Drug trafficking convictions upheld as cassation appeal dismissed for failing to allege legal error

Asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 580 din 23 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. x/2018 s-au hotărât, următoarele:

S-au respins cererile inculpaţilor privind aplicarea art. 15 din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării pe o perioadă de 2 (doi) ani a drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) procedură penală, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 2 (două) luni.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa cea mai grea, a închisorii de 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni la care se adaugă o treime din cealaltă pedeapsă aplicată. În final, inculpatul A. urmează a executa pedeapsa de 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni şi 20 (douăzeci) de zile şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării pe o perioadă de 2 (doi) ani a drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării a drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul A.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. s-a dedus perioada de reţinere, arest preventiv, arest la domiciliu de la 15 ianuarie 2018 la data de 9 octombrie 2018.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării pe o perioadă de 2 (doi) ani a drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa închisorii de 2 (două) luni.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa cea mai grea, a închisorii de 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni la care se adaugă o treime din cealaltă pedeapsă aplicată.

Inculpatul B., urmează a executa pedeapsa de 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni şi 20 (douăzeci) de zile şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării pe o perioadă de 2 (doi) ani a drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 96 alin. (4) C. pen., s-a revocat pedeapsa de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală 6 din 4 ianuarie 2018 în Dosar penal x/2017 de Tribunalul Constanţa, definitivă la 7 februarie 2018 şi s-a dispus executarea acestei pedepse.

În baza art. 43 alin. (1) C. pen., pedeapsa de 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni şi 20 (douăzeci) de zile şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării pe o perioadă de 2 (doi) ani a drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen. se adaugă la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală 6 din 4 ianuarie 2018 în Dosar penal x/2017 de Tribunalul Constanţa, definitivă la 7 februarie 2018.

În final, inculpatul B. va executa pedeapsa de 5 (cinci) ani, 7 (şapte) luni şi 20 (douăzeci) de zile şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării pe o perioadă de 2 (doi) ani a drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.).

În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării a drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

S-a dispus executarea pedepsei în regim de detenţie, conform art. 60 C. pen.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura preventivă a arestului la domiciliu faţă de inculpatul B. .

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., s-a dedus perioada de reţinere, arest preventiv, arest la domiciliu de la data de 15 aprilie 2018 la zi.

În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială cu privire la:

- Cantităţile de 5,93 grame Cannabis (contraproba nr. 10), grinder din material plastic cu urme THC (proba nr. 2), 3,37 grame pulbere care conţine Amfetamină în amestec cu Cofeină (proba nr. 3), 7,02 pulbere care conţine MDMA (proba nr. 4), 1,16 grame Cannabis (proba nr. 5), 1,70 grame pulbere care conţine MDMA şi 5 comprimate care conţin MDMA (proba nr. 6b), 1,69 grame pulbere care conţine MDMA şi 5 comprimate care conţin MDMA (proba nr. 6c), 1,71 grame pulbere care conţine MDMA şi 5 comprimate care conţin MDMA (proba nr. 6d) şi 71,42 grame Cannabis (proba nr. 10), rămase după efectuarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x din data de 18.04.2018, întocmit de Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul D. C. civ.O. şi reţinerea contraprobei, ambalate şi sigilate cu sigiliul M.I. nr. x, ce au fost depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Direcţiei Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, cu dovada seria x nr. x din data de 15 mai 2018;

- Un cântar electronic, din material plastic de culoare argintie, pe care s-a pus în evidenţă - Tetrahidrocannabinol, (THC) (proba nr. 1), 1,70 grame substanţă pulverulentă albă, care conţine Ketamină (proba nr. 3), 0,26 grame substanţă pulverulentă albă, care conţine Amfetamină şi Cofeină (proba nr. 4), 0,19 grame substanţă cristalină, de culoare bej, care conţine 3,4 - methylenedioxymetamfetamine (MDMA) (proba nr. 5), un dispozitiv de mărunţit, grinder, din material plastic de culoare albastră, în care s-a pus în evidenţă - Tetrahidrocannabinol, (THC) (proba nr. 7), un dispozitiv de mărunţit, grinder, metalic, inscripţionat "x", în care s-a pus în evidenţă - Tetrahidrocannabinol, (THC) (proba nr. 8) şi 3,87 grame ciuperci mărunţite, care conţin Psilocine şi Psilocybine (proba nr. 9), rămase după efectuarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x din data de 08 mai 2018, întocmit de Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul D. C. civ.O., ambalate şi sigilate cu sigiliul M.I. nr. x, ce au fost depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Direcţiei Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, cu dovada seria x nr. x din data de 4 iunie 2018;

- 90 de plicuri autosigilante, descoperite în locuinţa inculpatului B., ambalate în plic sigilat cu sigiliul M.I. nr. x, ce au fost depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, cu dovada seria x nr. x din data de 5 iunie 2018.

În baza art. 112 lit. a), b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri:

- suma de 3108 RON, întrucât provine din săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpatului A., asupra căreia a fost instituit sechestru asigurător, prin Ordonanţa nr. 220/D/P/2018 din data de 7 mai 2018, ce a fost depusă la Trezoreria Municipiului Constanţa cu chitanţa seria x nr. x din 8 mai 2018;

- suma de 11750 RON, întrucât provine din săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpatului B., asupra căreia a fost instituit sechestru asigurător, prin ordonanţa nr. 220/D/P/2018 din data de 7 mai 2018, ce a fost depusă la Trezoreria Municipiului Constanţa cu chitanţa seria x nr. x din 8 mai 2018;

- telefon marca x şi telefon mobil marca x, aparţinând inculpatului A., ambalate în plic de hârtie, sigilat cu sigiliul MAI nr. x, ce au fost folosite de acesta la comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, cu dovada seria x nr. x din data de 4 iunie 2018;

- telefon mobil marca x, aparţinând inculpatului B., ambalat în plic de hârtie, sigilat cu sigiliul MAI nr. x, ce a fost folosit de acesta la comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, depus la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, cu dovada seria x nr. x din data de 4 iunie 2018;

- pachet de tutun, foiţe de ţigară, filtre de ţigară (probele nr. 1a, 1b, 1c şi 1d), ambalate în plic de hârtie, sigilat cu sigiliul MAI nr. x, depus la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, cu dovada seria x nr. x din data de 4 iunie 2018;

- rolă de foiţe x, ambalată în plic de hârtie, sigilat cu sigiliul MAI nr. x, depusă la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, cu dovada seria x nr. x din data de 4 iunie 2018;

- cartelă x, ambalată în plic de hârtie, sigilat cu sigiliul MAI nr. x, depusă la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, cu dovada seria x nr. x din data de 4 iunie 2018.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpaţii A. şi B. la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 274 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii A. la suma de 5700 RON şi B. la suma de 7500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva hotărârii instanţei de fond au formulat apel, în termen legal, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanţa şi inculpaţii A. şi B., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 339/P din 8 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de apelanţii inculpaţi A. şi B. împotriva Sentinţei penale nr. 580 din 23 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi apelanţii inculpaţi la plata sumelor de câte 300 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanţa împotriva Sentinţei penale nr. 580 din 23 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. x/2018.

În baza art. 423 alin. (2) C. proc. pen. a fost desfiinţată în parte Sentinţa penală nr. 580 din 23 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. x/2018 şi rejudecând,

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 4 luni închisoare la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, urmând ca inculpatul A. să execute în final pedeapsa principală de 3 ani şi 4 luni şi 20 zile închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului A., alături de pedeapsa principală de 3 ani şi 4 luni şi 20 zile închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) şi alin. (5) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 43 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de risc.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C. pen.

În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc pentru consum propriu.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 4 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, urmând ca inculpatul B. să execute în final pedeapsa principală de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 96 alin. (4) C. pen., s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicată inculpatului B. prin Sentinţa penală nr. 6 din 4 ianuarie 2018 a Tribunalului Constanţa, definitivă la 7 februarie 2018 şi s-a dispus executarea în întregime a pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare la care se alătură pedeapsa aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul B. să execute în final pedeapsa principală rezultantă de 4 ani şi 10 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de 66 alin. (1) lit. a), b), d), h), j), k) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 C. pen., s-a aplicat inculpatului B. şi pedeapsa accesorie aplicată prin Sentinţa penală nr. 6 din 4 ianuarie 2018 a Tribunalului Constanţa, constând în interzicerea exercitării a drepturilor prevăzute de 66 alin. (1) lit. a), b), d), h), j), k) C. pen.

S-a dedus din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de 66 alin. (1) lit. d), h), j), k) C. pen. aplicată inculpatului B. prin Sentinţa penală nr. 6 din 4 ianuarie 2018 a Tribunalului Constanţa, perioada executată de la 7 februarie 2018 la zi.

În baza art. 72 C. pen., s-a dedus perioada arestului la domiciliu a inculpatului B. de la data de 23 noiembrie 2018 la zi.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate dacă nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul Parchetului au rămas în sarcina statului.

Împotriva hotărârii instanţei de apel, în termen legal, a declarat recurs în casaţie inculpatul A., invocând cazurile prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi pct. 12 C. proc. pen.

În susţinerea primului caz de recurs în casaţie, inculpatul a invocat nulitatea hotărârii primei instanţe, pentru lipsa de motivare, conform art. 403 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. proc. pen., aspect avut în vedere, în opinie minoritară, de unul din membrii completului de judecată care a soluţionat apelul.

În argumentarea incidenţei cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., inculpatul a invocat faptul că, în mod greşit, a fost respinsă cererea sa, de aplicare a prevederilor art. 15 din Legea nr. 143/2000.

Prin Încheierea din 6 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, apreciind că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 434 - 438 C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 339/P din 8 aprilie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, şi a dispus trimiterea cauzei la completul competent în vederea judecării căii extraordinare de atac promovate.

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi 12 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul în casaţie formulat de inculpatul A. ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligată să verifice, în condiţiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei.

Se constată, aşadar, că recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege şi doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanţa de fond şi, respectiv, apel, intră în puterea lucrului judecat şi excedează cenzurii instanţei investită cu judecarea recursului în casaţie.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi promovată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalităţii şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi verificată doar pentru motivele expres şi limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casaţie să poată fi invocate şi, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca fiind importante.

Aceste consideraţii sunt valabile şi cu privire la cazul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării "dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" şi care se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare ori când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune. Dată fiind natura juridică a recursului în casaţie, de cale de atac exclusiv de drept, acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obţine schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidenţa unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanţelor de fond şi de apel.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că inculpatul A. a fost condamnat pentru aceea că, la data de 13.04.2018, a deţinut, în vederea punerii în circulaţie, 38 de comprimate, ce conţin, ca substanţă activă MDMA, 0,44 grame fragmente de comprimat, care conţin ca substanţă activă MDMA, 9 pliculeţe ce conţin 3,52 grame amfetamină, în amestec cu cofeină, 13 pliculeţe ce conţin 7,17 grame MDMA, 3 pliculeţe din plastic, ce conţin 1,73 grame cannabis, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc şi de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

În sarcina inculpatului, s-a mai reţinut că, la data de 13 aprilie 2018, a deţinut, pentru consum propriu, fără drept, o ţigaretă confecţionată artizanal, ce conţinea cannabis în amestec cu tutun şi un grinder din material plastic, de culoare verde, ce conţine Tetrahidrocannabinol, (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis, fapta care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de risc, pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În susţinerea cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., inculpatul a invocat nulitatea hotărârii primei instanţe, susţinând, în esenţă, că judecătorul fondului nu a motivat în fapt soluţia pronunţată, nefiind descrise motivele pe care şi-a întemeiat convingerea că inculpatul se face vinovat de săvârşirea faptelor.

Or, susţinerile recurentului inculpat nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., dispoziţiile fiind de strictă interpretare şi vizează doar situaţiile în care inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. De altfel, recurentul nici nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a hotărârii atacate de natură a atrage incidenţa cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., invocat de inculpatul A., Înalta Curte arată că, potrivit acestuia, hotărârile sunt supuse casării în cazul în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", cazul fiind incident în situaţia în care pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală, excluzându-se criticile privind greşita individualizare.

Astfel, prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică şi de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită de instanţa de apel.

În speţă, Înalta Curte constată că pedepsele de: 3 ani şi 4 luni închisoare, stabilită conform art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., respectiv 2 luni închisoare stabilită conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., precum şi cea rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare, individualizată în condiţiile art. 38 - art. 39 lit. b) C. pen., sunt cuprinse în limitele stabilite de norma incriminatoare, respectiv cea reglementată de pluralitatea de infracţiuni.

Cu privire la criticile formulate de inculpat, vizând faptul că, instanţele de fond şi apel, în mod greşit, nu au făcut aplicarea dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, Înalta Curte arată că acestea nu pot fi circumscrise cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., întrucât reţinerea sau nu a cauzei legale de reducere a pedepsei este o chestiune de apreciere a instanţei de fond/apel, aceasta fiind în măsură să stabilească dacă un inculpat a denunţat şi a facilitat sau nu identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni.

Ceea ce se urmăreşte prin recursul în casaţie formulat este, în realitate, remedierea unei greşite individualizări a pedepsei, iar nu îndreptarea unei erori de drept.

Mai mult decât atât, dacă, în cauză, instanţa de apel ar fi reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 143/2000 şi nu ar fi redus, în mod corespunzător, limitele de pedeapsă urmare a acestor prevederi, atunci s-ar fi putut considera că s-a aplicat inculpatului o pedeapsă nelegală.

Faţă de considerentele de mai sus, întrucât în cauză criticile formulate nu pot fi circumscrise dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 şi 12 C. proc. pen., invocate de recurent, Înalta Curte, temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 339/P din 8 aprilie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

Totodată, faţă de culpa procesuală, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., îl va obliga pe recurentul inculpat A. la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurentul inculpat A. şi intimatul inculpat B., în sumă de câte 868 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 339/P din 8 aprilie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurentul inculpat A. şi intimatul inculpat B., în sumă de câte 868 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 iunie 2020.

Procesat de GGC - LM