Withdrawal of objection to execution: inability to reopen penalty quantum or execution mode via execution objection

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 78 din data de 1 august 2019, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., raportat la art. 597 alin. (7) şi (8) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnatul A., în prezent deţinut în Penitenciarul Vaslui, aflat în executarea pedepsei de 3 (trei) ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 160/2018 a Tribunalului Vaslui, Mandat executare nr. 254/2019, împotriva Sentinţei penale nr. 121 din 21.06.2019, pronunţată de Tribunalul Vaslui în Dosarul nr. x/2019, sentinţă care a fost menţinută.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Iaşi a reţinut următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 121 din 21 iunie 2019 a Tribunalului Vaslui a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea având ca obiect contestaţie la executare, formulată de condamnatul A., în prezent deţinut în Penitenciarul Vaslui.

S-a reţinut că persoana privată de libertate A. a fost condamnată la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 374 C. pen.

Potrivit art. 598 C. proc. pen., (1) Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Aşadar, faţă de cazurile expres şi limitativ reglementate de lege în care se poate exercita contestaţie la executare, s-a reţinut că aspectele invocate de petent în sensul că pedeapsa de 3 ani închisoare pe care o execută este prea aspră, instanţa a arătat că pe această cale nu este posibilă modificarea pedepsei stabilite cu autoritate de lucru judecat, prin reaprecierea şi redozarea acesteia. Nici aspectele legate de sănătatea contestatorului nu pot fi avute în vedere în această procedură, condamnatul având calea întreruperii executării pedepsei.

În niciun caz pe calea contestaţiei la executare nu se poate schimba modalitatea de executare a pedepsei.

Faţă de cele de mai sus, Curtea de Apel Iaşi a apreciat că prima instanţă a argumentat într-o manieră judicioasă de ce niciunul din cazurile de contestaţie la executare nu îi sunt aplicabile contestatorului, raportat la motivele invocate de acesta, pe baza cărora a promovat contestaţia la executare.

Or, motivele promovării contestaţiei la executare de către condamnat tind spre o reevaluare a operaţiunii de individualizare judiciară realizată de către instanţa de fond, ceea ce nu se poate realiza decât cadrul căilor ordinare de atac şi nu prin intermediul contestaţiei la executare.

Situaţia personală a contestatorului, gravitatea conduitei acestuia, toate împrejurările de fapt în care a fost comisă fapta cu privire la care s-a dispus condamnarea au reprezentat elemente supuse evaluării atât din partea instanţei de fond, cât şi a instanţei de control judiciar, iar la momentul de faţă sunt intrate în puterea de lucru judecat a hotărârii pronunţate, în executarea căreia se află contestatorul, nemaifiind posibilă reevaluarea acestora.

Survenirea ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, a agravării stării de sănătate a contestatorului poate reprezenta, eventual, astfel cum a precizat şi instanţa de fond, un temei pentru formularea unei cereri de întrerupere a executării pedepsei.

Împotriva Deciziei penale nr. 78 din data de 1 august 2019 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x, a formulat contestaţie inculpatul A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 17.02.2020.

La termenul din data de 10 iunie 2020, contestatorul A., personal, asistat de apărător desemnat din oficiu, a precizat că îşi retrage contestaţia formulată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Conform prevederilor art. 4251 alin. (3) din C. proc. pen., contestaţia se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, la instanţa care a pronunţat hotărârea care se atacă şi se motivează până la termenul stabilit pentru soluţionare, dispoziţiile art. 415 aplicându-se în mod corespunzător.

Dispoziţiile art. 415 alin. (1) din C. proc. pen. prevăd că până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel.

Având în vedere manifestarea de voinţă liber exprimată de contestator şi dispoziţiile art. 4251 alin. (3) raportat la art. 415 C. proc. pen., Înalta Curte va lua act de retragerea contestaţiei formulate de inculpatul A. împotriva Deciziei nr. 78 din data de 1 august 2019 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

Aşadar, având în vedere că, în cauză, cerinţele textelor de lege sus-menţionate sunt îndeplinite, în sensul că inculpatul A. şi-a manifestat personal şi în mod expres voinţa de a retrage calea de atac exercitată, Înalta Curte va dispune în consecinţă, iar conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestaţiei formulate de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 78 din data de 1 august 2019, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul A., în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2020.

GGC - NN