Nullity of cassation appeal for failure to identify specific grounds of illegality in EU-funded expense reimbursement dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant’s appeal null and void, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to dismiss the original claim and allowing the lower court judgment to remain in force. The dispute concerned a request for the annulment of an administrative letter issued by a national center for professional and technical education, acting as an intermediate body for the Sectorial Operational Programme for Human Resources Development, which rejected the full reimbursement of expenses—including rents and utilities—associated with an EU-funded project. The appellate court had previously dismissed the claim partly based on the plea of res judicata regarding specific rental and utility costs and partly on the merits, and the final instance found that the appellant failed to satisfy the procedural requirements for an appeal by not citing specific grounds of illegality or misapplication of law. The court relied on Articles 486(1)(d), 488, 489(2), and 486(3) of the Code of Civil Procedure, ruling that a mere reproduction of facts and general dissatisfaction without a legal argumentation of illegality renders the appeal null.
Legislator headnote
AI generatedart. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (3) C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failure to identify specific grounds of illegality in EU-funded expense reimbursement dispute: The dispute concerned a request for the annulment of an administrative letter issued by a national center for professional and technical education, acting as an intermediate body for the Sectorial Operational Programme for Human Resources Development, which rejected the full reimbursement of expenses—including rents and utilities—associated with an EU-funded project. The appellate court had previously dismissed the claim partly based on the plea of res judicata regarding specific rental and utility costs and partly on the merits, and the final instance found that the appellant failed to satisfy the procedural requirements for an appeal by not citing specific grounds of illegality or misapplication of law. The court relied on Articles 486(1)(d), 488, 489(2), and 486(3) of the Code of Civil Procedure, ruling that a mere reproduction of facts and general dissatisfaction without a legal argumentation of illegality renders the appeal null.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision cited in the dispositive section to provide the legal basis for the decision to declare the appeal null.
Provision cited in the dispositive section establishing that an appeal is null if the grounds do not fit the statutory grounds for cassation.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti, sub nr. x/2015, reclamanta SC A. SRL, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună, în conformitate cu prevederile articolului 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
(1) anularea scrisorii standard de informare a Beneficiarului - Validare Cheltuieli CR14 nr. 1145/20.01.2015, emisă de pârâta CNDIPT_OI,
(2) obligarea pârâtei să emită un alt act administrativ în care să valideze în totalitate cheltuielile solicitate la rambursare prin cererea de rambursare nr. x din cadrul proiectului de finanţare cu fonduri europene, cu ID 59398.
Tribunalul Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. 3056 din 11 mai 2016, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti. Cauza fost înregistrată la această instanţă la data de 11 iunie 2016.
1.2. Soluţia primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 3989 din 12 decembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins excepţia lipsei de interes ca rămasă fără obiect, s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat pe aspectul privind cheltuielile cu servicii închiriere şi amenajare spaţiu închiriat în sumă de 29.337,77 RON şi utilităţi de amenajare spaţiu închiriat în sumă de 14.245,79 RON, şi, în consecinţă, s-a respins cererea ce are ca obiect aceste sume, pentru autoritate de lucru judecat, s-a respins, în rest, acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, aşa cum a fost modificată prin răspunsul la întâmpinare.
2. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta SC A. SRL a formulat recurs.
3. Decizia instanţei de recurs
Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă nu a indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar susţinerile sale nu se pot încadra în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de articolul menţionat.
Mai mult decât atât reproducerea prin cererea de recurs a stării de fapt şi a nemulţumirilor părţii cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată, nu se constituie într-o critică de nelegalitate.
Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
Astfel, nu se poate considera că susţinerile recurentei din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
3.1. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului formulat de SC A. SRL împotriva Sentinţei nr. 3989 din 12 decembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 iunie 2019.
GGC - CL