoare de 3.757.075 RON), iar la una s-a renunţat pentru motivul că debitul a fost achitat (creanţă în valoare de 3.982.987 RON).

Pentru dovedirea activităţii infracţională desfăşurată în această etapă, prima instanţă a apreciat ca fiind relevante declaraţiile inculpaţilor A. şi C..

Cea de a treia etapă a activităţii grupului infracţional organizat (prin care s-a urmărit stingerea cât mai rapidă a datoriilor artificial create prin intermediul celor patru societăţi offshore) s-a desfăşurat pe două direcţii de acţiune.

În primul rând, s-a urmărit şi realizat însuşirea imobilului situat în Bucureşti, x, sector 1 (în valoare de 17.784.498,80 RON), prin scoaterea din patrimoniul SC I. SRL şi preluarea acestuia prin intermediul societăţilor rezidente înfiinţate în octombrie 2008, respectiv SC QQ. SRL (beneficiar real fiind inculpatul A., prin interpunerea formală a tatălui său, W., persoana de legătură fiind inculpatul B., iar administrarea aparţinând inculpaţilor W. şi H.), precum şi SC F. SRL (beneficiar real fiind inculpatul A. prin interpunerea formală a tatălui său, W., persoana de legătură fiind inculpatul B., iar administrarea aparţinând inculpaţilor W. şi V.).

Ulterior, la 29.10.2008, cele patru societăţi offshore au încheiat patru contracte de cesiune de creanţă cu SC QQ. SRL (reprezentată de inculpatul H.), care a preluat datoriile (fictive) în valoare de 17.784.498,80 RON, pe care I. SRL le avea către cei patru creditori cedenţi, iar, la 07.11.2008, a fost autentificat de Biroul Notarial Public Y., contractul de transfer a dreptului de proprietate prin dare în plată a imobilului situat în Bucureşti, x, în vederea stingerii obligaţiei băneşti în suma de 17.784.500,80 RON, act încheiat între I. SRL în calitate de debitor (reprezentată prin administratori R. şi A.) şi SC QQ. SRL, în calitate de creditor (reprezentată prin inculpatul H. - împuternicit al asociatului unic RR.).

Pentru a putea ascunde adevărata natură a provenienţei imobilului, respectiv din infracţiunea de delapidare a I. SRL, grupul infracţional a încercat să spele produsul infracţional, sens în care, inculpatul B. i-a înfiinţat inculpatului A., punându-l pe W. ca interpus în acte, la 18.11.2008, trei companii offshore (SS., TT. şi UU.), cu structură de acţionariat nominal identică, utilizând/interpunând două companii ale sale (VV. şi WW.), care deţineau acţiuni pentru W..

În continuare, la 02.12.2008, între cele trei companii şi SC F. SRL, au fost întocmite trei contracte de cesiune de creanţă, având ca obiect preluarea de către această din urmă a unor pretinse datorii pe care SC QQ. SRL le avea la cele trei offshore-uri nou înfiinţate . Dincolo de caracterul vădit fictiv al creanţelor sus-menţionate, prin această construcţie juridico-financiară, inculpaţii B. şi A. au dorit să aibă o justificare pentru a putea transfera dreptul de proprietate al imobilului din x, din patrimoniul SC QQ. SRL în cel al SC F. SRL, în vederea ascunderii adevăratei provenienţe a imobilului, respectiv din delapidarea I. SRL, sens în care, la 12.12.2008, a fost autentificată de Biroul Notarilor Publici II., AA. şi asociaţii, sub nr. 2889, convenţia de dare în plată încheiată între SC F. SRL, în calitate de creditor dobânditor, reprezentată de V. şi SC QQ. SRL, în calitate de debitor-înstrăinător, reprezentată de inculpatul H., având ca obiect stingerea, prin dare în plată, a datoriei totale în cuantum de 18.000.866,81 RON pe care cea de a doua o avea faţă de prima.

Practic, la data de 12.12.2008, imobilul a intrat în proprietatea sprijinitorului SC F. SRL, controlată tot de inculpatul A., prin intermediul asociatului unic XX., sub aparenţă de legalitate, realizându-se un circuit complet de spălare de bani, cu toate fazele sale plasare/stratificare/integrare, aspecte ce rezultă şi din declaraţiile inculpaţilor A., H. (din 17.09.2014, respectiv 7.11.2014), C. şi ale martorului YY..

În al doilea rând, au fost centralizate încasările de la punctele de lucru ale SC I. SRL de către inculpatul A. (administrator), în vederea obţinerii unor sume însemnate de bani şi direcţionarea acestor lichidităţi către societăţile offshore controlate de inculpatul B., pentru ca acesta să le redirecţioneze către alte offshore-uri, controlate fie tot de el, fie de inculpatul A..

Practic, sumele încasate de SC I. SRL de la alte societăţi, din depuneri de numerar şi încasări din vânzări, obţinute în urma operaţiunilor economice, au fost "plimbate" prin conturile societăţii în scopul pierderii urmei, pentru ca în final, să fie externalizate către L., LL., NN. şi MM..

Înainte de a dispune efectuarea oricăror plăţi către societăţile nerezidente, la 03.12.2008, A. şi R. au ieşit din acţionariatul I. SRL, renunţând şi la calitatea de administratori, introducând una dintre firmele offshore, respectiv ZZ., ce-l avea ca beneficiar real şi împuternicit pe conturi chiar pe inculpatul A., tocmai pentru a disimula eventuala decizie privind plăţile către cele patru societăţi offshore controlate de inculpatul B., respectiv către alte două offshore-uri ale sale. Totuşi, reprezentantul unicului asociat şi administrator ZZ., avea să rămână tot inculpatul A., acesta fiind administratorul de fapt al societăţii .

Toate actele specifice operaţiunii de spălare a banilor au fost probate atât prin declaraţiile de recunoaştere a inculpaţilor A., C. şi D., cât şi prin înscrisurile predate de martora AAA., respectiv prin raportul de constatare tehnico-ştiinţific întocmit în cauză.

Totodată, în perioada imediat următoare încasării prin intermediul societăţilor BBB. şi CCC., a sumei totale de 661.016 euro, inculpatul B. a folosit o parte din banii respectivi pentru a achiziţiona bunuri imobile în numele şi pentru SC G. SRL, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei acestora, respectiv din delapidarea I. SRL Astfel, inculpatul B., în urma spălării, a sumei de 661.016,25 euro, a folosit suma de 100.000 euro, achitând în numerar, pentru achiziţionarea: la data de 08.04.2009, prin intermediul SC G. SRL, a imobilelor situate în localitatea N., conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 08.04.2009; la data de 12.02.2009 a imobilul situat în localitatea Corbeanca, pentru care a achitat suma de 803.258 RON, echivalentul a 200.000 euro, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 12.02.2009 . Inculpatul B. a declarat că achiziţionează bunurile în numele SC G. SRL, prezentând în acest sens, în faţa notarilor, procura specială autentificată sub nr. x din 22.05.2008, emisă de DDD., procură (mandat) care încetase de drept, la data 26.01.2009, când a fost înregistrat decesul numitului DDD..

Ultimele plăţi efectuate de către L. au fost făcute către interpuşi ai inculpatelor C. şi D., rude apropiate acestora, care au încasat sume de bani provenite din patrimoniul I. SRL, la solicitarea celor două inculpate, tocmai pentru a ascunde adevărata provenienţă a acestora.

S-a observat că toate activităţile din cadrul grupului infracţional s-au făcut coordonat, sumele de bani obţinute din delapidarea I. SRL fiind distribuite ulterior, membrilor grupului în funcţie de rolul fiecăruia: liderii grupului, respectiv inculpaţii A. şi B. s-au îndestulat primii, în timp ce inculpatele D. şi C. şi-au însuşit sume de bani după finalizarea plăţilor către primii doi. Aspectele referitoare la circuitul financiar prin care au fost spălate sume de bani obţinute din delapidarea I. SRL au fost confirmate atât de raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialişti din cadrul DIICOT, din rulajele de cont, precum şi din declaraţiile de recunoaştere ale inculpatelor C. şi D., precum şi din depoziţiile martorilor T., S. şi U..

În cea de a patra şi ultima etapă, membrii grupului infracţional organizat au urmărit să şteargă toate urmele activităţilor ilicite, prin introducerea, la data de 19.03.2009, a cererii de insolvenţă împotriva SC I. SRL, de către MM..

Tot membrii grupării au iniţiat şi falimentul societăţii care a spălat produsul infracţiunii (respectiv imobilul din Bucureşti, x, Sector 1) - QQ. SRL, cererea fiind introdusă la Tribunalul Bucureşti la data de 19.06.2009 de către LL..

Toate aceste aspecte privind această etapă infracţională rezultă atât din înscrisurile ridicate din dosarele de insolvenţă ale celor două societăţi, cât şi din declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor C. şi A., respectiv ale martorilor EEE., FFF. şi GGG..

În continuare, au fost expuse date privind istoricul şi structura societăţilor rezidente şi a societăţilor implicate în jurisdicţiile off-shore utilizate în mecanismul infracţional dedus judecăţii.

Prima instanţă a apreciat că situaţia de fapt este dovedită de mijlocele de probă administrate în cauză, respectiv: declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor (HHH.; III.; OO.; JJJ.; YY.; KKK.; LLL.; AAA.; EEE.; MMM.; NNN.; OOO.; PPP.; QQQ.; PP.; GGG.; RRR.; X.; V.; SSS.; FFF.; FFF., din faza de urmărire penală, şi V., YY. şi QQQ. - din faza de cercetare judecătorească); raportul de constatare ştiinţifică preliminar din 25.07.2014, ce cuprinde răspunsurile privind obiectivele referitoare la structura şi evoluţia acţionariatului I. SRL, analiza contractelor încheiate de această societate şi L., LL., NN. şi MM., modul de decontare a creanţelor şi stabilirea circuitelor financiare, analiza conturilor persoanelor fizice implicate; raportul de constatare ştiinţifică din 21.10.2014, ce cuprinde răspunsurile privind obiectivele referitoare la identificarea sumelor încasate cu titlul de chirie de către SC F. SRL în perioada 2009- august 2014, privind imobilul situat în x, analiza contractelor de cesiune de creanţă încheiate între SC F. SRL, TT., UU. şi SS. şi TTT., precum şi modul de decontare dintre SC F. SRL şi creditorii acesteia; raportul de constatare criminalistică nr. x din 19.12.2014, prin care se stabileşte că semnăturile existente în dreptul rubricii unde apar denumirile societăţilor nerezidente LL. şi NN. pe facturile aparţinând acestor firme au fost executate de inculpatul B.; informaţiile comunicate de O.N.P.C.S.B., autorităţile din Cipru, precum şi de alte instituţii privind societăţile implicate în activitatea infracţională descrisă, activităţile comerciale şi financiare derulate de acestea şi de persoanele cercetate, procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi informatică.

Astfel, prima instanţă a reţinut că, în drept:

1. Faptele inculpatului A. care:

a) în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu inculpaţii B., C. şi D. un grup infracţional organizat, ce a avut ca scop obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul I. SRL (deţinătoarea brandului UUU.), societate pe care o administra, provenite din delapidarea acesteia, urmată de spălarea acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.;

b) în calitate de administrator, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 15.07.2008 -27.08.2008, a încheiat 24 de contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către I. SRL (în calitate de vânzător), către patru offshore-uri controlate de inculpaţii B., C. şi D., respectiv: L., LL., MM. şi NN. (în calitate de cumpărători), în valoare de 13.455.141,65 euro şi 3.185.123.20 USD (echivalentul 56.970.212,29 RON), fără a se intenţiona livrarea respectivelor bunuri, astfel încât, prin executarea clauzei penale inserate în cuprinsul fiecărui contract (vădit defavorabilă pentru I. SRL), acesta şi-a însuşit suma totală de 39.665.729 RON (în perioada 7.11.2008 - 21.01.2009), prin intermediul societăţilor K., J. şi L., respectiv SC QQ. SRL şi SC F. SRL, după cum urmează: 17.784.500 RON, prin convenţia de dare în plată a imobilului situat în Bucureşti, x, ce a fost transferat succesiv, de la I. SRL la QQ. SRL şi, ulterior, la F. SRL (1 act material), 7.105.686 RON (echivalentul a 1.752.738,26 euro la cursul BNR în ziua plăţilor), achitaţi prin viramente bancare către K. (13 acte materiale), 7.894.358 RON (echivalentul a 1.907.040,65 euro la cursul BNR în ziua plăţilor), achitaţi prin viramente bancare către J. (14 acte materiale), 6.881.185 RON, achitaţi prin viramente bancare către L. (4 acte materiale), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

c) a înfiinţat, prin intermediul lui W. (tatăl său) două societăţi - SC QQ. SRL şi SC F. SRL - prin intermediul a două societăţi offshore al căror beneficiar real era, respectiv RR. şi XX., şi le-a folosit la preluarea din patrimoniul I. SRL a imobilului situat în Bucureşti, x, prin convenţiile de dare în plata din datele de 7.11.2008 şi 12.12.2008, ascunzând adevărata provenienţă a bunului (din delapidarea I. SRL), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (circuitul financiar de spălare a imobilului situat în x, sector 1);

d) a folosit trei societăţi nerezidente - K., J. şi M. (al căror beneficiar real l-a declarat pe tatăl său, W.) -, utilizând dispozitivele tip tolken aferente conturilor bancare, şi a încasat prin conturile acestora, în perioada 4.12.2008 - 21.01.2009 suma totală de 4.449.417,91 euro, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei provenienţe a banilor, respectiv din delapidarea I. SRL, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

2. Faptele inculpatului B., care:

a) în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu inculpaţii A., C. şi D. un grup infracţional organizat, ce a avut ca scop obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul I. SRL (deţinătoarea brandului UUU.), prin delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.;

b) a participat la activitatea infracţională a inculpatului A., contribuind activ, prin cunoştinţele sale în domeniul financiar, la elaborarea întregului plan infracţional, precum şi la realizarea acestuia, vizând încheierea a 24 de contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către I. SRL (în calitate de vânzător), prin societăţile nerezidente pe care le controla, respectiv L., LL., MM. şi NN., contracte prin intermediul cărora a fost însuşită ilicit, de către inculpatul A. - administratorul I. SRL - suma totală de 39.665.729 RON din patrimoniul acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

c) prin intermediul societăţii nerezidente L., al cărei beneficiar real era, a încasat în perioada 04.12.2008 -10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), pe care a transformat-o într-un total de 1.745.877 euro, şi imediat a direcţionat-o către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de către aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei lor, respectiv din delapidarea I. SRL, sumele reciclate prin acest circuit, fiind distribuite ulterior, în perioada 05.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, inculpatul B. dobândind în urma spălării suma de 661.016,25 euro (prin plăţile făcute de L. către alte două offshore-uri controlate de acesta, respectiv CCC. - 408.483 euro, BBB. - 252.533 euro, la data de 17.12.2008), cunoscând că provine din delapidarea I. SRL, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Faptele inculpatului B., de a înlesni spălarea banilor şi de către alţi membri ai grupului, punând la dispoziţia acestora alte societăţi nerezidente pe care le controla (VV., WW., VVV.) cu scopul folosirii acestora ca acţionari nominali şi directori în societăţile offshore K. şi J., ce urmau să încaseze sumele de bani din patrimoniul I. SRL, tocmai pentru asigura anonimatul beneficiarului real, respectiv inculpatul A., sunt acte materiale specifice complicităţii - formă secundară a participaţiei penale, absorbită în autorat.

d) i-a înlesnit, cu intenţie, inculpatului A., acţiunile de ascundere ori disimulare a adevăratei naturi a provenienţei imobilului situat în Bucureşti, x, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului I. SRL, prin înfiinţarea a două noi offshore-uri RR. şi XX., la data de 9.09.2008, respectiv 29.09.2008, ce ulterior urmau a fi folosite la înmatricularea SC QQ. SRL şi SC F. SRL, care s-au ocupat de transferul dreptului de proprietate repetat al imobilului sus-menţionat, întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

3. Faptele inculpatei C., care:

a) în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit, împreună cu inculpaţii A., B. şi D., un grup infracţional organizat, participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, scopul final fiind obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul I. SRL provenite din delapidarea acesteia, urmată de spălarea acestora întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.;

b) în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a înlesnit activitatea infracţională a inculpatului A., semnând 8 contracte de vânzare-cumpărare, în calitate de asociat şi director la L., şi întocmind cele 8 facturi de penalităţi, în valoare totală de 20.575.911 RON (1.09.2008-29.10.2008) emise faţă de I. SRL, şi acceptate imediat la plată de inculpatul A., facturi ce au stat la baza emiterii somaţiilor de plată şi a obţinerii titlurilor executorii, şi ulterior s-a ocupat de întreg demersul judiciar, fiind mandatată să reprezinte în instanţă, pe lângă L. - al cărei asociat şi director era, şi societăţile nerezidente LL., NN., MM., în vederea obţinerii titlurilor executorii faţă de I. SRL, cunoscând caracterul fictiv al contractelor, tot ea fiind cea care, în calitate de asociat şi director la L. a semnat 5 contracte de tranzacţie cu I. SRL, pentru a putea urgenta procedura litigioasă, procedură în urma căreia inculpatul A. şi-a însuşit, ilicit, suma totală de 39.665.729 RON din patrimoniul societăţii pe care o administra, întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

c) prin intermediul societăţii nerezidente L., al cărei asociat (25%) şi director era, a încasat în perioada 4.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), în contul deschis la WWW. - Sucursala România, pentru care era împuternicită, sumă care ulterior a fost transformată într-un total de 1.745.877 euro, şi imediat direcţionată către membrii grupării, în perioada 5.12.2008 - 12.02.2009, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de aceştia, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţe a acestora (din delapidarea I. SRL), inculpata C. dobândind în urma spălării suma de 194.377 euro (provenind de la U. - 155.877 euro, S. - 38.500 euro, după încasările directe ale acestora de la L.), folosită la 12.02.2009 pentru achiziţionarea unui imobil situat în Bucureşti, str. x, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

d) i-a înlesnit, cu intenţie, inculpatului A., ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei imobilului situat în Bucureşti, x, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului I. SRL, prin obţinerea de către SC QQ. SRL a justificării contractului de dare în plată (din 07.11.2008) a imobilului sus-menţionat, prin încheierea de către L., titulara unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, a contractului de cesiune de creanţă nr. x din 29.10.2008, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

4. Faptele inculpatei D., care:

a) în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit, împreună cu inculpaţii A., B. şi C., un grup infracţional organizat, participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, scopul final fiind obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul I. SRL, prin delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.;

b) în perioada iulie 2008 - februarie 2009, a înlesnit activitatea infracţională a inculpatului A., reprezentând în instanţă, în 17 din cele 24 de litigii, interesele I. SRL, deşi avea calitate de asociat (5%) şi director la L., tocmai pentru a nu formula niciun fel de opoziţie şi pentru a menţine confidenţialitatea activităţilor infracţionale ale grupului, în urma acestei proceduri litigioase inculpatul A. însuşindu-şi, ilicit, suma totală de 39.665.729 RON din patrimoniul societăţii pe care o administra, întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

c) în perioada 04.12.2008 - 10.12.2008, prin intermediul societăţii nerezidente L., al cărei asociat (5%) şi director era, a încasat suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), în contul deschis la WWW. - Sucursala România, pentru care era împuternicită, ulterior suma fiind transformată în 1.745.877 euro, şi imediat direcţionată către membrii grupării, în perioada 05.12.2008 - 12.02.2009, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de către aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei acesteia, respectiv din delapidarea I. SRL, inculpata D. folosind numele unei persoane interpuse (T.), pentru a încasa suma totală de 47.144 euro prin conturile acestuia, şi dobândind în urma spălării suma de 32.500 euro (prin plata făcută de T. către XXX., respectiv 117.821 RON - reprezentând contravaloarea autoturismului x, înmatriculat pe numele lui D., precum şi prin retragerea numerar a sumei de 5.000 euro - la data de 22.01.2009, făcută direct din conturile L.), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

5. Fapta inculpatei persoană juridică SC F. SRL, care:

a) în perioada octombrie 2008 - iunie 2009, a sprijinit grupul infracţional organizat prin preluarea/dobândirea la data de 12.12.2008, în vederea spălării, a imobilului situat în Bucureşti, x, sector 1 provenit din patrimoniul I. SRL, în urma delapidării acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.;

b) prin organele sale de conducere a preluat/dobândit la data de 12.12.2008, prin semnarea convenţiei, prin care a fost transferat în patrimoniul propriu, dreptul de proprietate al QQ. SRL asupra imobilului situat în Bucureşti, x, cu titlu de dare în plată pentru creanţa fictivă în cuantum de 18.000.866,81 RON, cunoscând că bunul imobil exista în patrimoniul acesteia în urma delapidării patrimoniului I. SRL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

6. Fapta inculpatei persoană juridică SC G. SRL care, urmare a delapidării I. SRL şi dobândirii de către inculpatul B., în urma spălării, a sumei de 661.016,25 euro (prin plăţile făcute de L. către alte două offshore-uri controlate de acesta, respectiv CCC. - 408.483 euro, BBB. - 252.533 euro, la data de 17.12.2008), a dobândit în propriul patrimoniu imobilele situate în localitatea N., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 08.04.2009 (folosindu-se suma de 100.000 euro, achitată în numerar de inculpatul B.), respectiv în localitatea Corbeanca, (achitându-se în total suma de 803.258 RON, echivalentul a 200.000 euro, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 12.02.2009), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

Curtea a apreciat că penală mai favorabilă este, în cazul fiecăruia dintre inculpaţi, actuala reglementare, date fiind limitele reduse de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunile de delapidare (închisoarea de la 2 la 7 ani, faţă de închisoarea de la 10 la 20 ani), de constituirea unui grup infracţional organizat (închisoarea de la 1 la 5 ani, faţă de închisoarea de la 5 la 20 ani) şi de spălarea banilor (închisoarea de la 3 la 10 ani, faţă de închisoarea de la 3 la 12 ani), în condiţiile în care instanţa s-a orientat spre minimul special sau spre mediu, limite care conduc la o pedeapsă rezultantă mai mică decât aceea care ar rezulta potrivit legii vechi, chiar dacă sporul prevăzut de legea nouă pentru concursul de infracţiuni este obligatoriu.

Nu au putut fi reţinute apărările inculpatelor C. şi D., în sensul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. întrucât, în cauză, cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, care a început să curgă la 19.06.2009, a fost întrerupt în condiţiile art. 155 alin. (1) C. proc. pen., prin începerea urmăririi penale la data de 04.02.2014, astfel că, pentru a opera înlăturarea răspunderii penale, ar fi trebuit ca, potrivit art. 155 alin. (4) C. pen., termenul de 5 ani [art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.] să fi fost depăşit cu încă o dată (condiţie neîndeplinită în speţă); întrucât infracţiunile au fost sesizate autorităţilor mult după epuizarea acestora, şi niciunul dintre membrii grupului infracţional organizat nu l-a părăsit anterior îndeplinirii scopului urmărit, Curtea a considerat că infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., s-a epuizat la data de 19.06.2009.

Curtea a reţinut că acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii de constituire a grupului infracţional organizat s-a desfăşurat în perioada iulie 2008 - iunie 2009, indiferent de momentul în care membrii grupării şi-au adus contribuţia în concret la activitatea infracţională, iar, împrejurarea că în sarcina inculpatei D. nu s-a mai reţinut niciun act ilicit concret ulterior datei de 22.01.2009 nu înseamnă că infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat s-a epuizat în ceea ce o priveşte, mai devreme decât pentru ceilalţi inculpaţi, întrucât aceasta nu a părăsit grupul infracţional, ci nu a mai avut de îndeplinit alte activităţi în cadrul grupului, care şi-a continuat însă existenţa până în iunie 2009.

Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută o singură infracţiune de spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în cazul inculpaţilor A., B. şi C., întrucât rezoluţia infracţională nu a fost unică pe tot parcursul mecanismului infracţional, din declaraţiile concordante ale inculpaţilor C., din 23.09.2014 şi, respectiv, A., din 8.10.2014, rezultând că planul iniţial viza obţinerea în mod generic de lichidităţi din patrimoniul I. SRL, iar, ulterior, după începerea actelor materiale circumscrise infracţiunii de delapidare, a survenit ideea de a scoate din patrimoniul I. SRL şi singurul "bun de valoare din active" ce putea fi eliberat de sarcini (garanţii reale imobiliare).

Curtea a apreciat că faptele inculpaţilor se circumscriu infracţiunii de delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., în formele menţionate anterior, şi nu celor de abuz în frauda creditorilor, prevăzută de art. 239 C. pen., bancrută frauduloasă, prevăzută de art. 241 C. pen., sau de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii, prevăzută de art. 272 din Legea nr. 31/1990 întrucât inculpatul A. nu s-a limitat la a prezenta/invoca/înfăţişa acte sau datorii fictive ori inexistente, în scopul fraudării creditorilor, ci a încheiat mai multe contracte de vânzare-cumpărare, care nu au putut fi onorate de societatea administrată, urmărind activarea clauzelor penale de către aşa-zişii cumpărători (societăţi controlate tot de inculpaţi) şi chiar acceptând la plată facturile emise de aceştia, în scopul transferului acestor bunuri din patrimoniul SC I. SRL în cel al societăţilor pe care le controla. Activitatea infracţională a inculpatului a avut drept consecinţă inevitabilă falimentul I. SRL (persoană vătămată), scopul urmărit fiind acela al însuşirii banilor şi imobilului din patrimoniul acesteia, iar fraudarea creditorilor a fost doar o consecinţă subsecventă.

Astfel, Curtea a reţinut că inculpatul A., în calitate de administrator al I. SRL, şi-a însuşit bani şi un imobil din patrimoniul societăţii menţionate, faptă ce se circumscrie elementului material al infracţiunii de delapidare, care a fost comisă de acesta în principal în frauda I. SRL, a cărei insolvenţă a fost cerută în instanţă de o societate controlată de inculpaţii B. şi C. (MM.), după transferul banilor şi imobilului din patrimoniul acesteia, şi, în subsidiar, în frauda creditorilor.

Pe lângă caracterul subsidiar al infracţiunii prevăzute de art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 (care rezultă din dispoziţiile art. 281 din aceeaşi lege, infracţiunea de delapidare fiind o infracţiune mai gravă potrivit C. pen.), Curtea a reţinut că faptele inculpatului A. nu se circumscriu elementului material al infracţiunii din legea specială, care constă într-o acţiune de "folosire" a bunurilor sau a creditului de care se bucură societatea, ci elementului material al infracţiunii de delapidare, în varianta "însuşirii" bunurilor (inclusiv a banilor).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul H. (cumnatul inculpatului A.), în rechizitoriu s-a reţinut, în esenţă, că:

a) în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009, a reprezentat SC QQ. SRL, având procură generală de administrare din partea offshore-ului controlat de inculpatul A. (RR.), prin intermediul beneficiarului real W., societate folosită de membrii grupului infracţional în vederea obţinerii de beneficii din patrimoniul I. SRL, provenite din delapidarea acesteia, urmată de spălarea acestora, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.

b) în calitate de reprezentant legal al SC QQ. SRL, a semnat patru contracte de cesiune de creanţă (259/29.10.2008, 260/29.10.2008, 261/29.10.2008 şi 262/29.10.2008), prin care a preluat creanţele ce au stat la baza contractului de dare în plată din 07.11.2008 (de asemenea semnat de inculpat), în valoare de 17.784.500 RON, prin care a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti, x, număr cadastral x, în favoarea SC QQ. SRL (nou-înfiinţată), în condiţiile în care cunoştea de caracterul fictiv al creanţelor, în scopul însuşirii de către inculpatul A. a acestui bun, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

c) în calitate de reprezentant legal al SC QQ. SRL, a semnat la data de 12.12.2008 convenţia de dare în plată, în valoare de 18.000.866,81 RON, prin care a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti, x, în favoarea SC F. SRL, în condiţiile în care cunoştea caracterul fictiv al creanţelor cu offshore-urile controlate de W. (SS., TT. şi UU.), în scopul ascunderii adevăratei provenienţe a bunului, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului I. SRL, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

Curtea a apreciat că, pe baza probelor administrate în cauză, nu poate constata, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul H. a săvârşit, cu intenţie, infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, împrejurarea că acesta are studii superioare (în alt domeniu decât cel juridic sau economic), neînsemnând că ar fi putut să-şi dea seama că prin intermediul semnăturilor sale pe cele două contracte de dare în plată, imobilul din x, Bucureşti, a fost transmis în mod fraudulos din patrimoniul I. SRL, către SC QQ. SRL şi ulterior SC F. SRL.

Astfel, s-au apreciat ca fiind verosimile apărările sale, în sensul că de fiecare dată a semnat actele la solicitarea inculpatului A. şi având convingerea că îl sprijină pe acesta într-un scop licit, în condiţiile în care, în perioada activităţii infracţionale, nu existau motive pentru care să se îndoiască de legalitatea acţiunilor inculpatului A., care îi era cumnat, în aceeaşi situaţie aflându-se şi alte persoane din familie (W., R., V., faţă de care s-a dispus clasarea); s-a mai reţinut că exercitarea controlului asupra unei societăţi prin interpuşi (inclusiv acceptarea de a fi desemnat asociat sau administrator al unei societăţi ca interpus al altei peroane) sau înfiinţarea unor societăţi offshore, nu constituie, în sine, o activitate ilicită. În plus, inculpatul H., spre deosebire de ceilalţi inculpaţi persoane fizice, membri ai grupului infracţional organizat, care se cunoşteau între ei şi au acţionat coordonat, nu îl cunoştea decât pe inculpatul A., care îi este cumnat, singura declaraţie indicată drept probă "în acuzare" dintre cele ale persoanelor audiate în cauză fiind considerată cea a martorei R., în sensul că inculpatul H. ar fi cunoscut dificultăţile financiare ale inculpatului A. şi ar fi ţinut legătura cu acesta; or, aceasta nu poate conduce la concluzia că inculpatul H. a acceptat faptul că inculpatul A. va comite infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de bani, cu atât mai puţin că prin acţiunile sale a urmărit săvârşirea acestor infracţiuni împreună cu inculpatul A..

Faptul că inculpatul H. nu a făcut decât să semneze nişte acte la solicitarea inculpatului A., fără să urmărească să se implice în vreun fel în activitatea SC QQ. SRL, al cărei administrator era, o atestă şi declaraţia martorului QQQ. (reaudiat în faza cercetării judecătoreşti), avocat de profesie, care s-a ocupat de înregistrarea societăţii la solicitarea inculpatului A. (acesta fiind cel care l-a trimis pe inculpatul H. la el şi a finanţat operaţiunile).

Faţă de toate acestea, Curtea a dat eficienţă dispoziţiilor art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., dispunând achitarea inculpatului H. pentru infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, întrucât nu au fost săvârşite cu vinovăţia prevăzută de lege (intenţia), care presupune, potrivit art. 16 alin. (3) C. pen., prevederea rezultatului faptei.

Curtea a aplicat fiecăruia dintre inculpaţii A., B., C., D., SC F. SRL şi SC G. SRL, pentru fiecare infracţiune reţinută în sarcina lor, pedeapsa închisorii, în cazul persoanelor fizice, respectiv a amenzii, în cazul persoanelor juridice, potrivit criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen. şi, în cazul persoanelor juridice, suplimentar, a celor prevăzute de art. 137 alin. (3) teza a II-a C. pen.

Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile reţinerii dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen. în cazul inculpaţilor A., B., C., D. şi SC F. SRL, întrucât aceştia au recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina lor, solicitând ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi a înscrisurilor prezentate de părţi, potrivit art. 375 alin. (1) raportat la art. 374 alin. (4) C. proc. pen., prima instanţă procedând la judecarea cauzei potrivit procedurii obişnuite doar pentru că inculpaţii H. şi SC G. SRL nu au formulat o solicitare în acest sens; s-a mai constatat că cererile formulate de inculpaţi vizează strict schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în actul de sesizare şi nu echivalează cu o nerecunoaştere a acestora.

A fost respinsă solicitarea inculpaţilor C. şi A., de reţinere a cauzelor de reducere a pedepsei prevăzute de art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016 - care reia dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 508/2004 - (în cazul infracţiunii de delapidare), art. 30 din Legea nr. 656/2002 (în cazul infracţiunii de spălare a banilor) sau art. 367 alin. (5) C. pen. (în cazul infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat), ca urmare a denunţurilor formulate de împotriva inculpatului X., la data de 14.10.2014, dat fiind că, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus clasarea acţiunii penale faţă de acesta, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii) şi trafic de influenţă, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 291 C. pen., nefiind îndeplinită condiţia tragerii la răspundere penală.

În cazul inculpatelor C. şi D., Curtea a reţinut circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. a) C. pen. pentru infracţiunile de delapidare şi spălare de bani, întrucât au fost singurele care au consemnat la dispoziţia instanţei sumele de bani obţinute ca urmare a săvârşirii infracţiunii de delapidare, care a făcut apoi obiectul spălării de bani. Curtea a apreciat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru reţinerea circumstanţei atenuante legale de la art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen., întrucât nu poate fi vorba de acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune până la primul termen de judecată (prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunii de delapidare fiind de 39.665.729 RON, chiar dacă inculpata D. a obţinut doar 32.500 euro, sumă de bani pe care a consemnat-o la dispoziţia instanţei), iar circumstanţa menţionată nu se aplică în cazul săvârşirii infracţiunilor "privind spălarea banilor", potrivit art. 75 alin. (1) lit. d) teza a II-a C. pen.

În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi inculpaţi, Curtea nu a reţinut circumstanţe atenuante, atitudinea acestora de recunoaştere a faptei fiind valorificată suficient prin aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi neregăsindu-se în speţă niciuna dintre împrejurările enumerate la art. 75 C. pen.

Curtea a reţinut că natura faptelor săvârşite, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpaţilor conduc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art. 66 lit. a) şi lit. b) C. pen., interzicând inculpaţilor doar dreptul de a fi ales, raportat la jurisprudenţa Curţii europene. În ceea ce priveşte interzicerea dreptului de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real (în sensul art. 4 din Legea nr. 656/2002), reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi, s-a apreciat că aceasta se impune tocmai în considerarea atât a naturii infracţiunilor comise, cât şi a calităţii în care au acţionat inculpaţii sau de care s-au folosit pentru comiterea infracţiunilor de delapidare şi spălarea banilor.

În cazul inculpatelor SC F. SRL şi SC G. SRL, s-a aplicat pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 139 alin. (1) lit. a) C. pen., respectiv "persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni".

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., deşi acesta a mai fost condamnat definitiv în alte două cauze pentru infracţiuni concurente cu cele pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, Curtea nu a procedat la efectuarea operaţiunii de contopire a pedepselor aplicate în cauză cu cele la care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 1007/F din 16.12.2013 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 977 din 21.07.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, şi prin Sentinţa penală nr. 2004 din 20.11.2015 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin retragerea apelului inculpatului (de care s-a luat act prin încheierea din 21.09.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală), în condiţiile în care celelalte cauze în care inculpatul a fost trimis în judecată se află încă pe rol, iar, în ipoteza condamnării sale, în funcţie de legea penală mai favorabilă aplicată, urmează ca, în faza de executare a hotărârilor, să se stabilească dispoziţiile privind tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni, având în vedere şi cele statuate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 29/2015 şi de secţia penală a instanţei supreme prin Decizia nr. 1558 din 16 decembrie 2016.

Cât priveşte modalitatea de executare, în raport de criteriile anterior menţionate şi apreciind că scopul preventiv-educativ al pedepsei va putea fi atins chiar fără executarea acesteia, în cazul inculpatelor C. şi D., s-a dispus, în baza art. 91 C. pen., suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Curtea a reţinut că activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi a determinat prejudicierea persoanei vătămate SC I. SRL cu suma de 39.665.729 RON (din această sumă, 17.784.500 RON reprezentând valoarea imobilului din x 39, Bucureşti), care a fost dizolvată la data de 16.07.2009, ca urmare a hotărârii conducerii din 08.07.2009 potrivit certificatului emis de autorităţile din S.U.A., în condiţiile în care acţionarul unic era, cu o cotă de participare de 100%, ZZ. (cu sediul în Delaware, S.U.A.).

De asemenea, prin Sentinţa civilă nr. 6041 din 03.11.2011 a Tribunalului Constanţa s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului I. SRL şi radierea acesteia, astfel încât, întrucât nu s-a putut constitui parte civilă în cauză, bunurile obţinute prin săvârşirea infracţiunii de delapidare nu au putut fi restituite şi nu au putut servi la despăgubirea sa, fiind supuse confiscării speciale, potrivit art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen.

Totodată, sumele de bani şi imobilul obţinute prin delapidare, având o valoare totală de 39.665.729 RON (din care 17.784.500 RON reprezintă valoarea imobilului din x 39, Bucureşti), au fost integral reciclate prin două circuite de spălare a banilor, iar potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, în cazul infracţiunilor de spălare a banilor se aplică art. 112 C. pen., având în vedere şi cele statuate prin Decizia nr. 23/2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, judecătorul fondului apreciind că raţionamentul este aplicabil în ipoteza comiterii şi a altor infracţiuni din săvârşirea cărora provin bunuri ce fac obiectul "spălării", cum este aceea de delapidare, reţinută în cauză, şi nu numai în cazul evaziunii fiscale.

Pe de altă parte, măsura confiscării ca urmare a infracţiunii de spălare a banilor devine inoperabilă nu numai în situaţia obligării inculpaţilor la acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii-predicat, ci şi atunci când se dispune, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., măsura confiscării speciale a bunurilor dobândite prin săvârşirea infracţiunii-predicat, bunuri care nu sunt restituite persoanei vătămate şi nici nu servesc la despăgubirea acesteia (ca în speţă, societatea prejudiciată fiind radiată), întrucât aplicarea concomitentă a celor două măsuri ar avea drept consecinţă o dublă sancţionare a persoanei acuzate şi condamnate pentru comiterea ambelor infracţiuni.

Având în vedere că inculpata C. a consemnat la O. suma ce face obiectul confiscării, s-au ridicat măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele nr. x/D/P/2013 din 16.09.2014, inclusiv asupra imobilului din Bucureşti, strada x nr. 20 sector 2 şi a autoturismului marca x.

Având în vedere că inculpata D. a consemnat la O. suma ce face obiectul confiscării, s-a ridicat măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa nr. x/D/P/2013 din 16.09.2014, asupra bunurilor aparţinând inculpatei, inclusiv autoturismul marca x.

Având în vedere soluţia de achitare a inculpatului H. şi faptul că faţă de acesta nu s-a luat măsura confiscării, nefiind obligat nici la cheltuieli judiciare către stat, s-au ridicat măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele nr. x/D/P/2013 din 16.09.2014 asupra bunurilor aparţinând inculpatului (inclusiv autoturismul marca x şi contul x de la Q., cu un sold de 2.374,00 RON la data instituirii popririi, identificate în cursul urmăririi penale).

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi inculpaţii A., B. şi SC F. SRL, pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În apelul său, reprezentantul Ministerul Public, susţinând oral motivele scrise şi criticând hotărârea atacată pentru netemeinicie, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea, în parte, a sentinţei penale, cu consecinţa condamnării inculpatului H. şi a majorării cuantumului pedepselor aplicate tuturor inculpaţilor, a căror executare să se realizeze în regim de detenţie, întrucât instanţa de fond nu a evaluat în mod corect criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen.

În susţinerea motivului de apel vizând greşita achitare a inculpatului H., a arătat că, din probele administrate, rezultă comiterea, cu vinovăţie, a celor trei infracţiuni săvârşite în calitate de reprezentant al SC QQ. SRL, calitate în care a preluat imobilul situat în x, sector 1 şi pe care l-a transmis, la 12.12.2008, către SC F. SRL în condiţiile în care prima societate nu a desfăşurat nicio activitate economică.

Astfel, s-a apreciat că inculpatul H. a comis, cu intenţie directă, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, în forma sprijinirii, întrucât cunoştea dificultăţile financiare ale inculpatului A., era o persoană de încredere a acestuia, şi, în plus, a participat la un număr redus de operaţiuni economico-financiare având ca scop primirea în patrimoniul societăţii a imobilului şi transmiterea lui ulterioară.

Cu privire la complicitatea la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, constând în semnarea a patru contracte de cesiune de creanţă cu societăţi nerezidente, a actelor de constituire a SC QQ. SRL şi a contractului de dare în plată din 07.11.2008, s-a arătat că, deşi respectiva operaţiune nu este una uzuală, inculpatul H. şi-a asumat riscul nelegalităţii acesteia, aşa cum rezultă din declaraţia dată în primul ciclu procesual, aceasta conturând atitudinea sa de acceptare ce caracterizează intenţia indirectă, apreciind, totodată, că nu sunt veridice susţinerile în sensul că nu a anticipat o nelegalitate a respectivei activităţi, având în vedere obligaţiile asumate (aproximativ 17 milioane RON), în condiţiile în care societatea era nou înfiinţată, nu avea activitate economică, iar preţul nu a fost niciodată achitat.

În privinţa infracţiunii de spălare a banilor, s-a arătat că inculpatul H. a comis fapta cu intenţie directă prin semnarea contractului de dare în plată din 12.12.2008, la aproximativ o lună de la data la care SC QQ. SRL devenise proprietara imobilului, deşi societatea nu avea activitate economică.

Referitor la greşita individualizare a pedepselor, s-a arătat că sancţiunile aplicate inculpaţilor sunt prea blânde raportat la activitatea infracţională desfăşurată de aceştia, care s-au folosit de însuşi sistemul judiciar şi nivelul lor de pregătire profesională. Deşi judecătorul fondului a avut în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios european referitoare la durata nerezonabilă a procesului penal (cauza Beck contra Norvegiei), nu se impunea aplicarea unor pedepse orientate spre minim, ci doar ca să se ia în considerare o reducere a sancţiunii.

Apelanta inculpată SC F. SRL a solicitat, potrivit concluziilor orale formulate cu ocazia dezbaterilor de apărătorul din oficiu, admiterea apelului, arătând că pedeapsa complementară aplicată conform dispoziţiilor art. 136 alin. (3) lit. a) C. pen. (dizolvarea societăţii), este excesivă, apreciind ca oportună sancţiunea prevăzută de art. 136 alin. (3) lit. e) C. pen., respectiv plasarea sub supraveghere judiciară.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., acesta a solicitat, potrivit motivelor de apel, concluziilor scrise, cât şi celor formulate cu ocazia dezbaterilor, sub un prim aspect, încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi delapidare ca urmare a intervenirii prescripţiei penale, raportat la Decizia nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale, arătând că, în cauză, actul de procedură comunicat inculpatului îl reprezintă ordonanţa din 15.09.2014, de efectuare în continuare a urmăririi penale, dată la care faptele erau deja prescrise, în condiţiile în care au fost săvârşite în perioada iulie 2008 - 19 iunie 2009, considerând relevante deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nr. 1/2015 (din considerentele căreia rezultă că dispoziţiile art. 308 C. pen. nu reprezintă o cauză de reducere a limitelor de pedeapsă, termenul de prescripţie calculându-se potrivit limitelor de pedeapsă prevăzute la art. 295 C. pen. raportat la art. 308 alin. (2) C. pen., fără a se face aplicarea art. 187 C. pen.), şi, respectiv nr. 5/2019 (potrivit căreia instanţele sunt obligate să facă aplicarea Deciziei nr. 297/2018 a instanţei de contencios constituţional).

Astfel s-a arătat că maximul special prevăzut pentru infracţiunea de delapidare este de 4 ani şi 8 luni, iar conform art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul de prescripţie este de 5 ani, motiv pentru care nu mai este posibilă tragerea sa la răspundere penală, întrucât faptele s-au prescris anterior comunicării primului act de procedură.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, respectiv nereţinerea cauzei de reducere a pedepsei prevăzută la art. 18 din Legea nr. 508/2004, în condiţiile în care la dosar există dovada denunţului formulat împotriva numitului X., materializat în 11 volume de urmărire penală şi luarea unei măsuri preventive faţă de acesta, a arătat că, deşi s-a dispus clasarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., acest aspect nu îi poate fi imputat, întrucât niciuna dintre normele legale care prevăd beneficiul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă nu impun condiţia ca denunţul să se materializeze prin trimiterea în judecată a persoanei denunţate, fiind doar suficient să se dovedească realitatea denunţului şi că acesta a determinat cel puţin începerea urmăririi penale.

S-a mai solicitat schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni de spălare a banilor, în formă continuată prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c), respectiv art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, într-o singură infracţiune de spălare a banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, în cauză rezoluţia infracţională fiind unică, materializându-se în mai multe acte de executare. A precizat că nu se impune ca activitatea infracţională să fie în detaliu planificată iniţial, ci doar atingerea scopului, respectiv diminuarea gajului general al creditorilor chirografari prin sustragerea imobilului din patrimoniul societăţii, şi însuşirea unei sume totale prin societăţile offshore pe care le controla, ori, în cauză, această unică rezoluţie infracţională s-a păstrat pe tot parcursul săvârşirii faptelor.

De asemenea, s-a mai susţinut că infracţiunea de delapidare ar putea fi încadrată în cea de bancrută frauduloasă, scopul acesteia constând tot în însuşirea sumelor de bani, chiar dacă infracţiunea de bancrută frauduloasă este săvârşită prin modalităţi mai elaborate, comerciantul, asociatul unic al firmei sau administratorul diminuând activele societăţii în dauna creditorilor.

În situaţia în care nu se va dispune încetarea procesului penal, a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate şi, în temeiul art. 91 C. pen., stabilirea unei sancţiuni cu suspendarea executării sub supraveghere, arătând că nu a adus niciun prejudiciu statului sau angajaţilor întrucât, prin acţiuni de creditare personală a societăţii, a stins toate datoriile, iar, pe parcursul procesului penal, a avut o atitudine sinceră, a recunoscut integral toate faptele săvârşite, a colaborat cu organele de urmărire penală, s-a prezentat la toate termenele de judecată, iar perioada îndelungată de 10 ani de la săvârşirea faptelor conduce la estomparea, în parte, a răspunderii penale, solicitând, totodată, să se aibă în vedere problemele sale medicale, dar şi faptul că are trei copii în întreţinere.

În final, a solicitat, în baza art. 72 C. pen., deducerea din pedeapsa aplicată, a duratei reţinerii din 17 septembrie 2014 până în 18 septembrie 2014, arestării preventive de la 18 septembrie 2014 până la 13 noiembrie 2014 şi a arestului la domiciliu din 14 noiembrie 2014 până la 25 mai 2015.

Precizând că renunţă la motivele de apel constând în reindividualizarea pedepsei şi a celui privind confiscarea imobilului din comuna Corbeanca, judeţul Ilfov, apelantul inculpat B. a solicitat, potrivit motivelor de apel, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea, în parte, a sentinţei atacate şi, sub un prim aspect, schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni de spălare de bani, în formă continuată, dintre care una sub forma complicităţii, într-o singură infracţiune de spălare de bani, în formă continuată, arătând că faptele comise au avut un scop infracţional unic, raportat şi la Decizia nr. 386/2017 a Curţii Constituţionale prin care s-a constatat că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul art. 35 alin. (1) C. pen., este neconstituţională.

În susţinerea celui de-al doilea motiv de apel, a solicitat încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi delapidare ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, arătând că termenul de prescripţie nu a fost întrerupt, chiar dacă efectuarea în continuare a urmăririi penale s-a dispus la 15.09.2014, invocând în acest sens Decizia nr. 297/2018 a instanţei de contencios constituţional.

A mai precizat că a formulat un denunţ împotriva lui X., însă acesta nu a fost primit de procurorul de caz, ci a fost depus prin registratura generală, astfel încât se impune, şi în cazul său, aplicarea beneficiului cauzei de reducere a pedepsei.

Examinând cauza atât în privinţa motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, conform art. 417 alin. (1) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte apreciază apelurile declarate de inculpaţii A., B. şi SC F. SRL ca fiind fondate, iar cel promovat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ca neîntemeiat, având în vedere următoarele considerente:

Înalta Curte constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect şi complet situaţia de fapt, realizând o justă interpretare şi apreciere a mijloacelor de probă administrate în cauză din care rezultă atât existenţa faptelor pentru care inculpaţii A., B., C., D. şi SC F. SRL au fost trimişi în judecată, cât şi săvârşirea lor cu vinovăţie, în forma cerută de lege, declaraţiile de recunoaştere ale acestora coroborându-se cu restul materialului probator, administrat în ambele faze ale procesului penal, respectiv cu depoziţiile martorilor (HHH.; III.; OO.; JJJ.; YY.; KKK.; LLL.; AAA.; EEE.; MMM.; NNN.; OOO.; PPP.; QQQ.; PP.; GGG.; RRR.; X.; V.; SSS.; FFF.; FFF., din faza de urmărire penală, şi V., YY. şi QQQ. - din faza de cercetare judecătorească); concluziile raportului de constatare ştiinţifică preliminar din 25.07.2014, ale celui de constatare ştiinţifică din 21.10.2014 şi ale celui de constatare criminalistică nr. x din 19.12.2014; informaţiile comunicate de O.N.P.C.S.B., de autorităţile din Cipru, precum şi de alte instituţii privind societăţile implicate în activitatea infracţională descrisă, operaţiunile comerciale şi financiare derulate de acestea şi de persoanele cercetate şi de procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi informatică.

În raport de criticile formulate de apelanţii A., B. şi SC F. SRL, inclusiv cele referitoare la împlinirea termenului de prescripţie, Înalta Curte constată că legea penală mai favorabilă este actuala reglementare, date fiind limitele de pedeapsă prevăzute de noua codificare în comparaţie cu cele din legislaţia anterioară pentru infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat (închisoarea de la 1 la 5 ani, faţă de închisoarea de la 5 la 20 ani), de delapidare (închisoarea de la 2 la 7 ani, faţă de închisoarea de la 10 la 20 ani) şi de spălarea banilor (închisoarea de la 3 la 10 ani, faţă de închisoarea de la 3 la 12 ani), dar şi din perspectiva incidenţei dispoziţiilor referitoare la prescripţia răspunderii penale.

Raportat la solicitările apelanţilor de încetare a procesului penal pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., Înalta Curte constată că, deşi la momentul trimiterii în judecată a inculpaţilor, nu era împlinit termenul de prescripţie generală a răspunderii penale, în prezent, în raport cu Decizia nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518/25.07.2018, prin care s-a stabilit că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen., este neconstituţională, cauza de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale îşi produce efectele numai când sunt efectuate actele de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicate suspectului sau inculpatului.

Analizând actele şi lucrările dosarului se constată că, prin ordonanţa din data de 04.02.2014 a fost începută urmărirea penală in rem, cu privire la comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., pentru ca, prin ordonanţa din data de 05.02.2014 să fie extinsă urmărirea penală în cauză (in rem), cu privire la comiterea infracţiunilor de spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, fiecare cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. .

Urmărirea penală a fost continuată - in personam - faţă de inculpaţii persoane fizice trimişi în judecată, precum şi faţă de inculpata persoană juridică SC F. SRL, prin ordonanţa din 15.09.2014, iar faţă de inculpata persoană juridică SC G. SRL - doar pentru infracţiunea de spălare de bani -, prin ordonanţa din data de 14.01.2015, aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect fiind comunicată acestora potrivit proceselor-verbale încheiate la data de 17.09.2014.

S-a reţinut că faptele inculpaţilor A., B., C. şi D. care, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, au constituit împreună un grup infracţional organizat, ce a avut ca scop obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul I. SRL (deţinătoarea brandului UUU.), provenite din delapidarea societăţii, urmată de spălarea acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani [ca în cazul infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.], şi începe să curgă de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat fiind o infracţiune continuă.

Cerinţele esenţiale ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., sunt ca acţiunile enumerate de lege să fie comise de o grupare structurată, compusă din cel puţin trei persoane, care acţionează coordonat o perioadă de timp în vederea comiterii uneia sau mai multor infracţiuni. Infracţiunea îmbracă forma unei infracţiuni continue, grupul infracţional organizat presupunând o acţiune de constituire (alături de aderare şi sprijinire), care se prelungeşte în timp până la momentul intervenţiei unei acţiuni contrare, ce o va întrerupe. Momentul epuizării infracţiunii, de la care se calculează şi termenul de prescripţie a răspunderii penale, poate fi cel al destrămării grupului, sau cel în care unii membri părăsesc grupul, caz în care epuizarea activităţii infracţionale îi priveşte doar pe aceştia, sau poate fi cel al descoperirii existenţei grupului de către autorităţi.

Întrucât infracţiunile comise de inculpaţi au fost sesizate autorităţilor mult după epuizarea acestora, şi niciunul dintre membrii grupului infracţional organizat nu l-a părăsit anterior îndeplinirii scopului urmărit (delapidarea SC I. SRL şi spălarea produsului infracţiunii), Înalta Curte constată că, pe de o parte, că acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii de constituire a grupului infracţional organizat de către inculpaţii A., B., C., D. şi SC F. SRL, s-a desfăşurat în perioada iulie 2008 - iunie 2009, indiferent de momentul în care membrii grupării şi-au adus contribuţia în concret la activitatea infracţională, iar, pe de altă parte, că respectiva faptă s-a epuizat la data de 19.06.2009 (data introducerii cererii privind falimentul SC QQ. SRL, care a spălat unul din produsele infracţiunii de delapidare), în cazul tuturor inculpaţilor.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, raportat la data epuizării infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. (19.06.2009), termenul de prescripţie generală a răspunderii penale, de 5 ani, calculat potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., s-a împlinit la 19.06.2014, cursul său nefiind întrerupt în condiţiile dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. proc. pen., interpretate prin prisma Deciziei nr. 297/2018 a instanţei de contencios constituţional, deoarece actele de procedură comunicate inculpaţilor reprezentate de procesele-verbale de aducere la aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, au fost încheiate la 17.09.2014, dată la care faptele erau deja prescrise.

În consecinţă, solicitările vizând încetarea procesului penal pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale sunt fondate, motiv pentru care, având în vedere că apelul inculpaţilor A., B. şi SC F. SRL urmează a fi admis sub acest aspect, se impune extinderea efectelor sale şi cu privire la inculpatele C. şi D., conform dispoziţiilor art. 419 C. proc. pen., care impun instanţei de apel obligaţia de a examina cauza prin extindere şi cu privire la părţile care nu au declarat apel, putând hotărî şi în privinţa lor, fără să poată crea acestora o situaţie mai grea; trebuie precizat că efectul extensiv operează pentru părţile aflate în acelaşi grup procesual cu cel al apelantului (cum este în speţă), adică persoane care au aceeaşi situaţie procesuală, aceleaşi interese ca apelantul, astfel încât, atunci când au fost invocate motive de apel numai de către una dintre părţi, în ipoteza în care apelul va fi admis, soluţia pronunţată va fi extinsă şi asupra celorlalte părţi, cu respectarea principiului non reformatio in pejus.

Cu privire la solicitarea inculpaţilor A. şi B. de încetare a procesului penal pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, respectiv complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, raportat la împrejurarea că, potrivit Deciziei nr. 1/2015 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, termenul de prescripţie se calculează potrivit limitelor prevăzute de art. 295 C. pen. raportat la art. 308 alin. (2) C. pen., fără a se face aplicarea art. 187 C. pen., Înalta Curte reţine următoarele:

Inculpatul A., în calitate de administrator, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 15.07.2008 -27.08.2008, a încheiat 24 de contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către I. SRL către patru offshore-uri controlate de inculpaţii B., C. şi D., în valoare de 13.455.141,65 euro şi 3.185.123.20 USD (echivalentul 56.970.212,29 RON), fără a se intenţiona livrarea respectivelor bunuri, astfel încât, prin executarea clauzei penale inserate în cuprinsul fiecărui contract (defavorabilă pentru I. SRL), acesta şi-a însuşit suma totală de 39.665.729 RON (în perioada 07.11.2008 - 21.01.2009), prin intermediul societăţilor K., J. şi L., respectiv SC QQ. SRL şi SC F. SRL, după cum urmează: 17.784.500 RON, prin convenţia de dare în plată a imobilului situat în Bucureşti, x, ce a fost transferat succesiv, de la I. SRL la SC QQ. SRL şi, ulterior, la SC F. SRL (1 act material), 7.105.686 RON (echivalentul a 1.752.738,26 euro la cursul BNR în ziua plăţilor), achitaţi prin viramente bancare către K. (13 acte materiale), 7.894.358 RON (echivalentul a 1.907.040,65 euro la cursul BNR în ziua plăţilor), achitaţi prin viramente bancare către J. (14 acte materiale), 6.881.185 RON, achitaţi prin viramente bancare către L. (4 acte materiale), activitate ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul B. a participat la activitatea infracţională a inculpatului A., contribuind activ, prin cunoştinţele sale în domeniul financiar, la elaborarea întregului plan infracţional, precum şi la realizarea acestuia, vizând încheierea a 24 de contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către I. SRL prin societăţile nerezidente pe care le controla, contracte prin intermediul cărora a fost însuşită ilicit, de către inculpatul A., suma totală de 39.665.729 RON din patrimoniul acesteia, activitate care întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Prin Decizia nr. 1/2015 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 105/10.02.2015, s-a stabilit că dispoziţiile art. 308 C. pen. reprezintă o variantă atenuată a infracţiunii de delapidare prevăzute de art. 295 C. pen., dar şi că, la calcularea termenului de prescripţie a răspunderii penale, se ţine seama de pedeapsa prevăzută de art. 295 C. pen. raportat la art. 308 alin. (2) C. pen.

Cu toate acestea, apărarea nu a avut în vedere faptul că inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi în primă instanţă pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (în varianta complicităţii pentru inculpatul B.) prevăzute de art. 295 alin. (1) C. pen., art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., respectiv de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, trebuie precizat că în art. 309 C. pen., este incriminată o variantă agravată a infracţiunilor enumerate în cuprinsul textului, iar nu o cauză legală de majorare a pedepsei; potrivit acestor dispoziţii, dacă fapta de delapidare a produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de norma de incriminare ale acestei fapte se majorează cu jumătate.

Prin urmare, având în vedere, pe de o parte, că potrivit art. 187 C. pen., prin "pedeapsa prevăzută de lege" se înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în formă consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei, iar, pe de altă parte, că dispoziţiile art. 308 C. pen. reprezintă o variantă atenuată a infracţiunii de delapidare prevăzută de art. 295 C. pen. (potrivit Deciziei nr. 1/2015 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală), precum şi faptul că, prin art. 309 C. pen., este incriminată o variantă agravată, printre altele, a infracţiunii de delapidare, rezultă că infracţiunea prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., este sancţionată cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani (ca în cazul infracţiunii prevăzute de art. 295 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen.), şi începe să curgă de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în speţă, delapidarea cu consecinţe deosebit de grave fiind o infracţiune continuă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, raportat la data epuizării infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen. (21.01.2009), termenul de prescripţie generală a răspunderii penale, de 8 ani, calculat potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., s-ar fi împlinit la data de 21.01.2017, însă el a fost întrerupt, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. proc. pen., interpretate prin prisma Deciziei nr. 297/2018 a instanţei de contencios constituţional, la data aducerii la cunoştinţă a calităţii de suspect, respectiv 17.09.2014, prin procesele-verbale de aducere la aducerea la cunoştinţă a acestei calităţi încheiate la această dată .

Totodată, se observă că, în cauză, nu s-a împlinit nici termenul de prescripţie specială a răspunderii penale, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 155 alin. (4) C. pen., termenele prevăzute de art. 154 C. pen., dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni, or în speţă, acesta este de 16 ani, iar, de la data epuizării infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave (21.01.2009), acesta s-ar fi împlinit la 21.01.2025, conform textelor de lege anterior invocate.

În consecinţă, pentru considerentele dezvoltate anterior, Înalta Curte constată că este neîntemeiată solicitarea formulată de inculpaţii A. şi B., de încetare a procesului penal pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, respectiv complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Referitor la solicitarea formulată de inculpatul A. de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (19) C. pen., în infracţiunea de bancrută frauduloasă în formă continuată, prevăzută de art. 241 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., Înalta Curte, o apreciază ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Reglementând infracţiunea de bancrută frauduloasă, legiuitorul român, în art. 241 C. pen., a incriminat fapta persoanei, care, în frauda creditorilor: a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul acesteia; b) înfăţişează datorii inexistente sau prezintă registrele debitorului în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate; c) înstrăinează, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active.

Astfel, se observă că obiectul juridic al infracţiunii prevăzută de art. 241 C. pen. vizează protecţia relaţiilor sociale a căror bună funcţionare implică încrederea dintre debitor şi creditor; în esenţă, incriminarea are în vedere protejarea şanselor creditorilor ca executarea, chiar şi silită, a creanţelor lor să se desfăşoare în condiţii normale, corespunzătoare valorii reale a activului patrimonial şi situaţiei reale a bunurilor.

Având în vedere că fapta este incriminată în considerarea scopului de a frauda creditorii, care constituie element al conţinutului infracţiunii, nu pot fi obiect material al acesteia decât acele componente ale activului patrimonial care sunt urmăribile, susceptibile de a fi executate silit, întrucât lipsa din patrimoniu a unor bunuri care în nicio situaţie nu ar fi putut servi la îndestularea creditorilor nu este de natură să îi păgubească pe aceştia.

În timp ce fapta incriminată în art. 241 alin. (1) C. pen. are ca subiect activ o persoană, fizică sau juridică, având calitatea de debitor şi este o infracţiune de pericol, nu de rezultat, şi se consideră consumată după comiterea acţiunii care constituie elementul material, dacă prin aceasta s-a creat pentru creditor, fie şi numai un risc de a nu-şi mai putea satisface creanţa, nefiind necesar ca rezultatul constând în păgubirea efectivă a creditorului să se producă, fiind suficient ca, săvârşind fapta cu intenţie directă, făptuitorul să fi creat o situaţie periculoasă pentru creditor, dispoziţiile art. 295 C. pen., incriminează însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează. Infracţiunea prezintă o variantă atenuată, dată de calitatea subiectului activ, funcţionarul "privat", definit de art. 308 C. pen., dar şi o variantă agravată, reglementată de art. 309 C. pen. în considerarea rezultatului patrimonial (consecinţe deosebit de grave) produs subiectului pasiv.

Aşadar, în ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, prejudiciul, aspect esenţial al laturii civile, nu se confunda cu urmarea ca element component al laturii obiective a infracţiunii. Urmarea poate consta tocmai în lipsa bunului din gestiune/sfera de administrare coroborată cu faptul că bunul a fost folosit în mod ilicit.

Actele de executare (verbum regens), constând în însuşirea, folosirea sau traficarea bunurilor aflate în administrarea sau gestiunea subiectului activ realizează conţinutul unei infracţiuni de rezultat şi nu de pericol, criteriu în baza căruia, Înalta Curte apreciază că faptele deduse judecăţii, prin care a fost efectiv devalizat patrimoniul SC I. SRL realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de delapidare şi nu de bancrută frauduloasă.

De altfel, infracţiunea a fost comisă de inculpatul A. în principal în frauda SC I. SRL, a cărei insolvenţă a fost cerută în instanţă de o societate controlată de inculpaţii B. şi C. (MM.), după transferul banilor şi imobilului din patrimoniul acesteia, şi, în subsidiar, în frauda creditorilor, astfel că, în mod corect, judecătorul fondului, a apreciat că se impune reţinerea infracţiunii de delapidare.

În continuare, Înalta Curte apreciază că apelurile declarate de inculpaţii A. şi B. sunt întemeiate în ceea ce priveşte schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni de spălare de bani, în formă continuată, prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (A.), respectiv din două infracţiuni de spălare de bani, în formă continuată, dintre care una sub forma complicităţii, prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (B.), având în vedere următoarele considerente:

Prealabil analizării solicitării formulate de inculpaţi, Înalta Curte arată că infracţiunea continuată reprezintă acea formă a unităţii legale de infracţiune caracterizată prin săvârşirea de către aceeaşi persoană, la intervale de timp diferite, în realizarea aceleiaşi hotărâri infracţionale, a unor acţiuni sau inacţiuni care prezintă fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Prin Decizia nr. 368/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566/17.07.2017, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) C. pen. este neconstituţională, în considerentele hotărârii reţinând că respectiva sintagma, care impune condiţia unităţii subiectului pasiv în cazul infracţiunii continuate, creează discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de persoane care săvârşesc la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din legea fundamentală cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.

Având în vedere decizia instanţei de contencios constituţional, Înalta Curte constată că infracţiunea continuată este formată dintr-o multitudine de infracţiuni care - prin voinţa legiuitorului, în considerarea unor elemente de fapt, probează urmărirea unui scop infracţional unic - sunt reunite într-o formă a unităţii legale.

În acest context se reţine că întreg materialul probator conduce la concluzia existenţei fiecărui act material ce formează conţinutul unităţii legale, a caracterului ilicit penal, decurgând din conţinutul constitutiv al fiecărui act material, la care se adaugă cerinţele specifice formei continuate, săvârşirea actelor la intervale de timp distincte, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, care s-a păstrat pe tot parcursul săvârşirii faptelor.

Rezoluţia infracţională unică a urmărit obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul SC I. SRL, prin alcătuirea unui plan, la sugestia şi indicaţiile inculpaţilor B., C. şi D., plan ce a implicat multiple operaţiuni juridice şi financiare, tocmai pentru a crea o aparenţă de legalitate.

Astfel, contrar celor reţinute de judecătorul fondului, se constată că scopul grupului infracţional organizat a fost unul singur şi a fost atins: însuşirea de către A. a unei sume totale de 39.665.729 RON prin intermediul mai multor societăţi offshore pe care le controla (din această sumă, 17.784.500 RON reprezentând valoarea imobilului din x 39, Bucureşti), fiind fără relevanţă faptul că, în actul de sesizare, s-a reţinut că, pentru atingerea scopului final, activităţile infracţionale s-au desfăşurat în patru etape şi s-au identificat două direcţii de acţiune, în condiţiile în care rezoluţia infracţională a fost unică.

De altfel, justificarea plăţilor către K., J. şi M. s-a făcut în baza unor notificări ce au avut în vedere existenţa unor contracte fictive, încheiate cu societăţile offshore controlate de către B., respectiv L., LL., NN. şi CCC. (circuitul financiar de spălare a banilor - lichidităţilor - obţinuţi din patrimoniul I. SRL).

Prin urmare, rezoluţia infracţională a fost determinată (făptuitorii, în momentul luării hotărârii, au avut o reprezentare de ansamblu a obiectului material, a locului, modului şi timpului de săvârşire a diferitelor acţiuni) şi anterioară tuturor acestor acţiuni (activităţii infracţionale), fiind menţinută pe parcursul executării actelor ce compun acea activitate.

Astfel, faptele inculpatului A. care a înfiinţat, prin intermediul lui W. (tatăl său) două societăţi comerciale - SC QQ. SRL şi SC F. SRL - prin intermediul a două societăţi offshore al căror beneficiar real (RR. şi XX.), şi le-a folosit la preluarea din patrimoniul I. SRL, a imobilului situat în Bucureşti, x, prin convenţiile de dare în plata din datele de 07.11.2008 şi 12.12.2008, ascunzând adevărata provenienţă a bunului, respectiv din delapidarea I. SRL (circuitul financiar de spălare a imobilului situat în x, Bucureşti), precum şi faptele aceluiaşi inculpat care a folosit trei societăţi nerezidente (K., J. şi M.), utilizând dispozitivele tip tolken aferente conturilor bancare, şi a încasat prin conturile acestora, în perioada 04.12.2008 - 21.01.2009 suma totală de 4.449.417,91 euro, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei provenienţe a banilor, respectiv din delapidarea I. SRL, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., având în vedere că, la momentul pronunţării prezentei hotărâri, dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 656/2002 sunt abrogate ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, nefiind vorba de aplicarea legii penale în timp, ci de recalificarea faptei întrucât conţinutul infracţiunii şi pedeapsa sunt identice cu cele din reglementarea anterioară.

Totodată, faptele inculpatului B., care, prin intermediul societăţii nerezidente L., al cărei beneficiar real era, a încasat, în perioada 04.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), pe care a transformat-o într-un total de 1.745.877 euro, şi imediat a direcţionat-o către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de către aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei lor, respectiv din delapidarea I. SRL, sumele reciclate prin acest circuit, fiind distribuite ulterior, în perioada 05.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, inculpatul B. dobândind în urma spălării suma de 661.016,25 euro (prin plăţile făcute de L. către alte două offshore-uri controlate de acesta, respectiv CCC. - 408.483 euro, BBB. - 252.533 euro, la data de 17.12.2008), cunoscând că provine din delapidarea I. SRL, precum şi faptele aceluiaşi inculpat care, i-a înlesnit, cu intenţie, inculpatului A., acţiunile de ascundere ori disimulare a adevăratei naturi a provenienţei imobilului situat în Bucureşti, x, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului I. SRL, prin înfiinţarea a două noi offshore-uri (RR. şi XX.), la data de 09.09.2008, respectiv 29.09.2008, ce ulterior urmau a fi folosite la înmatricularea SC QQ. SRL şi SC F. SRL, care s-au ocupat de transferul dreptului de proprietate repetat al imobilului sus-menţionat întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., forma secundară a participaţiei penale fiind absorbită în autorat.

Având în vedere că apelurile inculpaţilor A. şi B. urmează a fi admise sub acest aspect, efectele lor vor fi extinse, conform dispoziţiilor art. 419 C. proc. pen., şi cu privire la inculpata C..

Astfel, faptele inculpatei C., care, prin intermediul societăţii nerezidente L., al cărei asociat (25%) şi director era, a încasat în perioada 04.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), în contul deschis la WWW. - Sucursala România, pentru care era împuternicită, sumă care ulterior a fost transformată într-un total de 1.745.877 euro, şi imediat direcţionată către membrii grupării, în perioada 05.12.2008 - 12.02.2009, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de aceştia, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţe a acestora, respectiv din delapidarea I. SRL, inculpata C. dobândind în urma spălării suma de 194.377 euro (provenind de la U. - 155.877 euro, S. - 38.500 euro, după încasările directe ale acestora de la L.), folosită la data de 12.02.2009 pentru achiziţionarea unui imobil situat în Bucureşti, str. x, precum şi faptele aceleiaşi inculpate care, i-a înlesnit, cu intenţie, inculpatului A., ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei imobilului situat în Bucureşti, x, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului I. SRL, prin obţinerea de către SC QQ. SRL a justificării contractului de dare în plată (din 07.11.2008) a imobilului sus-menţionat, prin încheierea de către L. (titulara unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului), a contractului de cesiune de creanţă nr. x din 29.10.2008, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., forma secundară a participaţiei penale fiind absorbită în autorat.

Referitor la critica formulată de inculpatul A. privind greşita înlăturare a cauzei de reducere a pedepsei prevăzută de art. 18 din Legea nr. 508/2004 (art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016), art. 30 din Legea nr. 656/2002, Înalta Curte o apreciază ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Prealabil analizării solicitării formulate de inculpatul A., trebuie precizat că, în realitate, apelantul înţelege să critice nereţinerea dispoziţiilor art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016 - care reiau prevederile art. 18 din Legea nr. 508/2004 - (în cazul infracţiunilor de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) şi art. 30 din Legea nr. 656/2002 (în cazul infracţiunii de spălare a banilor, text de lege în prezent abrogat), critică formulată şi de inculpata C. (prin concluziile scrise), inclusiv de apelantul B. (potrivit concluziilor orale ale apărătorul său ales cu ocazia dezbaterilor), ca urmare a denunţurilor formulate împotriva inculpatului X..

Instituţia reglementată de art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016 are natura juridică a unei cauze legale speciale de reducere a pedepsei, cu caracter personal, însă, recunoaşterea efectelor acestei cauze de atenuare reclamă intervenirea unei atitudini active a martorului, concretizată atât în denunţarea, cât şi în facilitarea tragerii la răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii, cel mai târziu până la data finalizării urmăririi penale având ca obiect infracţiunea comisă de către martorul însuşi.

Astfel, potrivit acestor prevederi beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, iar în timpul urmăririi penale, denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii.

Această cauză de reducere a pedepsei a fost prevăzută de legiuitor ca un instrument eficient pentru combaterea infracţiunilor grave, fiind un beneficiu acordat persoanelor care au comis fapte penale şi deţin informaţii decisive cu privire la săvârşirea unei astfel de infracţiuni pentru a le determina să furnizeze acele informaţii organelor judiciare (infractorii devenind, astfel, denunţători).

Din economia textului de lege rezultă că, pentru ca acesta să fie incident, este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiţii, între care şi aceea ca denunţul formulat să faciliteze identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii. Aşadar, un denunţ în urma căreia nu s-a realizat identificarea şi tragerea la răspundere penală a unei persoane nu este apt a produce efectele juridice prevăzute de art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016.

Referitor la inculpatul A., examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că, în cursul urmăririi penale a formulat, la data de 14.10.2004, un denunţ în prezentul dosar, cu privire la săvârşirea de către numitul X. a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, iar, prin rechizitoriul nr. x/2013 din 06.04.2015 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, s-a dispus, între altele, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., clasarea acţiunii penale faţă de X. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. (sub forma sprijinirii) şi art. 291 C. pen.

Contrar susţinerilor apărării, Înalta Curte, având în vedere că urmărirea penală în Dosarul nr. x/2013 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a finalizat faţă de numitul X. prin dispunerea unei soluţii de clasare, nu poate reţine în favoarea inculpatului A. dispoziţiile art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile prevăzute de acest act normativ, respectiv cea privind tragerea la răspundere penală a unei persoane, motiv pentru care apelantul nu poate beneficia de cauza specială de reducere a pedepsei.

Aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în ceea ce o priveşte pe inculpata C., care nu a formulat apel în cauză, susţinerile acesteia fiind analizate, din oficiu, de instanţa de control judiciar.

Astfel, se observă că şi această inculpată, la data de 14.10.2004, a formulat un denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte penale de către numitul X., prin Rechizitoriul nr. x/2013 din 06.04.2015 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, dispunându-se, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., clasarea acţiunii penale faţă de acesta pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. (sub forma sprijinirii) şi art. 291 C. pen., împrejurare în care, Înalta Curte apreciază că, nici această inculpată nu poate beneficia de cauza specială de reducere a pedepsei, nefiind îndeplinită condiţia privind tragerea la răspundere penală a persoanei reclamate.

Deşi apelantul B. a precizat, cu ocazia dezbaterilor, că a formulat un denunţ împotriva lui X., care, însă nu a fost primit de procurorul de caz, fiind depus prin registratura generală, motiv pentru care se impune, şi în cazul său, aplicarea beneficiului cauzei de reducere a pedepsei, Înalta Curte constată că cele dezvoltate anterior cu privire la neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016, îşi păstrează valabilitatea.

Având în vedere soluţiile ce se vor pronunţa în cauză cu privire la inculpaţii A., B., C., SC F. SRL, respectiv de încetare a procesului penal pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat şi de schimbare a încadrării juridice din două infracţiuni de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, într-o infracţiune unică de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, Înalta Curte va proceda la individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor pentru această din urmă faptă, verificând, totodată, şi criticile formulate de parchet cu privire la greşita individualizare a sancţiunilor stabilite, din punct de vedere al cuantumului şi al modalităţii de executare, precum şi solicitările inculpaţilor A. şi SC F. SRL.

Astfel, Înalta Curte, la stabilirea tratamentului sancţionator, are în vedere pericolul social al infracţiunilor de spălarea banilor, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite - constituirea unui grup infracţional organizat şi elaborarea unui plan infracţional amplu, pe mai multe etape, precum şi crearea a două circuite financiare pentru spălarea produsului infracţional, prin folosirea unei multitudini de societăţi, rezidente şi nerezidente (cele mai multe offshore) şi de persoane interpuse; starea de pericol creată pentru valorile ocrotite (ordinea publică şi relaţiile privind convieţuirea socială, circulaţia juridică licită a bunurilor şi, respectiv, relaţiile de serviciu şi normala desfăşurare a relaţiilor patrimoniale); forma continuată a infracţiunilor de spălarea banilor; forma de participaţie (secundară în cazul inculpaţilor B. şi C.), natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor (producerea de consecinţe deosebit de grave, în sensul art. 183 C. pen. - respectiv cauzarea unui prejudiciu de 39.665.729 RON, prin însuşirea banilor şi imobilului din patrimoniul I. SRL, având drept urmare şi falimentul acesteia), motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit - obţinerea de foloase patrimoniale (inculpatul A. fiind principalul "beneficiar" al activităţii infracţionale şi dobândind, indirect, aproximativ 90% din valoarea bunurilor obţinute din patrimoniul persoanei vătămate) şi asigurarea produsului infracţiunii, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, de recunoaştere a faptelor comise.

De asemenea, în raport şi cu nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpaţilor persoane fizice (astfel cum rezultă din înscrisurile ataşate la dosar), toţi având studii superioare şi fiind bine integraţi în societate, precum şi faptul că nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, cu excepţia inculpatului B. care este condamnat definitiv în alte două cauze şi trimis în judecată în alte două dosare pentru infracţiuni concurente, precum şi intervalul de timp scurs de la comiterea faptelor (aproape 9 ani), se apreciază că aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special, respectiv câte 2 ani închisoare pentru inculpaţii A. şi B., şi 1 an şi 6 luni închisoare pentru inculpata C., sunt suficiente pentru atingerea scopului preventiv educativ al acestora.

Totodată, va aplica fiecăruia dintre inculpaţii A., B., C., pentru infracţiunile de spălarea banilor, pedeapsa complementară şi accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi), având în vedere că natura faptelor săvârşite, ansamblul circumstanţelor personale conduc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală, dar şi în considerarea atât a naturii infracţiunilor comise, cât şi a calităţii în care au acţionat sau de care s-au folosit pentru comiterea infracţiunilor de spălarea banilor; astfel, pentru inculpaţii A. şi B. se va stabili o pedeapsă complementară de câte 2 ani, iar pentru inculpata C., de 1 an şi 6 luni.

În ceea ce priveşte pedepsele aplicate inculpatului A. pentru infracţiunile de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, respectiv sub forma complicităţii pentru inculpaţii B., C. şi D., dar şi cele stabilite pentru infracţiunile de spălarea a banilor pentru inculpatele D. şi SC F. SRL, Înalta Curte constată că judecătorul fondului a realizat o evaluare judicioasă a criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., valorificând, în mod corespunzător, toate împrejurările ce ţin de fapta comisă şi de persoana inculpaţilor, motiv pentru care tratamentul sancţionator stabilit este apt să asigure scopul acestora.

Ca atare, se reţine că instanţa de fond a valorizat în mod corect toate circumstanţele reale de săvârşire a infracţiunilor de delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi spălare de bani, fapte penale care prezintă un ridicat grad de pericol social prin natura valorilor sociale ocrotite de lege, modalitatea de comitere, amploarea activităţii dată de caracterul continuat al actelor materiale, cuantumul prejudiciului, precum şi cele personale ale inculpaţilor, reprezentate de lipsa antecedentelor penale (cu excepţia lui B. aşa cum s-a precizat anterior), conduita procesuală de recunoaştere a vinovăţiei, situaţia lor socio-profesională, astfel încât pedepsele aplicate, atât sub aspectul cuantumului, cât şi a modalităţii de executare sunt adecvate necesităţilor unei juste individualizări, motiv pentru care criticile formulate de parchet şi de inculpatul A. cu privire la greşita individualizare a sancţiunilor stabilite sunt nefondate. De altfel, deşi inculpatul A. a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 91 C. pen., Înalta Curte arată că, raportat la cuantumul sancţiunii rezultante (3 ani şi 8 luni închisoare), nu sunt îndeplinite condiţiile pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei.

În ceea ce le priveşte pe inculpatele C. şi D., Înalta Curte apreciază că, în continuare, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, potrivit dispoziţiilor art. 91 C. pen., care impun ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să se supună unor măsuri şi obligaţii, raportat la situaţia concretă a cauzei, este aptă să asigure un control regulat şi atenţionarea asupra conduitei lor, pentru a evita săvârşirea unor noi infracţiuni.

Şi în cazul inculpatelor SC F. SRL şi SC G. SRL, Înalta Curte apreciază că, în mod corect, s-a realizat o evaluare judicioasă a criteriilor de individualizare prevăzute de art. 137 alin. (3) C. pen. raportat la art. 74 alin. (1) C. pen., având în vedere circumstanţele reale de săvârşire a infracţiunilor, reţinându-se, pe de o parte că SC F. SRL a fost creată în vederea definitivării procesului de spălare a banilor derulat în scopul dobândirii imobilului din x, dar şi punerii la dispoziţia inculpatului A. a sumelor de bani provenite din chirii, iar, pe de altă parte, că obiectul SC G. SRL a fost deturnat pentru definitivarea procesului de spălare a banilor derulat de către inculpatul B., de dobândire a unor imobile cu banii obţinuţi din delapidarea I. SRL.

Totodată, s-a mai avut în vedere amploarea activităţii infracţionale dată de caracterul continuat al actelor materiale, cuantumul prejudiciului, conduita procesuală de recunoaştere a vinovăţiei (doar SC F. SRL), motiv pentru care, Înalta Curte apreciază că pedepsele principale aplicate celor două inculpate persoane juridice au fost just şi corect individualizate, contrar criticilor formulate de parchet.

Se mai constată că inclusiv pedepsele complementare constând în dizolvarea persoanelor juridice au fost în mod corespunzător stabilite, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 139 alin. (1) lit. a) C. pen., respectiv faptul că acestea au fost constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni (SC F. SRL pentru definitivarea procesului de spălare a banilor derulat în vederea dobândirii imobilului din x, dar al şi punerii la dispoziţia inculpatului A. a sumelor de bani provenite din chirii, în timp ce SC G. SRL pentru finalizarea aceluiaşi proces de spălarea a banilor, însă derulat de către inculpatul B., respectiv pentru dobândirea unor imobile cu banii obţinuţi din delapidarea I. SRL), împrejurare în care, critica formulată de apărarea inculpatei SC F. SRL referitoare la caracterul excesiv al acestei sancţiuni este neîntemeiată.

Deşi inculpatul A. a solicitat, în baza art. 72 C. pen., deducerea din pedeapsa aplicată a duratei reţinerii din 17.09.2014 până la 18.09.2014, a arestării preventive de la 18.09.2014 până la 13.11.2014 şi a arestului la domiciliu din 14.11.2014 până la 25.05.2015, Înalta Curte apreciază că nu se impune reformarea sentinţei atacate sub acest aspect, în condiţiile în care respectiva deducere a fost făcută chiar de judecătorul fondului în dispozitivul hotărârii, perioadele de reţinere, arest preventiv şi la domiciliu fiind detaliate în considerentele acesteia.

Cu privire la motivul de apel formulat de parchet vizând greşita achitare a inculpatului H., Înalta Curte constată că prin actul de sesizare a instanţei s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009, a reprezentat SC QQ. SRL, în baza unei procuri generale de administrare din partea offshore-lui controlat de A. (RR.), societate folosită de membrii grupului infracţional constituit din iniţiativa celui din urmă şi la care au aderat tatăl şi soţia acestuia, precum şi diverşi apropiaţi, toţi conlucrând în vederea decapitalizării patrimoniului I. SRL în dauna căreia au fost desfăşurate toate acţiunile ilicite.

Se mai reţine că trimiterea în judecată a inculpatului H. s-a mai dispus şi pentru complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 308 C. pen. şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în aceeaşi calitate de reprezentant al SC QQ. SRL, a semnat, în cursul lunii octombrie 2008, patru contracte de cesiune de creanţă în baza cărora a preluat datoriile ce au stat la baza contractului de dare în plată din 07.11.2008, prin intermediul căruia a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului din x, sector 1 în favoarea SC QQ. SRL, cunoscând caracterul fictiv al creanţelor, în scopul însuşirii de către A. a acestui bun.

Totodată, inculpatul H. a mai fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că, în calitate de reprezentant legal al SC QQ. SRL, ar fi semnat la data 12.12.2008 o convenţie de dare în plată pentru suma de 18.000.866,81 RON în baza căreia a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti x sector 1, în favoarea SC F. SRL, prezumându-se că ar fi avut cunoştinţă de caracterul fictiv al unor creanţe deţinute de un număr de societăţi offshore controlate de coinculpatul A., în scopul ascunderii provenienţei reale a bunului, respectiv a surselor financiare utilizate de acesta în vederea achiziţionării terenului şi edificării imobilului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată, sub un prim aspect, că, în faţa primei instanţe, singurul dintre inculpaţi care a negat participarea la săvârşirea infracţiunilor a fost H., care a susţinut, în mod constant, că nu a deţinut niciun fel de informaţii în legătura cu activitatea firmelor coordonate de cumnatul său, A., că nu a fost implicat în deciziile luate de acesta, dar a acceptat în mod formal să primească funcţia de administrator şi împuternicit la SC QQ. SRL.

Astfel, în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, precum şi la cercetarea judecătorească în fond, atât în primul ciclu procesual, cât şi în rejudecare, dar şi în apel, inculpatul H. a arătat că funcţia deţinută a fost exclusiv scriptică, că s-a prezentat la biroul notarial II., la solicitarea lui A., că a semnat contractul de dare în plată din 07.11.2008 în valoare de 17.784500 RON, prin care a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti, în favoarea SC QQ. SRL, fără a cunoaşte care este obiectul acestuia, care este semnificaţia juridică a noţiunii de "dare în plată" şi fără a avea reprezentarea consecinţelor economico-financiare ale acestei tranzacţii, precum şi că, prealabil redactării şi semnării convenţiei de dare în plată din 12.12.2008, nu a discutat niciodată cu martorul YYY. (notarul public care a autentificat actul), nu a achitat taxele notariale şi nici taxele de timbru, acestea fiind plătite de cumnatul său, care 1-a convocat la biroul notarial la o dată şi oră convenite în prealabil cu notarul public, că nu a lecturat actul semnat întrucât nu era interesat de conţinut şi că a părăsit clădirea notariatului după câteva minute, fără a solicita sau primi explicaţii în legătura cu cele derulate la momentul respectiv.

Cu aceeaşi ocazie, inculpatul H. a mai arătat că nu a deţinut niciodată ştampila SC QQ. SRL, nu a semnat documente în numele acestei societăţi, nu a emis şi nu a recepţionat facturi şi nu cunoaşte nimic în legătura cu rezultatele economico-financiare, obiectul de activitate, angajaţii societăţii sau orice alte detalii în concret.

Înalta Curte constată că declaraţiile de nerecunoaştere ale inculpatului H. nu sunt infirmate de cele ale coinculpaţilor (cu excepţia lui A.), care au susţinut că nu l-au văzut niciodată şi nici nu au auzit de existenţa sa sau de un posibil rol pe care l-ar fi avut în relaţie cu societăţile comerciale înfiinţate, ci, dimpotrivă l-au cunoscut cu ocazia cercetărilor penale derulate în cauză, precum şi ale martorilor AAA. (dată în primul ciclu procesual, la data de 29.01.2016), OOO. (dată în primul ciclu procesual la data de 22.01.2016), YY. (dată în ambele cicluri procesuale, la datele de 22.01.2016 şi de 02.11.2017), care au relatat că nu au avut întâlniri sau discuţii cu inculpatul H., întrucât acesta nu s-a prezentat niciodată la sediul cabinetului unde îşi desfăşurau activitatea inculpaţii B., C. şi D. şi nici nu le-a fost menţionată de către alte persoane existenţa sa ori posibilele acţiuni în care urmează să fie implicat.

De altfel, martorul QQQ. (avocatul care a efectuat demersurile de înfiinţare şi înregistrare a SC QQ. SRL la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului) a precizat, în depoziţiile date în faţa primei instanţe (date în ambele cicluri procesuale, la datele de 22.01.2016 şi de 21.02.2018), că toate discuţiile referitoare la înfiinţarea şi înregistrarea societăţii le-a purtat cu inculpatul A., aceasta fiind persoana care i-a achitat onorariul de avocat şi i-a furnizat toate detaliile legate de denumirea şi sediul social.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, în apel, au fost audiaţi în calitate de martori, notarul public AA. şi soţia inculpatului A., R., aceasta din urmă doar referitor la împrejurări care nu privesc situaţia juridică a soţului său.

Astfel, din declaraţia martorei R. a rezultat că relaţiile dintre H. şi A. nu erau foarte apropiate, că aceştia se vedeau doar la anumite evenimente familiale ţinute la locuinţa părinţilor săi, familia V., ocazii în care nu s-a discutat niciodată despre faptul că societatea administrată de soţul său ar avea dificultăţi financiare, că este ameninţată de faliment, sau că familia ZZZ. s-ar confrunta cu problemă de natură economică, precizând, totodată, că H. a fost angajat la firma soţului ei pentru o scurtă perioadă de timp, dar, întrucât nu avea vocaţie pentru afaceri, a demisionat după numai 6 luni, depoziţia martorei coroborându-se cu cea a martorului V. (dată în ambele cicluri procesuale, la datele de 29.01.2016 şi de 02.11.2017), dar şi cu cele susţinute de inculpatul H..

Martorul AA. (notarul public care a autentificat convenţia de dare în plată nr. x din 12.12.2008, încheiată între SC F. SRL şi SC QQ. SRL) a susţinut că nu-şi aminteşte să-l fi văzut la biroul său în calitate de client pe intimatul H., că îl cunoştea foarte bine pe A. care i-a solicitat servicii notariale în mai multe rânduri, fără a putea preciza, însă, cine anume a achitat costurile notariale pentru actul de dare în plată, precum şi că, deşi această convenţie este o formulă juridică destul de complexă, el operează cu prezumţia că părţile semnatare ale unui act au reprezentarea conţinutului şi consecinţelor juridice ale acestuia, nefiind aşadar necesar să le ofere detalii sau explicaţii .

Aşadar, din probatoriile administrate în cauză, rezultă că inculpatul H. nu i-a cunoscut pe ceilalţi inculpaţi, motiv pentru care, dată fiind relaţia de natură personală avută cu inculpatul A., nu se poate reţine că acesta cunoştea situaţia financiară a societăţii administrate de cumnatul său, despre care întreaga familie considera că este o afacere prosperă şi profitabilă, respectiv că se confrunta cu dificultăţi financiare, declaraţiile sale în acest sens coroborându-se cu depoziţiile martorilor şi cu cele susţinute de coinculpaţi.

Pentru existenţa infracţiunii prevăzută de art. 367 C. pen. este necesar ca persoana care sprijină o grupare infracţională constituită să aibă reprezentarea existenţei acesteia, a obiectivelor propuse, eventual să-i cunoască pe membri ei, şi să aibă orice formă de comunicare cu aceştia, fie direct, fie mediat, să aibă şi reprezentarea semnificaţiei şi finalităţii acţiunilor pe care le întreprinde, în sensul în care ele sunt destinate a servi intereselor şi scopurilor celorlalţi membri ai structurii.

În acest context nu se poate susţine că inculpatul H. ar fi sprijinit grupul infracţional organizat, în condiţiile în care nu a avut nicio informaţie referitoare la aceasta, la componenţa ori scopurile propuse, aşa cum rezultă, de altfel, din materialul probator administrat în cauză, astfel încât, Înalta Curte apreciază că, în mod corect, judecătorul fondului, a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. (în forma sprijinirii), constatând că inculpatul nu a acţionat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

Cu privire la complicitatea la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, Înalta Curte subliniază faptul că aceasta presupune, înainte de toate, ca inculpatul H. să fi acţionat cel puţin cu intenţie indirectă cu privire la operaţiunile privind transferul dreptului de proprietate asupra imobilului situat în x, având reprezentarea faptului că, prin această acţiune, se realizează o diminuare frauduloasă a patrimoniului I. SRL şi o mărire corespunzătoare a veniturilor coinculpatului A., în beneficiul căruia a acţionat, nefiind necesar ca să fi obţinut el însuşi un folos ilicit, ci doar sa cunoască împrejurarea că acţiunile sale au o finalitate clară, anume aceea de a realiza diminuarea patrimoniului unui societăţi în beneficiul administratorului ei ori a unui terţ.

Înalta Curte arată că din probatoriul administrat a rezultat faptul că nici inculpatul A. şi nici alte persoane nu l-au informat pe H. în legătură cu scopurile urmărite şi cu situaţia financiară a I. SRL, în condiţiile în care, în familie, se perpetuase ideea că A. este un om de afaceri extrem de competent şi un bun manager, iar societatea sa este una prosperă, astfel încât nu existau motive pentru a presupune că ar fi urmărit prin orice mijloace fraudarea companiei sale. De altfel, inculpatul H. a precizat, în depoziţiile date, că nu a cunoscut niciodată în patrimoniul cărei societăţi se află imobilul situat în x, între membrii familiei fiind de notorietate faptul că blocul aparţine soţilor ZZZ., fără ca vreodată să se pună problema că ar putea forma obiectul vreunei proceduri de executare silită.

În plus, din actele şi lucrările dosarului rezultă că toţi membri familiei inculpatului A., respectiv tatăl (W.), socrul (V.), soţia (R.), cumnaţii (V.) au fost cooptaţi de către primul în activităţi similare celor care i-au revenit lui H., însă, faţă de aceştia, s-a dispus clasarea, apreciindu-se că relaţiile personale avute cu A. ar fi justificat demersurile realizate.

Mai mult, se observă că raporturile personale dintre H. şi A. se limitau la relaţia de afinitate, relevant fiind chiar faptul că, deşi la începutul anului 2000, A. i-a oferit celui dintâi un loc de muncă la conducerea magazinului UUU., colaborarea profesională s-a sfârşit destul de repede, deoarece abilităţile manageriale ale lui H. nu au fost la înălţimea aşteptărilor cumnatului său, aspect ce rezultă din declaraţiile inculpaţilor H. şi W., dar şi din cele ale martorilor R. şi V..

De altfel, inculpatul H. a arătat că, în câteva rânduri, i-au fost aduse spre semnare, documente, la locuinţa unde domicilia împreună cu socrul său, de obicei la ore destul de târzii, atunci când era preocupat de probleme personale şi gospodăreşti, însă nu a acordat suficientă atenţie documentelor semnate, în condiţiile în care A. îl asigura că nu este nicio problemă, că totul este legal şi corect şi că are nevoie de semnăturile sale pentru derularea unor afaceri; dimpotrivă, avea convingerea că îl sprijină pe acesta într-un scop licit.

Aceeaşi metodă de convingere a fost folosită de inculpatul A. şi faţă de socrul său, martorul V., persoană care având o vârstă înaintată şi o stare de sănătate alterată, nu a putut fi audiată în instanţă, dar care, în timpul urmăririi penale, a relatat, în esenţă, aceleaşi aspecte menţionate şi de H., în sensul că a acordat încredere deplină celui dintâi, că nu şi-a pus niciun moment problema ca acesta să fie implicat ori să-1 implice pe el însuşi în acţiuni ilicite, considerând că este o persoană deplin credibilă, un om de afaceri cu multă experienţă şi realizări deosebite.

Relevante privind împrejurarea că inculpatul H. nu avea reprezentarea faptului că prin transferul dreptului de proprietate asupra imobilului situat în x, se realizează o diminuare frauduloasă a patrimoniului I. SRL sunt chiar afirmaţiile acestuia potrivit cărora, împreună cu A., s-a deplasat în două rânduri la birourile unor notari publici, unde a semnat nişte documente al căror conţinut nu şi l-a amintit, că actele erau deja întocmite, considerând că prezenţa sa într-un birou notarial şi faptul că documentele erau verificate de jurişti, nu pot constitui chestiuni discutabile, şi, cu atât mai puţin, de ordin penal, aceste depoziţii coroborându-se cu cele ale inculpatului A. care, în plus, a precizat că nu a antamat niciun fel de discuţii cu H. referitor la conţinutul actelor ori la urmările juridice şi economice pe care acestea le-au produs.

În consecinţă, în lipsa oricăror informaţii în baza cărora s-ar fi putut concluzia că participă la o infracţiune de delapidare, că se acţionează în frauda unor societăţi sau a mai multora şi că ilicitul penal are consecinţele prevăzute de art. 309 C. pen., nu se poate reţine în sarcina inculpatului H. complicitatea la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, astfel încât, în mod corect, judecătorul fondului a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., achitarea sa.

Cu privire la infracţiunea de spălare de bani, se observă că inculpatul H. nu a dispus plăţi, nu a avut drept de semnătură asupra vreunor conturi bancare şi nici nu a fost informat în mod neechivoc asupra circuitelor financiare în care au fost implicate societăţile offshore înfiinţate şi coordonate de B..

Astfel, deşi acuzarea a susţinut că inculpatul H. are un nivel ridicat de pregătire profesională care ar fi fost suficient pentru ca acesta să-şi dea seama că, prin semnarea contractului de dare în plată din 12.12.2008, imobilul din x, Bucureşti, a fost transmis, în mod fraudulos, din patrimoniul SC QQ. SRL în cel al SC F. SRL, Înalta Curte arată că acest aspect nu reprezintă o dovadă a faptului că ar fi putut deduce, fie şi în mod circumstanţial, că este atras de cumnatul său în săvârşirea de infracţiuni ori că a acceptat faptul că inculpatul A. va comite anumite fapte penale, cu atât mai puţin că prin acţiunile sale a urmărit săvârşirea acestor infracţiuni împreună cu acesta.

Deşi parchetul, în dovedirea săvârşirii de către inculpatul H. a infracţiunii de spălarea banilor, a făcut referire la faptul că SC QQ. SRL a fost implicată într-o procedură de faliment, Înalta Curte apreciază acest aspect ca fiind lipsit de relevanţă, în condiţiile în care în actul de sesizare se reţine că intimatul nu a participat la acest proces nici direct şi nici prin reprezentant.

Mai mult, în declaraţiile date pe parcursul procesului penal, inculpatul H. a arătat că împreună cu A. a fost la o unitate bancară, însă fără a cunoaşte motivele pentru care i s-a cerut să se prezinte, dar şi că nu a efectuat nicio tranzacţie, nu a emis ordine de plată şi nici nu a dispus transferuri ale unor sume de bani.

Prin urmare, din ansamblul materialului probator administrat în cauză, nu rezultă vreun element care ar putea să ateste cunoaşterea de către inculpatul H. a caracterului prejudiciabil/ilicit al contractului de dare în plată semnat la data 12.12.2008, pentru suma de 18.000.866,81 RON în baza căreia a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti x sector 1, în favoarea SC F. SRL, faptei lipsindu-i o trăsătură esenţială a infracţiunii, respectiv tipicitatea subiectivă, împrejurare în care, Înalta Curte apreciază că în sarcina sa nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, astfel încât, în mod corect, s-a dispus achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

În concluzie, pentru considerentele prezentate anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite apelurile declarate de inculpaţii A., B. şi SC F. SRL împotriva Sentinţei penale nr. 53/F din 26 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pe care, în baza art. 419 C. proc. pen., le extinde şi cu privire la inculpatele C. şi D., va desfiinţa în parte, sentinţa penală atacată şi, în rejudecare:

1. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 8 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aplicată inculpatului A. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., va înceta procesul penal faţă de inculpatul A. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art. 386 C. proc. pen., va dispune faţă de inculpatul A. schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni de spălare de bani, în formă continuată, prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Va face aplicarea art. 65 alin. (1) C. pen., art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va contopi pedepsele de 3 ani închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi de 2 ani închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi va aplica inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 8 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

2. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 2 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aplicată inculpatului B. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., va înceta procesul penal faţă de inculpatul B. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art. 386 C. proc. pen. va dispune pentru inculpatul B. schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., va condamna pe inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Va face aplicarea art. 65 alin. (1) C. pen., art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va contopi pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi de 2 ani închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi va aplica inculpatului B. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 8 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 3 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

3. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 7 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aplicată inculpatei C. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., va înceta procesul penal faţă de inculpata C. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art. 386 C. proc. pen., va dispune faţă de inculpata C. schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., va condamna pe inculpata C. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an şi 6 luni interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Va face aplicarea art. 65 alin. (1) C. pen., art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va contopi pedepsele de 1 an închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi de 1 an şi 6 luni închisoare [pentru infracţiunea de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi va aplica inculpatei C. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 4 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., va obliga inculpata C. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea ei;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor ei de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., va impune inculpatei C. să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., va obligă pe inculpata C. ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul E. sau al AAAA. - pe o perioadă de 100 de zile.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

4. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 1 lună închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. aplicată inculpatei D., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., va înceta procesul penal faţă de inculpata D. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., va condamna pe inculpata D. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Va face aplicarea art. 65 alin. (1) C. pen., art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va contopi pedepsele de 1 an închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen.) şi de 1 an şi 6 luni închisoare [pentru infracţiunea de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi va aplica inculpatei D. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 4 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., pe o perioadă de 1 an.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., va aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., va obligă inculpata D. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea ei;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor ei de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., va impune inculpatei D. să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., va obliga pe inculpata D. ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul E. sau al AAAA. - pe o perioadă de 80 de zile.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

5. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 22.000 RON amendă şi dizolvarea persoanei juridice, ca pedeapsă complementară, aplicată inculpatei SC F. SRL în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., va înceta procesul penal faţă de inculpata SC F. SRL pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., va condamna pe inculpata SC F. SRL la pedeapsa de 18.000 RON amendă (100 RON x 180 zile-amendă) şi dizolvarea persoanei juridice, ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Totodată, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi B. şi intimaţii inculpaţi H., D. şi C., în sumă de câte 314 RON, precum şi pentru apelanta intimată inculpată SC F. SRL şi intimata inculpată SC G. SRL, în sumă de câte 1253 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelurile declarate de inculpaţii A., B. şi SC F. SRL împotriva Sentinţei penale nr. 53/F din 26 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pe care, în baza art. 419 C. proc. pen., le extinde şi cu privire la inculpatele C. şi D..

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând:

1. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 8 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aplicată inculpatului A. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal faţă de inculpatul A. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art. 386 C. proc. pen., dispune faţă de inculpatul A. schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni de spălare de bani, în formă continuată, prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Face aplicarea art. 65 alin. (1) C. pen., art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi de 2 ani închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 8 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

2. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 2 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aplicată inculpatului B. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal faţă de inculpatul B. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art. 386 C. proc. pen. dispune pentru inculpatul B. schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Face aplicarea art. 65 alin. (1) C. pen., art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi de 2 ani închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi aplică inculpatului B. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 8 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 3 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

3. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 7 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aplicată inculpatei C. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal faţă de inculpata C. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art. 386 C. proc. pen., dispune faţă de inculpata C. schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpata C. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an şi 6 luni interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Face aplicarea art. 65 alin. (1) C. pen., art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele de 1 an închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi de 1 an şi 6 luni închisoare [pentru infracţiunea de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi aplică inculpatei C. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 4 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., obligă inculpata C. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea ei;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor ei de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., impune inculpatei C. să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., obligă pe inculpata C. ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul E. sau al AAAA. - pe o perioadă de 100 de zile.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

4. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 1 lună închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. aplicată inculpatei D., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal faţă de inculpata D. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpata D. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Face aplicarea art. 65 alin. (1) C. pen., art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele de 1 an închisoare [pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 şi art. 309 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen.) şi de 1 an şi 6 luni închisoare [pentru infracţiunea de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.] şi aplică inculpatei D. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 4 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator, beneficiar real, reprezentant ori de a face parte din organele de conducere ale unei societăţi) C. pen., pe o perioadă de 1 an.

În baza art. 45 alin. (5) şi (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., obligă inculpata D. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea ei;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor ei de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., impune inculpatei D. să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., obligă pe inculpata D. ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul E. sau al AAAA. - pe o perioadă de 80 de zile.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

5. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 22.000 RON amendă şi dizolvarea persoanei juridice, ca pedeapsă complementară, aplicată inculpatei SC F. SRL în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal faţă de inculpata SC F. SRL pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpata SC F. SRL la pedeapsa de 18.000 RON amendă (100 RON x 180 zile-amendă) şi dizolvarea persoanei juridice, ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.

II. Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi B. şi intimaţii inculpaţi H., D. şi C., în sumă de câte 314 RON, precum şi pentru apelanta intimată inculpată SC F. SRL şi intimata inculpată SC G. SRL, în sumă de câte 1253 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2019.

GGC - GV