Renunciation of cassation appeal through notarized withdrawal of an already filed extra-ordinary remedy

Şedinţa publică din data de 28 mai 2020

Analizând recursul în condiţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Prin decizia nr. 893 din 3 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, a fost respins apelul declarat de reclamanţii A., B., C. şi D. împotriva sentinţei civile nr. 1195 din 18 octombrie 2017 a Tribunalului Sibiu, secţia I civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamanţii au formulat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 28 noiembrie 2018.

La 20 februarie 2019 s-a luat act de conţinutul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, dispunându-se comunicarea acestuia părţilor din cauză.

Prin încheierea 13 iunie 2019 a fost admis în principiu recursul, fiind fixat termen de judecată la 5 decembrie 2019, în vederea soluţionării recursului.

La 2 decembrie 2019, recurenţii-reclamanţi au depus prin e-mail şi, ulterior, prin poştă, cerere prin care solicitau acordarea unui nou termen de judecată, învederând Înaltei Curţi că înţeleg să renunţe la calea de atac exercitată, însă originalele declaraţiilor de renunţare date în faţa unor notari publici din Germania, expediate prin poştă, nu i-au parvenit reprezentantului lor convenţional. Au fost ataşate, în copie, declaraţiile autentificate de renunţare la judecată.

La termenul de judecată stabilit în complet de filtru la 5 decembrie 2019, judecata cauzei s-a amânat pentru a da recurenţilor posibilitatea de a depune la dosar declaraţiile de renunţare la judecată, traduse şi legalizate.

La 26 mai 2020, recurenţii-reclamanţi au transmis, prin poştă, originalul declaraţiilor de renunţare la judecata recursului declarat împotriva deciziei nr. 893 din 3 octombrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, solicitând ca instanţa de judecată să ia act, în condiţiile art. 404 C. proc. civ. şi art. 463 alin. (1) din acelaşi act normativ, de această împrejurare.

Asupra cererii de renunţare la judecata recursului, formulată de recurenţii-reclamanţi A., B., C. şi D., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 463 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că achiesarea la hotărâre reprezintă atât renunţarea unei părţi la o cale de atac pe care o putea folosi, cât şi renunţarea la o cale de atac deja exercitată. În temeiul acestui articol, partea care a declarat o cale de atac ce se află deja pe rolul instanţei competente să o soluţioneze o poate retrage, fără a fi necesar consimţământul părţii adverse, cu excepţia achiesării condiţionate, prevăzute de alin. (2) al articolului.

Art. 404 C. proc. civ., invocat de recurenţi, se referă la renunţarea la calea de atac în faţa primei instanţe, însă această dispoziţie legală poate fi aplicată, prin analogie, şi pentru renunţarea la calea de atac în faţa instanţei ierarhic superioare, cum este cazul în speţă, în raport de prevederile art. 463 alin. (3) C. proc. civ. (Dispoziţiile art. 404 rămân aplicabile) şi art. 494 C. proc. civ. (Dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă şi în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secţiune).

Potrivit art. 464 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., "Achiesarea poate fi expresă sau tacită, totală ori parţială" şi "Achiesarea expresă se face de parte prin act autentic sau prin declaraţie verbală în faţa instanţei ori de mandatarul său în temeiul unei procuri speciale."

În raport de aceste prevederi legale, se constată că manifestarea de voinţă în sensul renunţării la judecată este un act de dispoziţie, o desistare a recurentului, prin care acesta achiesează la hotărârea instanţei ce a pronunţat hotărârea atacată.

În cauza dedusă judecăţii, această manifestare de voinţă este expresă şi reiese din declaraţiile autentificate ale recurenţilor-reclamanţi de renunţare la judecarea căii de atac, depuse în original la dosar.

În urma verificării îndeplinirii condiţiilor şi exigenţelor art. 463 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 464 alin. (2) din acelaşi act normativ, Înalta Curte urmează ca, în aplicarea principiului disponibilităţii, să ia act de renunţarea reclamanţilor A., B., C. şi D. la judecata recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat împotriva deciziei nr. 893 din 3 octombrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, formulată de reclamanţii A., B., C. şi D..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 mai 2020.