Maintenance of provisional arrest during EAW execution: statutory prohibition of substituting custody with lesser preventive measures despite consent and health issues
Legislator summary
AI generatedIn a final decision, the High Court of Cassation and Justice rejected the appeal filed by the requested person, thereby upholding the Ploiești Court of Appeal’s order to maintain provisional arrest for a further 30-day period in connection with a European Arrest Warrant (EAW). The dispute centered on the requested person’s challenge to the continuation of the custody measure, arguing that domestic arrest or judicial control was sufficient given their severe health conditions, while the requesting Greek authorities cited COVID-19-related travel restrictions, mandatory testing, and medical escort requirements as the reasons for the delayed extradition beyond the initial statutory terms. The court ruled that under Article 104(9) and (10) of Law No. 302/2004, the execution of an EAW inherently mandates the deprivation of liberty for the duration of the extradition procedure, with a maximum total limit of 180 days, making it legally impermissible to substitute the mandatory arrest measure with a lesser preventive measure even if the requested person has consented to extradition and faces health issues; consequently, the requested person’s appeal was dismissed as unfounded, and they were ordered to pay 200 RON in judicial costs to the state.
Legislator headnote
AI generatedart. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, art. 117 din Legea nr. 302/2004, art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, art. 112 din Legea nr. 302/2004, art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, art. 5 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 55/2020; Maintenance of provisional arrest during EAW execution: statutory prohibition of substituting custody with lesser preventive measures despite consent and health issues: The dispute centered on the requested person’s challenge to the continuation of the custody measure, arguing that domestic arrest or judicial control was sufficient given their severe health conditions, while the requesting Greek authorities cited COVID-19-related travel restrictions, mandatory testing, and medical escort requirements as the reasons for the delayed extradition beyond the initial statutory terms. The court ruled that under Article 104(9) and (10) of Law No. 302/2004, the execution of an EAW inherently mandates the deprivation of liberty for the duration of the extradition procedure, with a maximum total limit of 180 days, making it legally impermissible to substitute the mandatory arrest measure with a lesser preventive measure even if the requested person has consented to extradition and faces health issues; consequently, the requested person’s appeal was dismissed as unfounded, and they were ordered to pay 200 RON in judicial costs to the state.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for ordering the appellant to pay judicial costs to the state following the dismissal of the appeal.
Basis for determining that the fees for the officially appointed legal representative remain in the charge of the state.
Full text
Deliberând asupra contestaţiei de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 3 septembrie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2020, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2020 şi în baza art. 104 alin. (9) şi (11) coroborat cu art. 113 alin. (1) - (3) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus menţinerea măsurii arestării provizorii în vederea predării către autorităţile judiciare din Republica Elenă a persoanei solicitate A. pentru o perioada de 30 zile, de la 17.09.2020 până la 16.10.2020, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, în esenţă, prima instanţă a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 50 din data de 18 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, în baza art. 109 rap. la art. 104 alin. (3), (7) şi (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, a fost admisă sesizarea formulată de autorităţile judiciare din Grecia prin intermediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, privind executarea mandatului european de arestare nr. x emis la data de 22 martie 2018 de autorităţile judiciare ale Republicii Elene, respectiv de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Creta faţă de persoana solicitată A..
S-a luat act că persoana solicitată A. consimte să fie predată autorităţilor judiciare din Republica Elenă, în baza a mandatului european de arestare nr. x emis la data de 22 martie 2018 de autorităţile judiciare ale Republicii Elene, respectiv de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Creta.
În baza art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost autorizată predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Republica Elenă, pentru executarea unei pedepse de 8 (opt) ani închisoare, aplicate prin Hotărârea judecătorească nr. 47/2014 a Curţii de Apel din Creta - Grecia pentru săvârşirea în perioada 11 februarie - 12 februarie 2008, pe teritoriul Greciei a unei infracţiuni de "furt calificat săvârşită de două sau mai multe persoane care s-au unit pentru a comite tâlhării repetate ca profesie şi în mod obişnuit", prevăzută şi pedepsită de art. 1, 5, 12, 13f, 14, 16 - 19, 26.1, 27.1, 45, 51, 52, 60, 61, 63, 74, 79, 98, 374 d şi e, coroborate cu 372.1 din C. pen. grec, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii prev. de art. 117 din Legea nr. 302/2004 republicată, exclusiv pentru faptele menţionate în mandatul european de arestare
Prin aceeaşi sentinţă, conform art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost dispusă arestarea persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 19 iunie 2020 până la data de 18 iulie 2020 inclusiv şi predarea acesteia către autoritatea judiciară din Republica Elenă, cu respectarea termenelor prev. de art. 112 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, a fost emis de îndată a mandatului de arestare în vederea predării persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Grecia.
Ca urmare a afecţiunilor grave cu care persoana solicitată a fost diagnosticată, s-a dispus încarcerarea acesteia într-o unitate spital din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, fiind aşteptată data organizării misiunii de transport către autorităţile judiciare din Republica Elenă.
În ceea ce priveşte regimul măsurii preventive de la data punerii în executare a măsurii, prima instanţă a reţinut că la data de 1.09.2020 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a solicitat menţinerea măsurii arestării în vederea predării faţă de A., învederând că până în prezent, persoana solicitată nu a putut fi predată autorităţilor din Republica Elenă, data la care o asemenea misiune ar putea fi îndeplinită fiind 30 septembrie 2020.
S-a menţionat că potrivit mesajului primit de la Biroul Sirene Grecia, autorităţile elene solicită prelungirea termenului de predare până la data de 30.09.2020, deoarece se află în imposibilitatea organizării misiunii de preluare având în vedere noile măsuri de siguranţă impuse în contextul evoluţiei epidemiei de COVID-19.
S-a mai arătat că această situaţie a fost determinată de regimul măsurilor medicale dispuse în statul solicitant, măsuri conform cărora pentru intrarea pe teritoriul acestui stat, persoanele sunt obligate să prezinte un rezultat negativ al testului molecular efectuat cu cel mult 72 de ore anterior intrării în ţară, precum şi necesitatea ca transportul persoanei solicitate în Grecia să fie asigurat prin prezenţa la bordul navei a unui medic, tocmai ca urmare a afecţiunilor medicale extrem de severe cu care persoana solicitată a fost diagnosticată.
Astfel, raportat la existenţa mandatului european de arestare dispus faţă de persoana solicitată pentru comiterea faptelor descrise în mandat, faţă de prevederile art. 5 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 55/2020, a art. 4 pct. 1 din Anexa nr. 3 la Hotărârea de Guvern nr. 394/18.05.2020 privind declararea şi apoi prelungirea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, anterior fiind suspendate cursele aeriene către Republica Elenă, în prezent fiind organizat un număr redus de asemenea curse, având în vedere şi necesitatea obţinerii unui rezultat negativ la testul molecular pentru depistarea COVID-19 cu 72 de ore anterior intrării pe teritoriul Greciei, reţinând şi necesitatea ca transportul persoanei solicitate să fie asigurat prin prezenţa unui medic, Curtea de Apel Ploieşti a constatat că predarea persoanei solicitate nu se poate efectua din motive care ţin de statul solicitant.
Prin urmare, având în vedere situaţia de fapt existentă la acest moment, dar şi dispoziţiile imperative ce rezultă din coroborarea prevederilor art. 104 şi art. 113 din Legea nr. 302/2004, prima instanţă a dispus menţinerea măsurii arestării provizorii în vederea predării faţă de persoana solicitată A., pentru o perioada de 30 zile, de la 17.09.2020 până la 16.10.2020, inclusiv.
Împotriva acestei soluţii, în termen legal, persoana solicitată A. a formulat prezenta contestaţie.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 9.09.2020, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 11.09.2020, ocazie cu care au fost luate concluziile apărării contestatorului şi ale parchetului asupra contestaţiei de faţă, ce au fost redate în practicaua prezentei decizii.
În esenţă, prin contestaţia formulată, apărarea persoanei solicitate a solicitat admiterea contestaţiei şi să se dispună înlocuirea măsurii arestului cu o altă măsură, respectiv arestul la domiciliu sau control judiciar, apreciindu-se că o măsura mai blândă îşi poate atinge scopul până la momentul predării persoanei solicitate care a fost de acord cu predarea sa, având în vedere că din cauza problemelor grave de sănătate de care suferă contestatorul, acesta nu mai poate rămâne la locul de arest.
Examinând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în majoritate, constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:
În cauză, se reţine că prin Sentinţa penală nr. 50 din data de 18.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti a fost admisă cererea formulată de autorităţile judiciare din Grecia, privind executarea mandatului european de arestare nr. x emis la data de 22 martie 2018 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Creta faţă de persoana solicitată A.. De asemenea, s-a luat act că persoana solicitată consimte să fie predată autorităţilor judiciare din Republica Elenă şi în baza art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost autorizată predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare solicitante, pentru executarea unei pedepse de 8 ani închisoare aplicată prin Hotărârea judecătorească nr. 47/2014 a Curţii de Apel din Creta - Grecia.
Totodată, în temeiul art. 104 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autorităţile din Grecia, pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de 19.06.2020 şi până la data de 18.07.2020, precum şi emiterea de îndată a mandatului de arestare, constatându-se de asemenea că persoana solicitată a fost reţinută pentru 24 de ore la data de 18.06.2020, prin ordonanţa de reţinere emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
În esenţă, s-a reţinut că din cuprinsul mandatului european de arestare rezultă că s-a solicitat predarea contestatorului A. în vederea executării pedepsei de 8 ani închisoare aplicate acestuia prin Hotărârea judecătorească nr. 47/2014 a Curţii de Apel din Creta - Grecia pentru săvârşirea, în perioada 11 februarie - 12 februarie 2008, pe teritoriul Greciei a unei infracţiuni de "furt calificat săvârşită de două sau mai multe persoane care s-au unit pentru a comite tâlhării repetate ca profesie şi în mod obişnuit", prevăzută şi pedepsită de art. 1, 5, 12, 13f, 14, 16-19, 26.1, 27.1, 45, 51, 52, 60, 61, 63, 74, 79, 98, 374 d şi e, coroborate cu 372.1 din C. pen. grec.
Întrucât predarea efectivă a persoanei solicitate către autorităţile judiciare elene nu a putut fi realizată în perioada pentru care s-a dispus măsura preventivă, la solicitarea autorităţilor din Grecia privind prelungirea măsurii arestării în vederea predării formulată prin Biroul Sirene la data de 3.07.2020, prin încheierea pronunţată la data de 10.07.2020, în temeiul art. 104 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 302/2004, Curtea de Apel Ploieşti a prelungit măsura arestării, în vederea predării, faţă de persoana solicitată, pe o perioadă de 30 zile, de la 19.07.2020 până la 17.08.2020, inclusiv. O cerere similară privind menţinerea măsurii arestării în vederea predării întrucât nu a fost posibilă preluarea persoanei solicitate având în vedere evoluţia epidemiei de Covid-19 a fost formulată de către autorităţile judiciare din Grecia la data de 13.07.2020, astfel că prin Decizia nr. 457 din data de 4.08.2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2020, a fost admisă contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva încheierii din 29.07.2020 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, a fost desfiinţată încheierea contestată şi rejudecând, în fond, s-a dispus menţinerea măsurii arestării provizorii în vederea predării către autorităţile judiciare din Republica Elenă a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 18.08.2020 până la 16.09.2020, inclusiv.
De asemenea, ulterior, conform mesajului primit de la Biroul Sirene Grecia din 31.08.2020, autorităţile elene au solicitat prelungirea termenului de predare până la data de 30.09.2020 deoarece se află în imposibilitatea organizării misiunii de preluare având în vedere noile măsuri de siguranţă impuse în contextul evoluţiei epidemiei de Covid-19.
Prin urmare, prin încheierea contestată, pronunţată la data de 3 septembrie 2020, Curtea de Apel Ploieşti a menţinut măsura arestării provizorii în vederea predării către autorităţile judiciare din Republica Elenă a persoanei solicitate A. pentru o perioada de 30 zile, de la 17.09.2020 până la 16.10.2020, inclusiv.
Art. 104 din Legea nr. 302/2004, republicată, prevede cadrul legislativ în procedura de executare a mandatului european de arestare, iar la alin. (9) se menţionează că instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112.
Alineatul 10 al aceluiaşi articol prevede că în toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezenţa apărătorului. Durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile.
Prin urmare, în condiţiile în care persoana solicitată A. a fost arestată în vederea predării prin Sentinţa penală nr. 50 din data de 18.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, prin care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 19.06.2020, menţinută prin încheierile din 10.07.2020 şi prin decizia din 4.08.2020 pentru câte 30 de zile, rezultă că măsura arestării, în vederea predării, menţinută prin încheierea contestată, pe o perioadă de 30 de zile, se încadrează în dispoziţiile legale prevăzute la art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, fiind aşadar în mod corect menţinută în cauză măsura arestării, în vederea predării, de către prima instanţă.
În ceea ce priveşte cererea apărării contestatorului privind înlocuirea măsurii arestării cu o măsură mai blândă, Înalta Curte notează că în cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, în cazul unei soluţii de admitere, prin sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra executării mandatului european de arestare, se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziţie fiind în concordanţă cu natura acestui mijloc specific de cooperare internaţională.
Predarea, ca o consecinţă directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliţie însărcinate cu executarea hotărârii definitive de extrădare pot proceda la reţinerea şi remiterea acesteia către autorităţile judiciare ale statului solicitant.
În consecinţă, având în vedere dispoziţiile legale care reglementează procedura punerii în executare a mandatului european de arestare astfel cum s-a dispus în speţă faţă de contestatorul persoană solicitată A. care de altfel a consimţit să fie predat autorităţilor străine şi fără a face abstracţie de circumstanţele personale ale acestuia, cu precădere aspectele legate de starea sa de sănătate, Înalta Curte apreciază însă că în această procedură nu poate fi primită solicitarea formulată de contestatorul A. privind înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură.
Aşadar, reţinându-se că în cauză persoana solicitată A. se află în executarea mandatului european de arestare, în vederea predării, emis de către Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul nr. x/2020, în contextul anterior descris, în mod judicios prima instanţă a menţinut măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate, procedând conform dispoziţiilor legale prevăzute de art. 104 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 302/2004.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în majoritate, va respinge contestaţia formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva încheierii din data de 03 septembrie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2020, ca nefondată.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În majoritate:
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din data de 3 septembrie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 septembrie 2020.
GGC - MM