Nullity of appeal for failure to submit reasoned arguments within statutory deadline following notification of lower court decision

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19 ianuarie 2018, pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Şcoala Gimnazială Pişchia, a solicitat obligarea pârâtei, sub sancţiunea aplicării conducătorului instituţiei a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi a plăţii penalităţilor de 1000 RON pe zi de întârziere, să comunice reclamantului răspunsul la cererea de informaţii de interes public, prin care să indice: motivul pentru care obligaţiile fiscale la bugetul asigurărilor sociale de stat, cel al asigurărilor pentru şomaj şi cel al asigurărilor pentru sănătate nu au fost achitate până la data scadentă; suma dobânzilor şi penalităţilor de întârziere; dacă au fost achitate dobânzile şi penalităţile de întârziere; dacă au fost recuperate dobânzile şi penalităţile de întârziere de la persoanele vinovate.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 1141 din 19 aprilie 2018, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Şcoala Gimnazială Pişchia.

3. Calea de atac exercitată împotriva Sentinţei civile nr. 1141 din 19 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale

Împotriva Sentinţei civile nr. 1141 din 19 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

Prin cererea de recurs, reclamantul A. a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, apreciind că acest text de lege contravine prevederilor art. 1 alin. (5) şi art. 31 din Constituţie.

4. Soluţia instanţei de recurs

Prin Decizia nr. 3898 din 28 septembrie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea recurentului-reclamant de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 1141 din 19 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca nefondat.

5. Calea de atac exercitată împotriva Deciziei nr. 3898 din 28 septembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Împotriva Deciziei nr. 3898 din 28 septembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.

În cuprinsul cererii de recurs, reclamantul a invocat aplicarea eronată a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, arătând că nu are cunoştinţă de motivele respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Totodată, prin cererea de recurs, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmelor "în termen de 48 de ore de la pronunţare" şi "Recursul se judecă în termen de 3 zile" din cuprinsul art. 29 alin. (5) al Legii nr. 47/1992, în raport de art. 1 alin. (5) şi art. 21 din Constituţie.

6. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Şcoala Gimnazială Pişchia nu a depus întâmpinare la cererea de recurs.

7. Alte aspecte relevante

În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate invocată prin cererea de recurs, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii nr. 83 din 12 decembrie 2017 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus formarea dosarului asociat nr. x/2018, având ca obiect cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmelor "în termen de 48 de ore de la pronunţare" şi "Recursul se judecă în termen de 3 zile" din cuprinsul art. 29 alin. (5) al Legii nr. 47/1992.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.", iar art. 470 alin. (5) arată că:

"În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).".

Examinând recursul declarat în cauză de reclamantul A., prin raportare la dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul îşi întemeiază cererea, în raport cu soluţia pronunţată de Curtea de Apel Cluj.

Astfel, prin cererea de recurs reclamantul se rezumă la a invoca aplicarea eronată a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, fără a prezenta critici raportate la conţinutul concret al hotărârii atacate, fără a indica şi combate argumentele curţii de apel.

Deşi reclamantul a precizat că, la data formulării cererii de recurs, nu a avut cunoştinţă de considerentele hotărârii atacate, Înalta Curte constată că, ulterior formulării cererii de recurs, la data de 25 octombrie 2018 reclamantului i-a fost comunicată decizia recurată . Prin urmare, la această dată reclamantul a luat cunoştinţă de motivele pentru care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi a beneficiat de un termen de 48 de ore în vederea depunerii motivelor recursului declarat în cauză, demers procedural permis de prevederile art. 487 alin. (1) raportat la art. 470 alin. (5) C. proc. civ.

Având în vedere că termenul de motivare a recursului a expirat la data de 27 octombrie 2018, ora 24:00 (conform art. 181 C. proc. civ.), iar recurentul-reclamant A. nu a depus motivele pe care se întemeiază calea de atac, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii, prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) şi art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 3898 din 28 septembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2019.

GGC - MM