Territorial competence for appointing a special curator for minors under Art. 150 Civil Code when the petitioner resides abroad

Şedinţa publică din data de 28 mai 2020

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 29 iulie 2019 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, petentul A. a solicitat desemnarea numitului B. curator special al minorilor C., D. şi E., precum şi autorizarea intimatului să vândă cota de 3/16 a fiecărui minor din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Arad, P-ţa Spitalului nr. 1-5, jud. Arad, prin acordul părţilor.

În motivarea cererii, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 150 C. civ., petentul a arătat că locuieşte împreună cu copiii în Canada şi nu doreşte să revină definitiv în ţară, motiv pentru care a luat hotărârea de a înstrăina apartamentul pe care acesta împreună cu copiii îl deţin în proprietate în România, fiind imposibil de administrat un imobil la distanţă. Referitor la capătul de cerere privind numirea unui curator, a învederat că nu există interese contrare între petent şi minori, însă este imposibil să vină în ţară pentru perfectarea actelor de vânzare-cumpărare a apartamentului deţinut în proprietate.

Prin sentinţa civilă nr. 470 din 28 ianuarie 2020, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II a civilă, a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de desemnare a unui curator special, în favoarea Judecătoriei Arad.

A fost admisă excepţia necompetenţei generale a instanţei judecătoreşti, invocată din oficiu, în ceea ce priveşte cererea de autorizare pentru vinderea imobilului.

A fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de autorizare pentru vinderea imobilului.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut cu privire la autorizarea pentru vinderea imobilului că, potrivit art. 229 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a dispoziţiilor C. civ., până la înfiinţarea instanţelor de tutelă, atribuţiile referitoare la bunurile minorilor sunt delegate autorităţii tutelare. A considerat întemeiată excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 130 alin. (1) şi ale art. 129 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., şi a respins capătul de cerere având ca obiect autorizarea vinderii imobilului situat în municipiul Arad, judeţul Arad, ca inadmisibil.

Referitor la capătul de cerere privind numirea de către instanţa de tutelă a unui curator special pentru reprezentarea intereselor copiilor minori C., D. şi E., în demersurile de vindere a cotelor lor părţi din bunul imobil, instanţa a reţinut că petentul A. a dat mandat autentificat la Societatea profesională F., prin încheierea nr. 579 din 28 iunie 2019, persoanei indicate să fie numită de către instanţă curator special al copiilor săi, fapt ce atrage aplicarea dispoziţiilor art. 178 lit. c) C. civ., respectiv cazul persoanei care din cauza faptului că se află într-o altă ţară nu poate administra bunurile pe care le deţine pe teritoriul ţării de provenienţă.

S-a arătat că, astfel, competenţa instanţei se va determina, potrivit art. 179 lit. c) C. civ., prin raportare la ultimul domiciliu din ţară al celui lipsă, respectiv al petentului A., din jud. Arad, menţionat în evidenţa Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor - Serviciul de Evidenţă a Persoanei din cadrul Municipiului Arad.

Învestită prin declinare, Judecătoria Arad a pronunţat sentinţa civilă nr. 2862 din 1 aprilie 2020, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 179 lit. c) C. civ., care fac referire la art. 178 lit. c) şi d) din acelaşi act normativ, nu sunt incidente în speţă, cererea de instituire a curatelei speciale fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 150 C. civ.. Se mai reţine că minorii pentru care se solicită instituirea unui curator special nu au avut niciodată domiciliul în România, aspect în raport de care nu se regăseşte, în speţă, situaţia în care aceştia sunt obligaţi să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu. De asemenea, nici nu sunt dispăruţi fără a exista informaţii despre ei şi fără să fi lăsat un mandatar sau un administrator general.

Se mai arată că, şi în situaţia în care declinarea de competenţă ar fi fost făcută în condiţii de legalitate, ultimul domiciliu din România al petentului ar atrage competenţa de soluţionare a cauzei de către Judecătoria Lipova şi nu de Judecătoria Arad, iar competenţa de soluţionare este condiţionată de locul de domiciliu al persoanei ocrotite şi nu de domiciliul sau reşedinţa persoanei care formulează cererea, prin sintagma persoană care se regăseşte în dispoziţiile art. 178 şi 179 C. civ., avându-se în vedere copiii care nu au domiciliul în România şi nu însuşi petentul.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 29 iulie 2019 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, petentul A. a solicitat desemnarea numitului B. curator special al minorilor C., D. şi E., precum şi autorizarea intimatului să vândă cota de 3/16 a fiecărui minor din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Arad, P-ţa Spitalului nr. 1-5, jud. Arad, prin acordul părţilor.

Capătul de cerere ce a atras conflictul negativ de competenţă vizează desemnarea numitului B. curator special al minorilor C., D. şi E., cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 150 C. civ.

Conform acestui text de lege "(1) Ori de câte ori între tutore şi minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanţa de tutelă va numi un curator special.

(2) De asemenea, dacă din cauza bolii sau din alte motive tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le încuviinţează, instanţa de tutelă va numi un curator special.

(3) Pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanţa de tutelă."

Soluţionarea cererii întemeiate pe prevederile art. 150 C. civ. se realizează conform procedurii necontencioase, sub imperiul căreia instanţa de judecată este abilitată cu soluţionarea unor cereri pentru a căror dezlegare nu este necesară stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană.

Competenţa în materia cererilor care se soluţionează potrivit procedurii necontencioase se stabileşte potrivit dispoziţiilor art. 528 C. proc. civ., care prevăd următoarele:

"(1) Cererile necontencioase care sunt în legătură cu o cauză în curs de soluţionare sau soluţionată deja de o instanţă ori care au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanţe se vor îndrepta la acea instanţă.

(2) În celelalte cazuri, competenţa instanţei şi soluţionarea incidentelor privind competenţa sunt supuse regulilor prevăzute pentru cererile contencioase.

(3) În cazul în care competenţa teritorială nu poate fi stabilită potrivit dispoziţiilor alin. (2), cererile necontencioase se vor îndrepta la instanţa în a cărei circumscripţie petentul îşi are, după caz, domiciliul, reşedinţa, sediul ori reprezentanţa, iar, dacă niciuna dintre acestea nu se află pe teritoriul României, cererile se vor îndrepta, urmând regulile de competenţă materială, la Judecătoria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti sau, după caz, la Tribunalul Bucureşti."

Se reţine că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile alin. (3) ale articolului menţionat anterior, situaţia de fapt neputând fi circumscrisă ipotezelor prevăzute de primele două alineate ale art. 528 C. proc. civ.

Din examinarea actelor dosarului se reţine că petentul A. are domiciliul în Canada, unde locuieşte permanent, fără a avea reşedinţa în România.

Raportat la situaţia de fapt reţinută, făcând aplicarea dispoziţiilor legale anterior citate, se reţine că instanţa competentă să analizeze cererea de numire a curatorului special este Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, conform art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 mai 2020.