Demolition enforcement annulled and remanded for retrial after res judicata breach over permit procedure.

Asupra cererii de revizuire de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Soluţia instanţei de fond

Prin Decizia nr. 1152 din 26 iunie 2018, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins apelul declarat de apelantele A., şi B. în contradictoriu cu intimatul C., împotriva Sentinţei civile nr. 247/2017 pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca pe care o păstrează în întregime.

2. Cererea de revizuire

Împotriva Deciziei nr. 1152 din 26 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, revizuenta B. în contradictoriu cu intimatul C. a formulat cererea de revizuire, invocând prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de revizuire invocat a arătat că hotărârea a cărei revizuire o cere încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 1103/R pronunţate de Curtea de Apel Braşov în 29 octombrie 2015 şi a Deciziei nr. 885/2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, având în vedere următoarele:

1. Relaţiile litigioase dintre familia revizuentei şi intimatul C. au început încă din anul 2005, atunci când intimatul a solicitat instanţei anularea autorizaţiei de construire nr. x din 30 septembrie 2002 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca. Această autorizaţie, în baza căreia B. şi D. (decedat), au edificat construcţia, a fost anulată prin Decizia nr. 2406/CA din 30 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia.

2. Intimatul a solicitat instanţei inclusiv demolarea casei construite, această cerere fiind judecată mai întâi de Judecătoria Făgăraş, iar apoi, în urma anulării sentinţei pe motiv de necompetenţă materială, de Tribunalul Braşov în fond, respectiv de Curtea de Apel Braşov în recurs.

3. Înainte ca cererea de demolare să fie judecată, în anul 2014 revizuenta, împreună cu mama sa, B., au încercat să intre în legalitate cu construcţia printr-o demolare parţială, solicitând în acest sens un certificat de urbanism în vederea demolării parţiale (cerere - anexa 2). Au fost nevoiţi să se adreseze instanţei de contencios administrativ împotriva refuzului nejustificat al autorităţii publice pentru ca autoritatea să fie obligată să emită certificatul de urbanism în scopul solicitat. Prin Decizia nr. 471/2015 (anexa 3), Curtea de Apel Cluj a obligat Primarul Municipiului Cluj-Napoca la emiterea unui certificat de urbanism în scopul demolării parţiale a casei.

4. Cererea de demolare formulată de către intimat a fost soluţionată, pronunţându-se admiterea acesteia şi, în consecinţă, obligarea revizuentei şi a mamei sale, B., la demolarea imobilului edificat în baza autorizaţiei de construire nr. x din 30 septembrie 2002. De asemenea, instanţa a stabilit şi un termen de 3 luni în vederea demarării procedurii prevăzute de Legea nr. 50/1991 în ceea ce priveşte desfiinţarea construcţiilor.

5. După comunicarea hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de demolare (4 decembrie 2015), mai înainte de a începe executarea, care presupunea o acţiune ireversibilă, şi, având în vedere că în această casă locuiesc 5 persoane, printre care şi cei doi copii minori ai revizuentei în vârstă de 8 şi 10 ani, s-a negociat cu intimatul condiţiile în care acesta ar renunţa la executarea deciziei.

6. Termenul de 3 luni care a fost stabilit de către instanţă prin dispozitiv s-a folosit pentru a ajunge la o înţelegere cu intimatul, care de la început s-a arătat foarte interesat să renunţe la executarea hotărârii de demolare în schimbul unei sume de bani în valoare de 150.000 euro. Treptat, de-a lungul acestei perioade de 3 luni - termen pentru demararea procedurii de demolare conform Legii nr. 50/1991 -, suma a fost coborâtă până la valoarea de 80.000 euro, sumă care figurează inclusiv în notificarea trimisă prin executorul judecătoresc.

7. Revizuenta nu şi-a permis să achite suma solicitată de către intimat, motiv pentru care acesta a iniţiat procedura executării silite. În acest context, sus-numita a formulat o contestaţie la executare, indicând aspectele mai sus menţionate şi solicitând anularea Somaţiei întocmite în dosarul execuţional nr. x/2016 din 4 august 2016 precum şi anularea tuturor actelor de executare întocmite în baza acelui titlu executoriu (Anexa) arătând în motivare că şi-a executat de bună voie obligaţia impusă prin hotărârea judecătorească rămasă definitivă, solicitând emiterea unui certificat de urbanism de desfiinţare, pentru a proceda la demolarea construcţiei.

8. În primă instanţă contestaţia a fost respinsă prin sentinţa nr. 247 din 2017, instanţa indicând că revizuenta ar fi avut obligaţia de a trece imediat la punerea în executare a hotărârii prin care s-a stabilit obligaţia de demolare. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel (Anexa), arătând că în mod greşit instanţa a reţinut că nu şi-a îndeplinit obligaţiile în cuprinsul termenului de 3 luni, întrucât în cuprinsul acestui termen nu trebuia să procedeze efectiv la demolarea construcţiei, ci la demararea procedurii, astfel că a efectuat demersuri pentru obţinerea documentaţiei necesare demolării. De asemenea, contrar celor arătate de către instanţă, astfel cum s-a arătat şi prin Decizia nr. 1103/R din dosarul nr. x/2015, pentru demolarea construcţiei este necesar a fi respectate prevederile cuprinse în Legea nr. 50/1991, în sensul în care este necesară obţinerea unui certificat de urbanism precum şi o autorizaţie de desfiinţare a lucrărilor, în temeiul căreia se va proceda la demolarea efectivă a imobilului.

9. De altfel, în dosarul nr. x/2016, soluţionat definitiv prin Decizia civilă nr. 885/2018 a Curţii de Apel Cluj din 08 februarie 2018, instanţa a dispus obligarea Primarului Municipiului Cluj-Napoca la emiterea certificatului de urbanism în scop de demolare, lucru care atestă că urmarea unei astfel de proceduri este necesara în vederea desfiinţării construcţiilor.

10. În data de 6 mai 2018, la solicitarea revizuentei, a fost emis Certificatul de urbanism cu nr. x în scopul desfiinţării construcţiei, în cuprinsul acestuia fiind prevăzut că pentru obţinerea autorizaţiei de demolare, este necesară obţinerea acordului de mediu.

11. În 26 iunie 2018 a fost pronunţată Sentinţa civilă nr. 1152/2018 în Dosarul nr. x/2016* prin care a fost respins apelul formulat de către revizuenta din prezenta cauză, în motivarea hotărârii instanţa a reţinut că revizuenta nu şi-a îndeplinit obligaţia stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă, urmând ca aceasta să fie adusă la îndeplinire prin executare silită. Instanţa a mai reţinut că în temeiul prevederilor din Legea nr. 50/1991 coroborate cu prevederile art. 63 alin. (2) din Ordinul MDRL, lucrările de desfiinţare a unor construcţii executate fără autorizaţie sau cu încălcarea autorizaţiei, s-ar putea executa fără a fi necesară emiterea unei autorizaţii de desfiinţare.

12. Această hotărâre a fost pronunţată după ce în prealabil, atât prin Decizia nr. 1103/R pronunţată de Curtea de Apel Braşov, cât şi prin Decizia nr. 885/2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, s-a arătat că pentru desfiinţarea construcţiei este necesar a se urma procedura prevăzută în cuprinsul Legii nr. 50/1991. Instanţa a arătat că:

"Deşi există o hotărâre judecătorească care a obligat reclamanta să procedeze la demolarea imobilului, câtă vreme în chiar considerentele şi dispozitivul acesteia se face menţiune că este necesar a se respecta prevederile Legii nr. 50/1991, în speţă nu este incident art. 63 din Ordinul 839/2009".

13. În cuprinsul Deciziei nr. 885/2018 instanţa a reţinut că art. 63 alin. (2) din Ordinul nr. 839/2009 nu este aplicabil, întrucât măsura demolării nu a fost luată ca urmare executării unei construcţii fără autorizaţie sau cu încălcarea prevederilor acesteia, ci pentru desfiinţarea unei construcţii care a fost ridicată în baza autorizaţiei nr. x din 30 septembrie 2002, autorizaţie care ulterior a fost anulată prin Decizia nr. 2406/CA/2010 a Curţii de Apel Alba Iulia.

II. Admisibilitatea cererii de revizuire

1. Motivul de revizuire invocat

Cererea de revizuire este întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Legea din C. proc. civ., potrivit cărora revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

"există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri". În prezenta cauză, este incident acest motiv de revizuire, având în vedere că prin Decizia civilă nr. 1152/2018 din 26 iunie 2018, Tribunalul Cluj a pronunţat o hotărâre asupra fondului contestaţiei la executare formulată de către revizuenta din prezenta cauză prin care se încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 1103/R a Curţii de Apel Braşov, cât şi a Decizie nr. 885/2018 a Curţii de Apel Cluj.

Prin Decizia nr. 1103/R a Curţii de Apel Braşov a fost admis în parte recursul declarat de către C. împotriva Sentinţei civile nr. 600/CA din 5 mai 2015 pronunţată de Tribunalul Braşov. Prin această decizie dispus obligarea revizuentei la demolarea imobilului edificat în baza autorizaţiei de construire nr. x din 30 septembrie 2002, emisă de Primarul Municipiului Cluj -Napoca şi anulată în baza Deciziei civile nr. 2406/CA/2010 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, stabilindu-se un termen de 3 luni în vederea demarării procedurii prevăzute de Legea nr. 50/1991.

Decizia nr. 885/2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul prin care revizuenta a solicitat obligarea Primarului Municipiului Cluj-Napoca la emiterea certificatului de urbanism în scopul desfiinţării construcţiei, a explicitat cele arătate prin Decizia la care mai sus a făcut referire. Instanţa a arătat că este necesar a se urma procedura prevăzută de Legea nr. 50/1991, nefiind aplicabil art. 63 din Ordinul nr. 839/2009, întrucât construcţia a fost edificată în baza unei autorizaţii care s-a bucurat la acel moment de prezumţia de legalitate, fiind anulată abia după finalizarea construcţiei de către instanţă. Din aceste motive, cauza dedusă judecăţii nu poate fi asimilată cu ipoteza în care particularul construieşte fără a deţine autorizaţie de construire sau cu încălcarea dispoziţiei acesteia.

Chiar dacă existau două hotărâri definitive prin care s-a prevăzut că demolarea construcţiei poate fi realizată doar în măsura în care se urmează procedura prevăzută în Legea nr. 50/1991, care presupune obţinerea unui Certificat de urbanism, urmat de o Autorizaţie de desfiinţare a lucrărilor, Tribunalul Cluj, prin Decizia definitivă prin care a fost soluţionată contestaţia la executare introdusă a arătat, cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a hotărârilor mai sus indicate, că urmarea procedurii prevăzute de Legea nr. 50/1991 nu este necesară, fiind aplicabile prevederile art. 63 din ordinul menţionat.

Pentru aceste motive, hotărârile menţionate sunt potrivnice, fiind aplicabile prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Astfel, se impune ca ultima hotărâre pronunţată, cu încălcarea autorităţii de lucru judecat de Deciziei 1103/R şi a Deciziei nr. 885/2018, să fie anulată de către instanţa care soluţionează cererea de revizuire.

2. Competenţa instanţei

Potrivit prevederilor art. 510 alin. (2) din C. proc. civ., în cazul în care motivul de revizuire invocat este cel prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, instanţa competentă să se pronunţe asupra cererii de revizuire, este instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre. În situaţia de fapt dată, prima hotărâre fiind pronunţată de Curtea de Apel Braşov în 29 octombrie 2015, motiv pentru care, cererea de revizuire este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

3. Termenul de exercitare

Cererea de revizuire a fost formulată în termenul prevăzut de C. proc. civ., respectiv în cuprinsul termenului de o lună de la data pronunţării ultimei hotărâri. Decizia civilă nr. 1152/2018 a fost pronunţată în 26 iunie 2018, termenul pentru exercitarea revizuirii expirând în 26 iulie 2018.

4. Consecinţa admiterii cererii de revizuire

Având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile pentru admiterea cererii de revizuire formulate, respectiv că, deşi în contestaţia la executare formulată, s-a invocat atât Decizia nr. 1103/R a Curţii de Apel Braşov, cât şi Decizia nr. 885/2018, instanţa a omis să se pronunţe asupra acestui aspect, pronunţând practic în faza de executare, o hotărâre care contravine chiar titlului executoriu, în măsura în care nu s-ar pronunţa o soluţie de admitere a prezentei cereri, ar însemna că în orice situaţie, o instanţă de executare (de grad inferior celei care a pronunţat hotărârea judecătorească definitivă) ar avea posibilitatea de a pronunţa o hotărâre prin care să revină asupra titlului executoriu, aşa cum s-a întâmplat în prezenta cauză.

Având în vedere că hotărârile potrivnice au fost pronunţate în faze distincte, anularea ultimei hotărâri nu este suficientă. Astfel, în măsura în care prin soluţionarea cererii de revizuire se anulează hotărârea Tribunalului Cluj, va rămâne în fiinţă oricum sentinţa Judecătoriei, prin care a fost respinsă contestaţia la executare formulată, fără a avea o soluţie asupra apelului formulat împotriva acesteia. În consecinţă, pentru a se evita această situaţie, care nu pare a fi acoperită de C. proc. civ., instanţa care soluţionează prezenta cerere are două posibilităţi: fie anulează hotărârea potrivnică, şi în consecinţă admite apelul formulat în cadrul contestaţiei la executare, fie anulează hotărârea potrivnică, cu consecinţa trimiterii apelului formulat instanţei competente (Tribunalul Cluj) în vederea rejudecării cauzei.

În concluzie, având în vedere argumentele mai sus expuse, solicită admiterea cererii de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 1152/2018, cu consecinţa anulării acestei hotărâri, având în vedere că a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a Deciziei 1103/R a Curţii de Apel Braşov, precum şi a Deciziei 883/2018 a Curţii de Apel Cluj.

3. Apărările intimatului.

Intimatul nu a formulat întâmpinare şi nu a depus concluzii scrise.

4. Soluţia instanţei de revizuire.

Examinând cererea de revizuire din perspectiva motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 şi următoarele din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că este a admisibilă, având în vedere următoarele:

Potrivit alin. (1) al art. 430 C. proc. civ., "hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată", iar alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte că "Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă".

În temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Legea din C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul dacă:

"există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

În prezenta cauză se invocă motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din Legea din C. proc. civ. pe motiv că, prin Decizia civilă nr. 1152/2018 din 26 iunie 2018, Tribunalul Cluj a pronunţat o hotărâre asupra fondului contestaţiei la executare formulate de către revizuentă prin care nu a ţinut seama de autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 1103/R din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Braşov, cât şi a Deciziei nr. 885 din 8 februarie 2018 a Curţii de Apel Cluj.

Prin Decizia nr. 1103/R din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Braşov a fost admis în parte recursul declarat de către C. împotriva Sentinţei civile nr. 600/CA din 5 mai 2015 pronunţată de Tribunalul Braşov. Prin această decizie s-a dispus obligarea revizuentei la demolarea imobilului edificat în baza autorizaţiei de construire nr. x din 30 septembrie 2002, emisă de Primarul Municipiului Cluj -Napoca şi anulată în baza Deciziei civile nr. 2406/CA/2010 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, stabilindu-se un termen de 3 luni în vederea demarării procedurii prevăzute de Legea nr. 50/1991.

Prin Decizia nr. 885 din 8 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, cu privire la cererea de obligare a Primarului Municipiului Cluj-Napoca la emiterea certificatului de urbanism în scopul desfiinţării construcţiei, s-au explicitat cele arătate prin Decizia nr. 1103/R din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Braşov. Instanţa a arătat că este necesar a se urma procedura prevăzută de Legea nr. 50/1991, nefiind aplicabil art. 63 din Ordinul nr. 839/2009, întrucât construcţia a fost edificată în baza unei autorizaţii care s-a bucurat la acel moment de prezumţia de legalitate, fiind anulată abia după finalizarea construcţiei de către instanţă.

În acord cu susţinerile revizuentei, Înalta Curte reţine că cauză atât prin Decizia nr. 1103/R a Curţii de Apel Braşov, cât şi prin Decizia nr. 885/2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, s-a prevăzut că demolarea construcţiei poate fi realizată doar în măsura în care se urmează procedura prevăzută în Legea nr. 50/1991, care presupune obţinerea unui Certificat de urbanism, urmată de o Autorizaţie de desfiinţare a lucrărilor, nefiind incident art. 63 din Ordinul MDRL nr. 839/2009.

Tribunalul Cluj, prin Decizia civilă nr. 1152 din 26 iunie 2018, definitivă, a respins apelul formulat împotriva Sentinţei nr. 247/2017 al Judecătoriei Cluj, reţinând că prima instanţă a interpretat în mod corect titlul executoriu şi prevederile Legii nr. 50/1991 completate prin norme de aplicare a acestei legi, prin Ordinul MDRL nr. 839/2009, care prevede la art. 63 alin. (2) că lucrările de desfiinţare a construcţiilor executate fără autorizaţie sau cu încălcarea prevederilor acesteia dispuse de instanţă, se pot executa fără a fi necesară emiterea unei autorizaţii de desfiinţare.

În acest context, prin considerentele Sentinţei nr. 247 din 12 august 2017, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, s-a reţinut că autorizaţia de construire iniţială a contestatoarei a fost anulată, efectul retroactiv al acestei sancţiuni generând o situaţie de echivalenţă cu lipsa unei autorizaţii, instanţa arătând că apărarea contestatoarei şi a intervenientului forţat, în sensul că lucrarea a fost realizată în baza unei autorizaţii de construire, presupune să se acorde eficienţă juridică unui act făcut cu încălcarea legii, ori efectuarea unor lucrări în baza unei autorizaţii presupune existenţa unei autorizaţii valabile.

Observând că prin hotărârile pronunţate cu privire la contestaţia la executare (Decizia civilă nr. 1152/2018 din 26 iunie 2018 a Tribunalului Cluj şi Sentinţa nr. 247/2017, pronunţată de Judecătoria Cluj -Napoca) s-a reţinut că urmarea procedurii prevăzute de Legea nr. 50/1991 nu era necesară, fiind aplicabile prevederile art. 63 din Ordinul nr. 839/2009, Înalta Curte apreciază că a fost încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al Deciziei nr. 1103/R a Curţii de Apel Braşov, cât şi al Deciziei nr. 885/2018 a Curţii de Apel Cluj, ambele definitive, prin care s-a stabilit că demolarea construcţiei va fi realizată conform procedurii prevăzute în Legea nr. 50/1991.

Pentru aceste motive, Înalta Curte apreciază că hotărârile menţionate sunt potrivnice, fiind incidente prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Astfel, se impune ca ultima hotărâre, pronunţată cu încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat de care beneficiază Decizia 1103/R a Curţii de Apel Braşov şi Decizia nr. 885/2018 a Curţii de Apel Cluj, să fie anulată.

Totodată, va trimite apelul formulat de apelantele A. şi B. împotriva Sentinţei civile nr. 247/2017 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca spre o noua judecată la Tribunalul Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea de revizuire formulată de revizuenta B., împotriva Deciziei nr. 1152 din 26 iunie 2018, pronunţate de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2016*, în contradictoriu cu intimatul C.

Anulează Decizia civilă nr. 1152 din 26 iunie 2018, pronunţate de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2016* .

Trimite apelul formulat de apelantele A. şi B. împotriva Sentinţei civile nr. 247/2017 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca spre o noua judecată la Tribunalul Cluj.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2019.

GGC - CL