Late filing of administrative appeal against financial correction; nullity of recourse for missing 15-day deadline under Law No. 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 15 aprilie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, anularea Deciziei OI/1537IES/Ol. l0.2015 privind contestaţia formulată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, înregistrată la OIPOSDRU-Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sub nr. x/31.08.2015, privind proiectul P0SDRU 86/1.2/8/56283, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare înregistrată sub nr. x/16.07.2015, în integralitatea sa, precum şi a actelor subsecvente.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 2637 din 19 septembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile menţionate la pct. I.2 a formulat recurs reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, solicitând casarea acesteia şi admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii s-a argumentat, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit prevederile art. 46 şi 47 din O.U.G. nr. 66/2011, apreciind că nu erau îndeplinite condiţiile stipulate de aceste norme.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a solicitat respingerea recursului ca nefondat, răspunzând punctual criticilor formulate de recurent.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin rezoluţia din 28 octombrie 2018 a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 12 iunie 2019, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

6. Aspecte procesuale

La termenul de judecată din 12 iunie 2019, Înalta Curte, luând implicit act de transmisiunea calităţii procesuale care a operat în cauză, în temeiul art. 10 din O.U.G. nr. 1/2017 şi art. 9 din H.G. nr. 26/2017, a dispus înlocuirea în citativ a recurentului-reclamant Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi a intimatului-pârât Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice cu Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman-Ministerul Educaţiei Naţionale.

II. Soluţia instanţei de recurs

La termenul de judecată de astăzi, 12 iunie 2019, Înalta Curte a rămas în pronunţare cu privire la excepţia, invocată din oficiu, a nulităţii recursului declarat de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, sub două aspecte, cel al declarării tardive a căii de atac şi pentru nedepunerea cererii de recurs, în original.

În ordinea de soluţionare a excepţiilor, Înalta Curte se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei de tardivitate a recursului, deoarece nerespectarea termenului de declarare a căii de atac determină, ca efect al decăderii, pierderea dreptului nevalorificat în termenul legal. Prin constatarea decăderii, admiterea acestei excepţii exclude cercetarea celorlalte aspecte invocate.

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului pentru declararea tardivă a căii de atac, invocată din oficiu, în temeiul art. 248 alin. (1), aplicabil în virtutea normei de trimitere de la art. 494 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "Hotărârea pronunţă în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Din examinarea înscrisurilor depuse în recurs, se constată că recurentul a declarat recurs la data de 1 noiembrie 2016 (data transmiterii prin fax a cererii de recurs - dosarul de recurs), în condiţiile în care hotărârea recurată a fost comunicată acestuia la data de 12 octombrie 2016 şi, faţă de dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ultima zi în care legea procedurală permitea declararea recursului, în cauză, a fost 29 octombrie 2016.

Conform dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

De asemenea, se reţine că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen, potrivit dispoziţiilor art. 186 din C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere că termenul de declarare şi de motivare a recursului, de 15 zile de la comunicare, s-a împlinit la data de 29.10.2016, iar recursul a fost declarat la data de 1.11.2016, Înalta Curte constată că recursul este tardiv formulat, urmând a aplica sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., corelat cu dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse, constatând că excepţia nulităţii recursului ca urmare a declarării tardive a căii de atac, invocată din oficiu, este întemeiată, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., va anula recursul declarat reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 2637 din 19 septembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2019.

GGC - OB