Challenge to execution rejected; convicted judge's bribery sentence stands after failed bid to apply Constitutional Court ruling.

Deliberând asupra contestaţiei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 22/F din 28.01.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a dispus în baza art. 599 alin. (5) C. proc. pen., respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei la executare formulată de contestatorul A.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel a reţinut următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 140 din 16 iunie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 403/A/21.10.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, inculpatul A. a fost condamnat, în baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 5 C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita profesia de magistrat. În baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară.

În sarcina inculpatului A. s-a reţinut, în esenţă, că în data de 10.06.2009, A., în calitate de judecător sindic în cadrul secţiei a VII-a comercială de la Tribunalul Bucureşti, fiind învestit cu judecata dosarului nr. x/2009, l-a desemnat pe B. din cadrul Cabinetului Individual de insolvenţă, în calitate de administrator judiciar provizoriu, prin încălcarea dispoziţiilor art. 11, pct. 1, lit. c) din Legea nr. 85/2006, vătămând astfel interesele numiţilor C. din cadrul Cabinetului Individual de insolvenţă C.; D., din cadrul Cabinetului Individual de insolvenţă D. şi E., reprezentant al F., participanţi la procedura selecţiei de oferte şi generând obţinerea unui folos necuvenit lui B., fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Prin Sentinţa penală nr. 17/02.02.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2014, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 234/A din 27.05.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 12 ani şi 2 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita profesia de magistrat. În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 45 alin. (2) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

Această pedeapsă rezultantă a fost aplicată pentru comiterea următoarelor infracţiuni:

1. la data de 23.12.2013, inculpatul A. a desemnat societăţile G. şi H., în calitate de administratori judiciari provizorii în Dosarul nr. x/2013, pe care îl avea repartizat spre judecată, prin încălcarea dispoziţiilor art. 11 pct. 1 lit. c) din Legea nr. 85/2006, vătămând astfel interesele celorlalţi participanţi la procedura selecţiei de oferte şi generând obţinerea unui folos necuvenit reprezentanţilor G. şi H., fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C. pen. (1968) cu aplic. art. 13 C. pen. (1968), pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat. În baza art. 71 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

2. inculpatul A. a primit, în data de 12.01.2014, de la I. un televizor marca x, în legătură cu desfăşurarea procedurii insolvenţei în Dosarul nr. x/2013, fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968), pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat. În baza art. 71 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

3. inculpatul A. s-a folosit în interes propriu de dispoziţiile legale prevăzute art. 11 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 85/2006, care îi confereau dreptul de a desemna prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul care va administra procedura până la confirmarea sa, pentru a-i pretinde denunţătoarei J. să o angajeze pe K. în cadrul L., fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prev.de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 13 C. pen. (1968), pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat. În baza art. 71 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

4. inculpatul A. a pretins şi primit produse alimentare - în data de 13.12.2012, suma de 3.000 RON - în data de 08.05.2013, suma de 1.800 RON - în data de 18.06.2013 şi un telefon mobil marca x, în decembrie 2012, de la M., pentru soluţionarea favorabilă a Dosarului nr. x/2007, privind pe S.C. N. S.A., pe care îl avea repartizat spre soluţionare, fapta sa întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (4 acte materiale) prev. de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. (1968) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..(1968), art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 13 C. pen. (1968), pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat. În baza art. 71 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

5. inculpatul A. a pretins şi primit în luna martie 2013, un ceas marca x, în valoare de 7.960 RON şi respectiv suma de 8.000 RON, în 3 iulie 2013, de la O., pentru soluţionarea favorabilă a Dosarului nr. x/2012, privind S.C. P. S.R.L., dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, la judecătorul A., fapta sa întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. (1968) cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. (1968), art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 13 C. pen. (1968), pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat. În baza art. 71 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

6. inculpatul A. a primit în data de 05.12.2013, în baza unei pretinderi anterioare, un covor de la B., prin intermediul lui Q., pentru a da soluţii favorabile în Dosarele nr. x/2013, nr. y/2012 şi nr. w/2010, în care R. a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar, fapta inculpatului întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. (1968) cu aplic.art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 13 C. pen. (1968), pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat. În baza art. 71 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

7. inculpatul A. a pretins suma de 2.800 RON şi a primit 4.100 RON, în data de 17.06.2013, de la practicianul în insolvenţă B., în vederea soluţionării favorabile a Dosarelor nr. x/2012 şi nr. y/2010 în care R. a fost desemnat lichidator judiciar, fapta inculpatului întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. (1968) cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 13 C. pen. (1968), pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat. În baza art. 71 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

8. inculpatul A. a pretins şi primit, prin intermediul practicianului în insolvenţă I., de la S. la datele de 18.06.2013, 27.07.2013, 08.08.2013 şi 07.05.2014 elemente de cherestea, respectiv "elem. 3 X 5" 2,5 metri cubi în valoare de 1.375 RON, "astereală rindeluită 100 mp" 2 metri cubi în valoare de 1.100 RON, "astereală rindeluită" 1,2 metri cubi, "lanţi 3 X 5, 300 buc" 1,35 metri cubi - în total 2,55 metri cubi, în valoare de 1.402 RON şi 5 metri cubi cherestea în valoare de 2.775 RON - valoarea totală fiind de 6.652 RON, pentru a-l favoriza pe acesta în Dosarele nr. x/2009 şi y/2009, privind procedura falimentului S.C. T. S.R.L., fapta inculpatului întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale), prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 6 şi art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev.de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita profesia de magistrat. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

Din pedeapsa aplicată s-a dedus durata reţinerii şi arestării preventive de la 20.05.2014 până la 29.08.2014, precum şi durata măsurii arestului la domiciliu de la 29.08.2014 până la 22 iunie 2015.

Prin Sentinţa penală nr. 225/F/29.11.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 357/18.04.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în temeiul art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost admisă cererea de contopire a pedepselor formulată de condamnatul A., a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 12 ani şi 2 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor aplicată inculpatului A. prin Sentinţa penală nr. 17/2.02.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 234/A/27.05.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi au fost repuse pedepsele componente în individualitatea lor, după cum urmează:

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pentru infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C. pen. anterior cu aplic. art. 13 C. pen. anterior;

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. anterior;

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 13 C. pen. anterior;

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 13 C. pen. anterior;

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 13 C. pen. anterior;

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 13 C. pen. anterior;

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. anterior;

- 4 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 10 din Legea nr. 187/2012, art. 45 alin. (2) C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. aplicată inculpatului A. prin Sentinţa penală nr. 140/16.06.2016 a Curţii de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 403/A/21.10.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, respectiv 9 ani şi 2 luni închisoare, urmând ca, inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 13 ani şi 2 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita funcţia de magistrat.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 45 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive de la 20.05.2014 până la 29.08.2014, precum şi durata măsurii arestului la domiciliu de la 29.08.2014 până la 22 iunie 2015.

În temeiul art. 40 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată de la 27.05.2016 la zi.

S-a dispus anularea M.E.P.Î. nr. 24/27.05.2016 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi M.E.P.Î. nr. 209/25.10.2016 emis de Curtea de Apel Craiova şi s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii pentru pedeapsa rezultantă de 13 ani şi 2 luni închisoare, la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că petentul-condamnat A. a învestit-o la data de 12.09.2017 cu o cerere întemeiată pe disp.art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală rap. la art. 595 alin. (1) C. proc. pen., solicitând anularea celor două mandate de executare a pedepsei închisorii emise pe numele său, repunerea pedepselor în individualitatea lor, contopirea pedepselor principale, complementare şi accesorii aplicate prin Sentinţa penală nr. 140 din 16.06.2016 a Curţii de Apel Craiova dată în Dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 403/A/21.10.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind emis M.E.P.Î. nr. 209/2016 din 25.10.2016 şi prin Sentinţa penală nr. 17 din 02.02.2016 a Curţii de Apel Bucureşti dată în Dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 234/A/27.05.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind emis M.E.P.Î. nr. 24/2016 din 27.05.2016 şi aplicarea unei pedepse rezultante la care să fie adăugat sporul prev. de art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.

Totodată, petentul-condamnat a invocat ca temei disp.art. 585 C. proc. pen. (alte modificări de pedepse) şi a solicitat aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 368/30.05.2017, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a disp.art. 35 alin. (1) C. pen., privind pluralitatea de infracţiuni şi în consecinţă să se constate că:

- există o singură infracţiune în formă continuată (2 acte materiale) de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi

- există o singură infracţiune în formă continuată (7 acte materiale) de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior, cu aplic.art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 13 C. pen. anterior.

Privitor la solicitarea petentului-condamnat de a se constata aplicabilitatea în cauză a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 368/30.05.2017, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 35 alin. (1) C. pen., privind unitatea infracţiunii continuate şi constatarea existenţei unei singure infracţiuni în formă continuată (2 acte materiale) de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi a unei singure infracţiuni în formă continuată (7 acte materiale) de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior, cu aplic.art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 13 C. pen. anterior, instanţa a constatat că cererea petentului-condamnat are un caracter complex, în sensul că în cadrul cererii de contopire a executării pedepselor a fost formulată şi o cerere de constatare a unei cauze de micşorare a pedepsei, respectiv a constatării caracterului continuat al infracţiunilor de abuz în serviciu şi luare de mită.

În acest sens, Curtea a constatat că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 368/2017 a fost declarată neconstituţională sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul textului art. 35 alin. (1) C. pen., privitor la unitatea infracţiunii continuate. Ca atare, instanţa de contencios constituţional a revenit la interpretarea dată noţiunii de infracţiune continuată din reglementarea anterioară, care nu condiţiona caracterul continuat al unei infracţiuni de unicitatea subiectului pasiv. Desigur că efectele deciziilor Curţii Constituţionale produc efecte numai pentru viitor, însă înlăturarea restrângerii sferei de aplicare a noţiunii de infracţiune continuată este incidentă şi în cauzele în care s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului autorităţii de lucru judecat. În acest sens, efectele deciziei Curţii Constituţionale pot fi circumscrise noţiunii de incident ivit în timpul executării.

Analizând temeinicia solicitării petentului-condamnat A., Curtea a observat că problema de drept a existenţei concursului de infracţiuni ori a infracţiunii continuate în privinţa infracţiunii de luare de mită a fost supusă cenzurii instanţelor care au soluţionat cauza în fond şi în calea de atac a apelului. De altminteri, în legătură cu infracţiunea de luare de mită Decizia Curţii Constituţionale nr. 368/2017 nu îşi găseşte aplicarea, infracţiunea fiind una de pericol este îndreptată împotriva aceluiaşi subiect pasiv general.

Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu pentru care petentul A. a fost condamnat în ambele hotărâri definitive (câte un singur act material în fiecare), Curtea a observat că este exclusă aprecierea caracterului continuat al celor două acte materiale, acestea având loc la un interval de timp de 4 ani şi 6 luni - 10.06.2009 şi respectiv 23.12.2013, fără legătură între acestea şi fără a avea la bază aceeaşi rezoluţie infracţională.

Aşadar, s-a apreciat că cererea de contopire este întemeiată, infracţiunile pentru care a fost condamnat petentul în ambele hotărâri definitive fiind concurente, concursul urmând a fi efectuat potrivit dispoziţiilor noului C. pen. (art. 10 din Legea nr. 187/24.10.2012), însă nu poate fi primită solicitarea de constatare a caracterului continuat atât al infracţiunii de abuz în serviciu, cât şi al infracţiunii de luare de mită, pentru argumentele anterior prezentate.

Comparând obiectul analizei instanţei anterior menţionat şi cel supus atenţiei Curtea a constatat faptul că există identitate de obiect şi de temei juridic, elementele de noutate invocate de către petentul condamnat care ar permite o nouă analiză a aceleiaşi probleme de drept nefiind relevante sub acest aspect.

Într-adevăr a constatat faptul că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 651/2018 s-a stabilit că soluţia legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) C. proc. pen., care nu prevede şi decizia Curţii Constituţionale prin care a constatat neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituţională. Totodată a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 4 din C. pen., care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care a constatat neconstituţionalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituţională.

Decizia nr. 466 din 29 iulie 2019 priveşte obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind C. pen., precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie iar Decizia nr. 633/2018 obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În concluzie, niciuna dintre deciziile anterior menţionate nu sunt incidente în cauză, ultimele două întrucât vizează soluţii privind controlul de constituţionalitate a priori iar prima nu produce efecte în cauză în condiţiile în care a fost stabilit cu putere de lucru judecat că Decizia Curţii Constituţionale nr. 368/2017 nu îşi găseşte aplicarea în cazul petentului condamnat.

Împotriva acestei sentinţe penale, contestatorul A. a formulat contestaţie.

În esenţă, contestatorul A. a formulat contestaţie la executare împotriva Sentinţei penale nr. 225/F din data de 29.11.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2017, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 357 din 18.04.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitând, ca efect al aplicării Deciziei nr. 368 din data de 30.05.2017 a Curţii Constituţionale să se constate că există o singură infracţiune în formă continuată de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., a cărei pedeapsă este de 3 ani şi 6 luni închisoare şi că există o singură infracţiune în formă continuată de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 13 C. pen. şi pentru care pedeapsa rezultantă cea mai grea este de 4 ani închisoare.

Mai mult, prin cererea formulată, contestatorul a solicitat aplicarea efectelor Deciziei nr. 368 din 30.05.2017 a Curţii Constituţionale prin care s-a constatat că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. este neconstituţională, fără a face referire la dezincriminarea faptei de abuz în serviciu, ca efect al aplicării Deciziei nr. 405 din 15.06.2016 a Curţii Constituţionale.

Examinând Sentinţa penală nr. 22/F din 28 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în raport de criticile formulate de contestatorul A., în limitele fixate de art. 4251 C. proc. pen., constată următoarele:

Prin contestaţia formulată, condamnatul A. a solicitat ca instanţa să constate intervenirea unei cauze de reducere a pedepsei ce i-a fost stabilită prin Sentinţa penală nr. 225/F/2017 a Curţii de Apel Bucureşti, respectiv Decizia nr. 368/2017 a Curţii Constituţionale prin care a fost modificat alin. (1) al art. 35 C. pen., în sensul că nu este constituţională condiţia unicităţii subiectului pasiv pentru reţinerea formei continuate a unei infracţiuni.

Cu privire la acest motiv al contestaţiei, Înalta Curte constată că prin Decizia nr. 368/2017 a Curţii Constituţionale nu a intervenit, contrar susţinerilor contestatorului, dezincriminarea parţială a art. 35 alin. (1) C. pen. textul legal citat vizează definirea infracţiunii continuate, norma legală nefiind una de incriminare; doar în cazul textelor legale care prevăd sancţionarea unor fapte ca fiind infracţiuni se poate reţine norma de incriminare.

În aceste condiţii, faţă de prevederile art. 595 alin. (1) C. proc. pen., se pune problema dacă modificarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) C. pen., ca urmare a intervenirii Deciziei nr. 368/2017 a Curţii Constituţionale se încadrează în noţiunea de lege penală mai favorabilă.

Astfel, potrivit art. 595 alin. (1) C. proc. pen. "când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune, fapte pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din C. pen."

Potrivit art. 4 C. pen. "legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi."

În acest context, având în vedere că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 368/2017 nu s-a constatat neconstituţionalitatea normelor penale în baza cărora contestatorului nu i-au fost aplicate pedepse, nefiind în prezenţa dezincriminării infracţiunilor de luare de mită şi respectiv, abuz în serviciu, din coroborarea textelor legale menţionate rezultă că prezenta contestaţie la executare formulată de contestatorul A. nu poate fi analizată prin prisma intervenirii unei legi penale mai favorabile.

Aşadar, analiza contestaţiei formulate prin prisma prevederilor art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. impune respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârilor pronunţate anterior în ceea ce îl priveşte pe condamnat.

Prin Sentinţa penală nr. 17/02.02.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 234/A/27.05.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aspectele legate de caracterul de infracţiune continuată, ori reţinerea concursului pentru infracţiunile comise de către contestator au fost analizate, iar soluţia adoptată de către instanţă este în mod evident intrată în puterea autorităţii de lucru judecat.

De asemenea, prin Sentinţa penală nr. 225/F/2017 a Curţii de Apel Bucureşti, s-a analizat această chestiune prin raportare şi la Sentinţa penală nr. 140/16.06.2016 a Curţii de Apel Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 403/A/21.10.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, stabilindu-se definitiv faptul că nu poate fi reţinut caracterul de infracţiune continuată pentru infracţiunea de abuz în serviciu, instanţa stabilind că sunt în prezenţa unor infracţiuni concurente.

Astfel, prin hotărâri definitive, intrate în puterea lucrului judecat, s-a stabilit că faptele comise de către inculpat sunt concurente şi pe cale de consecinţă, instanţa învestită cu prezenta contestaţie nu poate modifica elementele statuate prin respectivele hotărâri.

Mai mult, Înalta Curte constată faptul că prin Sentinţa penală nr. 225/F/2017, instanţa a analizat existenţa infracţiunii continuate prin raportare la textul art. 35 alin. (1) C. pen., astfel cum acesta era în vigoare la momentul respectiv, deci ulterior declarării neconstituţionalităţii sintagmei "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv", prin Decizia nr. 368/2017 a Curţii Constituţionale.

Referitor la cele două decizii pronunţate de Curtea Constituţională, nr. 466/2019 şi 633/2018, invocate de contestator, Înalta Curte apreciază că nu sunt incidente în cauză, întrucât vizează soluţii privind controlul de constituţionalitate a priori, iar prima nu produce efecte în cauză în condiţiile în care a fost stabilit cu putere de lucru judecat că Decizia Curţii Constituţionale nr. 368/2017 nu îşi găseşte aplicarea în cazul condamnatului A.

Raportat la aceste elemente, Înalta Curte consideră că soluţia adoptată de judecătorul fondului este una legală, criticile formulate de contestator nefiind fondate, sens în care va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul inculpat A. împotriva Sentinţei nr. 22/F din 28 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Va obliga contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat în cuantum de 80 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul inculpat A. împotriva Sentinţei nr. 22/F din 28 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat în cuantum de 80 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iunie 2020.

GGC - NN