Territorial jurisdiction for presidential orders under Civil Procedure Code Art. 998: alignment with the court handling the underlying merits litigation

Şedinţa publică din data de 26 mai 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Turda la data de 9 decembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii C., D. şi E. şi cu autorităţile tutelare ale municipiilor Turda şi Ocna Mureş, au solicitat instanţei de judecată ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună admiterea ordonanţei preşedinţiale astfel cum a fost formulată, obligarea pârâţilor să se abţină de la orice acţiune contrară, stabilirea domiciliul minorului A. la părinţii fireşti, reclamanţii, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 3755 din data de 30 decembrie 2019, Judecătoria Turda a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe, invocată de către pârâţi, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud.

În esenţă, Judecătoria Turda a reţinut că obiectul prezentului dosar îl constituie stabilirea domiciliului minorului A. la părinţii fireşti, reclamanţii din prezenta cauză, şi a dat eficienţă dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, a constatat că, potrivit art. 106 C. civ., "ocrotirea minorului se realizează prin părinţi", iar, conform art. 107 C. civ., "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii", instanţa de tutelă de drept comun fiind judecătoria, în raport de prevederile art. 94 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Totodată, a reţinut că dispoziţiile art. 114 C. proc. civ. instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, precum şi că aceste prevederi au caracter de normă specială în raport de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Constatând că, potrivit art. 496 alin. (1) C. civ., locuinţa copilului este la părinţii săi, iar părinţii minorului, reclamanţii A. şi B., locuiesc în localitatea Ocna Mureş, conform copiilor cărţilor de identitate depuse la dosar, a declinat judecarea prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Aiud, în a cărei circumscripţie a reţinut că se prezumă legal că îşi are domiciliul minorul A..

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Aiud, prin sentinţa civilă nr. 336 din data de 30 martie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Aiud, invocată din oficiu, a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Turda, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Aiud a reţinut că obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea de ordonanţă preşedinţială, prin care reclamanţii A. şi B. au solicitat stabilirea locuinţei minorului A. la locuinţa acestora, până la soluţionarea dosarului nr. x/2019

A constatat că, pe rolul Judecătoriei Turda, sub nr. x/2019, este înregistrată cererea de chemare în judecată, prin care reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii C., D. şi E., stabilirea locuinţei minorului A. la locuinţa reclamanţilor, în calitate de părinţi fireşti ai minorului; la termenul de judecată din data de 9 martie 2020, instanţa a respins excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Turda, aspect ce rezultă din evidenţele informatice ale instanţei.

Totodată, a reţinut că, potrivit art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului.

Faţă de această dispoziţie legală, a apreciat că instanţa competentă să se pronunţe asupra cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale este Judecătoria Turda, instanţă pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2019, în care instanţa este învestită a se pronunţa asupra fondului dreptului dedus judecăţi pe calea ordonanţei preşedinţiale în prezenta cauză.

În plus, a avut în vedere prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. şi a constatat că, prin întâmpinare, s-a arătat că minorul A. locuieşte, în concret, la locuinţa pârâţilor din Câmpia Turzii.

Raportat la obiectul prezentei cereri, în considerarea dispoziţiilor art. 126 şi 129 C. proc. civ., a apreciat că prevederile art. 998 raportat la art. 114 alin. (1) C. proc. civ. consacră o competenţă teritorială de ordine publică a instanţei de judecată în circumscripţia căreia se află locuinţa efectivă a persoanei ocrotite de la momentul sesizării instanţei de judecată.

Prin urmare, a reţinut că instanţa competentă a soluţiona prezenta ordonanţă preşedinţială este Judecătoria Turda, în circumscripţia căreia, potrivit H.G. nr. 337/1993, anexa 1, se află localitatea Câmpia Turzii, unde locuia minorul la data sesizării instanţei.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speţă, cele două instanţe aflate în conflict au dat eficienţă dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., însă au interpretat în mod diferit noţiunea de domiciliu al minorului la care se referă aceste dispoziţii legale şi, în plus, Judecătoria Aiud a făcut aplicarea art. 998 C. proc. civ., reţinând existenţa pe rol a unui litigiu pe fond, anume pe rolul Judecătorie Turda.

În speţă, prin prezenta ordonanţă preşedinţială, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii C., D. şi E. şi cu autorităţile tutelare ale municipiilor Turda şi Ocna Mureş, au solicitat instanţei de judecată ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună stabilirea domiciliul minorului A. la părinţii fireşti, reclamanţii.

La termenul de judecată din data de 30 decembrie 2019, reclamanţii au depus extras de pe portalul instanţelor de judecată cu privire la dosarul nr. x/2019, precum şi o copie a cererii de chemare în judecată ce formează obiectul acelui dosar, din care rezultă că aceştia, în contradictoriu cu pârâţii C., D. şi E. şi cu autorităţile tutelare din Turda şi Ocna Mureş, au învestit Judecătoria Turda cu o acţiune, întemeiată pe dispoziţiile de drept comun, prin care au solicitat să se stabilească locuinţa minorului A. la locuinţa reclamanţilor, în calitate de părinţi fireşti ai acestuia.

Potrivit dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului.

Prin urmare, în ceea ce priveşte ordonanţa preşedinţială, competenţa de soluţionare este aceeaşi cu cea determinată pentru soluţionarea cauzei pe fond, determinare care poate opera în abstract de către instanţa învestită în procedura ordonanţei preşedinţiale (în cazul în care nu este promovată şi o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului) sau în concret (în cazul în care este înregistrată pe rolul instanţei cererea pe fondul dreptului), caz în care competenţa se stabileşte de instanţa învestită cu soluţionarea fondului dreptului.

În speţa supusă analizei, fondul dreptului dedus judecăţii prin prezenta ordonanţă preşedinţială îl constituie acţiunea înregistrată de reclamanţi la Judecătoria Turda la data de 2 decembrie 2019, ce formează obiectul dosarului nr. x/2019, prin care aceştia au solicitat să fie stabilită locuinţa minorului A. la locuinţa lor, în calitate de părinţi fireşti.

Cum, din verificările efectuate pe portalul instanţelor, rezultă că dosarul nr. x/2019, în care instanţa urmează a se pronunţa asupra fondului dreptului dedus judecăţii pe calea prezentei ordonanţe preşedinţiale, se află pe rolul Judecătoriei Turda, cu termen de judecată la data de 12 iunie 2020, în raport de dispoziţiile art. 998 C. proc. civ., aceleiaşi instanţe îi revine competenţa să judece şi cererea de ordonanţă preşedinţială.

În plus, Înalta Curte reţine că, prin încheierea de şedinţă din data de 9 martie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Turda a respins excepţia necompetenţei sale teritoriale, soluţionarea acestei excepţii procesuale fiind intrată sub autoritate de lucru judecat, potrivit art. 430 alin. (1) din C. proc. civ.

Având în vedere cele anterior constatate, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu prevederile art. 998 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială în favoarea Judecătoriei Turda.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 mai 2020.