Nullity of administrative appeal for failure to articulate statutory grounds of illegality

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial la Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi ulterior pe rolul Curţii de Apel Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca urmare a declinării competenţei soluţionării cauzei în favoarea acestei din urmă instanţe, prin Sentinţa nr. 7 din 17 ianuarie 2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, în principal, obligarea pârâtului la comunicarea răspunsului la sesizarea întocmită şi expediată pe adresa de email în data de 15.03.2016, iar în subsidiar obligarea acestuia la comunicarea răspunsului în termen de 5 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, sub sancţiunea unei penalităţi stabilite pentru fiecare zi întârziere.

Totodată, prin aplicarea amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, a solicitat obligarea pârâtului la luarea măsurilor disciplinare împotriva persoanei care se face vinovată de nesoluţionarea sesizării formulate şi necomunicarea răspunsului în termenul legal şi la comunicarea gradului, numelui şi prenumelui persoanei vinovate, precum şi sancţiunea disciplinară dispusă în cazul acesteia.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 113 din 17 martie 2017, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A. invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul a reluat pe larg situaţia de fapt, arătând, în esenţă, parcursul petiţiei formulate care, în opinia acestuia, nu a fost înregistrată potrivit legii, şi apreciind că hotărârea atacată este nelegală, iar prima instanţă a achiesat la un abuz de drept săvârşit de secretarul general al Ministerului Apărării Naţionale şi de şeful Statului Major General.

În concluzie, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

4. Apărarea intimatului-pârât

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale a invocat excepţia nulităţii recursului, arătând că susţinerile recurentului reprezintă nemulţumiri ale acestuia cu privire la răspunsul primit la petiţie, în fapt acesta dorind nu un răspuns, ci un alt răspuns, iar pe fond a solicitat respingerea căii de atac.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Regularitatea promovării căii de atac

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Astfel, susţinerile recurentului-reclamant nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., acesta nedezvoltând critici propriu-zise faţă de hotărârea atacată, ci doar şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţia primei instanţe care, în opinia acestuia este nelegală, întrucât s-a achiesat la un abuz de drept săvârşit de autoritatea pârâtă.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, în condiţiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Prin urmare, susţinerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 113 din 17 martie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 iunie 2019.

GGC - CL