Constitutional Council protocol and deliberation secrecy challenged in CSM disciplinary decision; judicial reputation limited to acts performed in discharge of judicial duties

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea A. a chemat în judecată pe intimaţii Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând:

- constatarea nulităţii Hotărârii nr. 543/15.05.2018 a Plenului CSM;

- constatarea nulităţii Raportului nr. x/19 octombrie 2017 emis de Agenţia Naţională de Integritate;

- constatarea nulităţii Rezoluţiei nr. 1096/IJ/623/DIJ/24.06.2016 emisă de Inspecţia Judiciară;

- constatarea stării de incompatibilitate în care se regăseşte judecătorul B., inspector şef al Inspecţiei Judiciare;

- constatarea nulităţii Raportului nr. x/2018 emis de Inspecţia Judiciară;

- apărarea reputaţiei sistemului judiciar şi a contestatoarei.

Prin cererea introductivă, contestatoarea a formulat şi cerere de chemare în judecată a altor persoane, respectiv a Agenţiei Naţionale de Integritate, în conformitate cu disp. art. 68 C. proc. civ.

În motivarea contestaţiei, se arată că Plenul CSM a fost alcătuit nelegal, datorită protocolului încheiat cu Serviciul Român de Informaţii, având sarcini să dea informaţii şi să primească informaţii de la Serviciu, să facă planuri comune de anchetă disciplinară, iar singurul consilier al preşedinţilor CSM, începând cu anul 2011 este doamna C., fost ofiţer DIPI.

Se mai susţine că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea secretului deliberării, deoarece la deliberare au rămas şi alte persoane, respectiv secretarul general al CSM şi alţi doi angajaţi ai aparatului propriu.

Mai mult, susţine contestatoarea, membrii CSM nu au votat efectiv, ci doar au semnat buletinele de vot.

Hotărârea atacată şi raportul premergător sunt nelegale, deoarece utilizarea sintagmei "magistrat executant, care pronunţă decizii la ordinul şefilor serviciilor secrete", pune într-o lumină nefavorabilă prestanţa şi credibilitatea unui stat de drept, în ansamblul său.

Cu privire la Rezoluţia nr. 1096/IJ/623/DIJ din 24 iunie 2016 a Inspecţiei Judiciare, contestatoarea susţine că este expresia unui abuz de putere săvârşit de către inspectorul şef, acesta găsindu-se şi în stare de incompatibilitate prin apartenenţa sa la D.

Contestatoarea invocă excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, interpretată prin raportare la art. 22 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 .

S-a dispus citarea în proces a Agenţiei Naţionale de Integritate, D. şi B.

2. Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat, referitor la capetele de cerere nr. x şi 6, respingerea contestaţiei ca neîntemeiată; la capătul de cerere nr. x, respingerea ca inadmisibil; în ceea ce priveşte capetele de cerere 2 şi 4, admiterea excepţiei necompetenţei materiale a ICCJ, secţia contencios administrativ şi fiscal şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti şi admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive; faţă de capătul de cerere nr. x - admiterea excepţiei necompetenţei funcţionale a ICCJ - SCAF şi trimiterea cauzei la Completul de 5 judecători al aceleiaşi instanţe, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii; în ceea ce priveşte capetele de cerere nr. x, 3 şi 4, conexarea la Dosarul nr. x/2018; respingerea cererii de chemare în judecată a altor persoane ca inadmisibilă.

Cu privire la contestaţia formulată împotriva Hotărârii nr. 543/2018 a CSM şi a cererii de apărare a reputaţiei, intimatul susţine că, în virtutea dreptului său de apreciere, afirmaţiile făcute de domnul E. "am destule dovezi că aceşti oameni mi-au furat trei ani din viaţă pe care nu mai poate să mi-i dea nimeni înapoi", în contextul în care acesta a negat existenţa unor întâlniri cu generalul Coldea şi alte persoane din cadrul Serviciului Român de Informaţii, nu s-a adus atingere independenţei sistemului judiciar sau reputaţiei profesionale a contestatoarei, având în vedere că apărarea reputaţiei profesionale vizează actele şi faptele comise faţă de judecător în timpul îndeplinirii şi în legătură cu îndeplinirea de către acesta a îndatoririlor şi responsabilităţilor profesionale ce le revin în procesul de înfăptuire a actului de justiţie.

Din transcrierea intervenţiei telefonice reiese că afirmaţiile domnului E. nu au legătură cu activitatea instanţelor, ci se referă la pretinse întâlniri ale oamenilor politici şi conducerea SRI.

Agenţia Naţională de Integritate a formulat punct de vedere la solicitarea de chemare în judecată a altor persoane, arătând că cererea este inadmisibilă, în conformitate cu disp. art. 68 C. proc. civ.

D. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive; excepţia de necompetenţă materială a instanţei cu privire la faptele prezentare la paginile 25-51 din contestaţie; excepţia autorităţii de lucru judecat pentru faptele arătate la filele x din contestaţie; excepţia litispendenţei şi conexarea la Dosarul nr. x/2018.

3. Printr-o cerere completatoare, contestatoarea invocă excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 prin raportare la disp. art. 1 alin. (5) şi a art. 126 alin. (6) din Constituţia României şi a disp. O.U.G. nr. 77/2018 şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare.

4. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei formulate

4.1. Cu privire la cererea de anulare a HPCSM nr. 543 din 15 mai 2018

Contestatoarea a formulat cerere de apărare a reputaţiei sale profesionale şi a reputaţiei şi integrităţii sistemului judiciar, faţă de afirmaţiile făcute de domnul E. în cadrul unei emisiuni televizate, susţinându-se că acesta ar fi declarat "că ar fi fost condamnat de către domnul Coldea şi domnul Maior".

Avându-se în vedere prevederile legale incidente instituţiei de care a uzat contestatoarea, respectiv art. 75 din Legea nr. 303/2004, este evident că apărarea reputaţiei profesionale vizează actele şi faptele comise faţă de judecători, în timpul şi în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor şi responsabilităţilor profesionale ce le revin în procesul de înfăptuire a actului de justiţie.

În speţă, aceste prevederi legale nu sunt îndeplinite deoarece afirmaţiile nu au legătură cu activitatea judecătorului şi nici cu sistemul de justiţie.

În legătură cu aspectele referitoare la existenţa unui protocol de colaborare între CSM şi SRI nu au fost invocate cu ocazia analizării cererii de apărare a reputaţiei, aceeaşi concluzie desprinzându-se şi pentru aspectele referitoare la numirea doamnei C., în funcţia de consilier al preşedintelui CSM.

Aspectele invocate nu conduc în niciun mod la dezlegarea pricinii de faţă ce are ca obiect apărarea reputaţiei profesionale.

Sunt nefondate şi criticile prin care se susţine încălcarea secretului deliberării, prin rămânerea la deliberare a unor persoane ce nu sunt membri ai Consiliului, ci din aparatul propriu al CSM, avându-se în vedere că dispoziţiile C. proc. civ. cu privire la deliberarea pentru pronunţarea hotărârilor judecătoreşti nu sunt aplicabile, fiind vorba despre o procedură administrativă.

4.2. Cu privire la cererea de anulare a Raportului nr. x/2018

Cererea urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, raportul reprezintă un act premergător Hotărârii nr. 543/2016, iar actul ce se contestă în instanţă, potrivit disp. art. 30 din Legea nr. 317/2004, modificată şi completată, fiind hotărârea Plenului, iar nu actele/operaţiunile prealabile acesteia.

4.3. Cu privire la cererea de anulare a Raportului nr. x/19 octombrie 2017 emis de Agenţia Naţională de Integritate şi de constatare a stării de incompatibilitate a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, B.

În temeiul art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea celor două capete de cerere şi va declina competenţa în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, avându-se în vedere că sunt incidente disp. art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Faţă de soluţia dispusă, se reţine că Înalta Curte nu se poate pronunţa asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a D., excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată de D., excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a CSM, excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată a altor persoane întemeiată pe disp. art. 68 C. proc. civ., excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Inspecţiei Judiciare şi excepţiei lipsei de reprezentare a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare.

4.4. Cu privire la cererea de anulare a Rezoluţiei nr. 1096/IJ/623/DIJ din 24 iunie 2016

Prin rezoluţia atacată s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare faţă de contestatoare pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2007 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, solicitându-se totodată secţiei pentru judecători în materie disciplinară a CSM să se dispună aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004.

Deşi prin Hotărârea nr. 1J/08.02.2017 a fost admisă acţiunea disciplinară şi i s-a aplicat contestatoarei sancţiunea excluderii din magistratură şi, ulterior, ICCJ - Completul de 5 judecători, prin Decizia nr. 336/13 decembrie 2017 s-a dispus înlocuirea sancţiunii excluderii din magistratură cu sancţiunea constând în mutarea disciplinară pe o perioadă de 6 luni la Curtea de Apel Târgu Mureş, în prezenta cauză, contestatoarea atacă direct în faţa instanţei Rezoluţia nr. 1096/2016.

Întrucât Înalta Curte, secţia contencios administrativ şi fiscal este competentă să se pronunţe numai cu privire la hotărârea adoptată de Plenul CSM, iar Completul de 5 judecători al ICCJ soluţionează contestaţiile în materie disciplinară împotriva hotărârilor secţiei pentru judecători a CSM, urmează a se admite excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe şi a se declina acest capăt de cerere către Curtea de Apel Constanţa, întrucât contestatoarea are calitatea de judecător la Curtea de Apel Bucureşti.

4.5. Cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale

Avându-se în vedere că neconstituţionalitatea disp. art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 prin raportare la art. 22 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 şi O.U.G. nr. 77/2018 priveşte capetele de cerere a căror competenţă de soluţionare a fost declinată, se apreciază că prezenta instanţă nu are posibilitatea să se pronunţe asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

4.6. Cu privire la excepţia de litispendenţă, Înalta Curte, observând că se contestă HPCSM diferite, a respins excepţia ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Raportului nr. x/2018 al Inspecţiei Judiciare, ca inadmisibilă.

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 543 din 15 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Admite excepţia necompetenţei materiale şi, în consecinţă, declină competenţa de soluţionare a capetelor de cerere privind nulitatea Raportului ANI nr. x/19 octombrie 2017, constatarea stării de incompatibilitate a inspectorului şef B. şi constatarea nulităţii Rezoluţiei nr. x/2016 în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 iunie 2019.

GGC - CL